Connect with us

LIVE

VIDEO&FOTO Lazăr Comănescu și Hans Klemm, la activarea bazei militare de la Deveselu: Sistemul anti-rachetă nu are capacitățile și nici intenția de a fi îndreptat împotriva Rusiei

Published

on

Ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu, a găzduit vineri, 18 decembrie 2015, la sediul MAE, Ceremonia de declarare a capabilităţii tehnice a facilității antirachetă Aegis Ashore din cadrul Bazei militare de la Deveselu.

La eveniment au participat, în calitate de vorbitori: ministrul Apărării Naţionale, Mihnea Motoc; ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, Hans Klemm; directorul Agenţiei pentru Apărarea Antirachetă a SUA, viceamiralul James D. Syring; asistentul Secretarului General al NATO, Patrick Auroy.

Evenimentul a fost transmis pe CaleaEuropeana.ro, începând cu ora 11.00.

Lazar Comănescu, ministrul român al Afacerilor Externe a declarat în cadrul evenimentului de inaugurare a facilității antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu că acesta ”reprezintă un moment special pentru relația România-SUA, dar și pentru relația trans-atlantică și pentru sistemul defensiv al NATO”.

Comănescu le-a mulțumit ministerelor pentru activitatea depusă în vederea materializării acestui proiect, și anume Minsiterului de Afaceri Externe și Ministerului Apărării Naționale, dar și celorlalte instituții și autorități centrale și locale implicate, și în special lui Bogdan Aurescu, pentru consecvență și dedicare, fost ministru de externe, dar și principal negociator al acestui proiect.

Participarea la apărarea împotriva rachetelor balistice ține de importanța acordată acestui proiect și a relațiilor româno-americane, dar și a consolidării parteneriatului strategic ce a derivat din conștientizarea necesității apărării naționale”, a mai spus șeful diplomației române.

Comănescu a precizat că ”această facilitate antirachetă de la Deveselu a îndeplinit toate condițiile pentru a fi integrat in sistemul de securitate al NATO care se confruntă cu amenințări atât statale, cât și nonstatale, iar sistemul este important pentru întarirea securității României și a acestei părți a continentului european”.

Potrivit ministrului român de externe, caracterul sistemului antibalistic este exclusiv defensiv și nu este în niciun fel îndreptat împotriva Federației Ruse.

Mihnea Motoc, ministrul Apărării Naționale a declarat că “fără contribuția lui Bogdan Aurescu și a efortului depus de acesta, proiectul nu ar fi putut fi implementat“. Totodată, acesta a ținut să mulțumească Pentagonului și Departamentului de Stat al SUA, componente strategice ale realizării sistemului anti-rachetă.

Scutul este cel mai important proiect realizat în comun de către România și Statele Unite în cadrul NATO, România onorând la timp lucările pentru ca sistemul să fie funcțional la data anterior stabilită. Baza americană de la Deveselu este una dintre cele mai moderne din România, eforturi trebuind făcute în continuare pentru îmbunătățirea și consolidarea infrastructurii“, a mai spus ministrul Apărării Naționale.

În cadrul Summitului NATO de la Varșovia din 2016, sistemul antirachetă urmează a fi acreditat și de a intra în circuitul componentelor defensive ale NATO din Europa“, a mai declarat Motoc.

Acest proiect a conferit un prilej excelent celor două părți pentru aplicarea acordului bilateral care s-a desfășurat într-un mod ireproșabil, cât și pentru cooperarea interinstituțională la nivel național.

Hans Klemm, ambasadorul Statelor Unite în România s-a declarat bucuros că participă la inaugurarea sistemului antibalistic de la baza Deveselu, care a putut fi implementat datorită parteneriatului strategic dintre România și SUA, contribuției NATO, sporind astfel securitatea în Europa.

După ce în președintele Obama a aprobat construirea acestui sistem în Europa, Romania a acceptat în februarie 2010 să-l găzduiască, urmând ca în septembrie 2011 SUA și România să semneze un Acord al Apărării Balistice, fiind promulgat de Parlamentul României la sfârșitul aceluiași an“, a spus Klemm.

Bogdan Aurescu a jucat un rol important pentru negociere, iar de când primele pietre de temelie au fost puse, România a fost consecventă și și-a îndeplinit angajamentele la timp. În prezent, sistemul este complet operațional dar urmează fazele evaluării și certificării deoarece posibilele amenințări ce vin din afara Europei trebuiesc interceptate cât mai repede cu putință și contracarate”, a mai spus ambasadorul SUA.

Hans Klemm a urmărit să înlăture orice dubiu, argumentând că ”sistemul nu a fost conceput, nu are capacitățile și nici intenția de a fi îndreptat împotriva Rusiei”.

Declaraţia comună România-SUA privind dobândirea capabilității tehnice a Facilității de apărare antirachetă Aegis Ashore de la Baza Militară Deveselu, România

„România şi Statele Unite ale Americii promovează dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi consolidarea securităţii în zona euro-atlantică. În contextul Parteneriatului Strategic, România şi Statele Unite anunţă astăzi, 18 decembrie 2015, că principalele componente militare ale facilităţii de apărare antirachetă Aegis Ashore din România, element-cheie al Etapei a II-a a Abordării Europene Adaptive în Etape (EPAA), au fost finalizate şi transferate comandantului operaţional în vederea integrării viitoare în arhitectura sistemului de apărare antirachetă a NATO.

Dobândirea acestei capabilități reprezintă o creştere semnificativă a capacităţii de apărare antirachetă şi a ariei de acoperire defensivă pentru zona sudică și centrală a teritoriului european al NATO în raport cu ameninţările cu rachete balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune venite din afara spațiului euro-atlantic. Reușita de astăzi demonstrează strânsa cooperare dintre România şi Statele Unite şi angajamentul comun al celor două ţări faţă de stabilitatea şi securitatea regională. Acest anunţ evidenţiază amploarea şi profunzimea Parteneriatului nostru Strategic în acest an, când aniversăm 135 de ani de la stabilirea relaţiilor bilaterale.

Etapa a II-a a EPAA sporeşte capacităţile existente ale SUA şi NATO prin modernizarea sistemului de apărare antirachetă Aegis, folosirea unei variante mai avansate a interceptorului Standard Missile-3 şi adăugarea unei facilități de apărare antirachetă terestre SM-3 (denumită și sistemul terestru Aegis) la Deveselu. Aceste îmbunătăţiri completează eforturile finalizate deja pentru dezvoltarea capabilității NATO de apărare antirachetă, inclusiv prin amplasarea unui radar AN/TPY-2 în Turcia, a unui sistem NATO de comandă şi control la Baza Aeriană Ramstein, din Germania, şi dislocarea de nave înzestrate cu capacităţi de apărare antirachetă multi-misiune Aegis, cu baza la Rota, în Spania.

Anunţul de astăzi vine după efectuarea unor  ample activităţi de construcţie, instalare de echipamente şi testare, desfăşurate la Deveselu. EPAA contribuie substanţial la securitatea colectivă a NATO, ca parte integrantă a capabilității Aliate de apărare antirachetă.

România şi Statele Unite cooperează cu succes într-o gamă largă de proiecte în domeniul securității, inclusiv în cadrul operaţiunii Atlantic Resolve şi al altor exerciţii şi operaţiuni la nivel global. În acest context, România găzduieşte periodic reprezentanţi ai Comandamentului SUA din Europa şi ai comandamentelor categoriilor de forţe subordonate pentru efectuarea de antrenamente comune cu forţele militare din Europa Centrală şi din regiunea Mării Negre”.

Sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu va deveni activ pe 18 decembrie, declarase la începutului lunii, la Washington, John Heffern, adjunct al asistentului pentru afaceri europene al secretarului de stat american.

Participarea României la dezvoltarea componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă (US European Phased Adaptive Approach – US EPAA) reprezintă unul dintre principalele obiective politice și de securitate, asumate în cadrul Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul al XXI-lea între România și SUA, semnat în 2011.

Galerie FOTO

klemm-comanescu232

Klemm-comanescu

klemm-comanescu-motoc2

Lazar Comanescu

mihnea motoc

Hans Klemm

135 de ani

foto grup

foto grup2

Sursă foto: CaleaEuropeana.ro

Urmăriți și VIDEO Dialoguri@MAE – “Apărarea împotriva rachetelor balistice. Contribuția României la un proiect transatlantic strategic”. Frank Rose: SUA vor coopera cu România pentru a se asigura că acest sistem este protejat împotriva unor ameninţări

aurescu frank rosePrezent la o sesiune ”Dialoguri@MAE”, Frank Rose, asistentul secretarului de stat al SUA pentru controlul, verificarea și conformitatea armamentelor, a declarat cu privire la inagurarea acestei facilități a scutului anti-rachetă că ”SUA vor coopera cu România şi cu statele NATO pentru a se asigura că acest sistem este protejat împotriva unor ameninţări. Angajamentul SUA pentru apărarea Aliaţilor este ferm și puternic, iar sporirea prezenței noastre militare în zonă este o demonstraţie vizibilă a angajamentului nostru”.

Acordul între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea în România a sistemului SUA de apărare împotriva rachetelor balistice reprezintă atât participarea țării noastre la un proiect militare de amplitudine strategică și materializează importanța parteneriatului strategic cu Statele Unite. 

Operaționalizarea în 2015 a Facilității Aegis Ashore de la Baza militară Deveselu și, ulterior, integrarea sa în sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice al NATO demonstrează voința României și a SUA de a contribui la consolidarea apărării Aliate, printr-un sistem pur defensiv, în măsură să sporească stabilitatea și securitatea regională.

Citiți și Moscova cere SUA și României să renunțe la instalarea de rachete Mk-41 în Scutul antirachetă de la Deveselu

În același timp, operaționalizarea bazei de la Deveselu a stârnit numeroase nemulțumiri ale Federației Ruse, țară care se consideră vizată de acest sistem anti-rachetă, și care, în dese rânduri, prin intermediul ambasadorului la București sau a oficialilor de la Moscova au criticat și au avertizat cu repercursiune decizia României de a găzdui această facilitate strategică și militară.

Deși se află pe o listă de interdicție în Uniunea Europeană, ca urmare a sancțiunilor împotriva Federației Ruse după anexarea Crimeii, Serghey Naryshkin,  președintele Dumei de Stat, a participat la Adunarea Parlamentară a Organizației pentru Cooperare Economică la Marea Neagră, ce s-a desfășurat la Palatul Parlamentului din București, unde a declarat că amplasarea scutului antirachetă de la Deveselu nu reprezintă decizia poporului român.

Urmăriți și VIDEO INTERVIU. Bogdan Aurescu, șeful diplomației române, confirmă operaționalizarea facilității antirachetă de la Deveselu, până la sfârșitul anului: Nu îi putem mulțumi pe toți. Finalizarea proiectului este echivalentă cu mai multă securitate pentru România

Și fostul ministru al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, într-un interviu exclusiv pentru CaleaEuropeana.ro, că ”operabilitatea scutului anti-rachetă de la Deveselu reprezintă finalitatea unui proiect ”echivalent cu mai multă securitate pentru România”.

Totodată, pe fondul proliferării tehnologiilor balistice, Alianța Nord-Atlantică acordă o atenție sporită apărării antirachetă, în acest sens fiind relevante prevederile declarațiilor reuniunilor Aliate la vârf de la București (2008) și Strasbourg-Kehl (2009). De asemenea, la Summit-ul NATO de la Lisabona (2010), șefii de stat și de guvern Aliați au decis dezvoltarea unei capacități  de apărare antirachetă, care să asigure “acoperire și protecție complete pentru toate populaţiile, teritoriile şi forţele NATO din Europa”.  Conceptul Strategic al NATO, adoptat la Lisabona, prevede „dezvoltarea unei capabilităţi NATO pentru a apăra teritoriile şi populaţiile Aliate împotriva atacurilor cu rachete balistice, ca element fundamental al apărării colective, care va contribui la indivizibilitatea securităţii Alianţei”.

Angajamentul Aliat pentru apărarea împotriva rachetelor balistice a fost reconfirmat la Summit-ul de la Chicago (2012), unde a fost declarată capacitatea operațională interimară a capabilității antirachetă a NATO. Ulterior, la Summit-ul din Țara Galilor (2014), s-a trecut în revistă dezvoltarea capabilității, inclusiv stadiul lucrărilor la facilitatea antirachetă de la Baza militară Deveselu, ca parte a elementelor US EPAA, ce vor fi integrate ulterior în sistemul NATO. 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
8 Comments

8 Comments

  1. Pingback: Lazăr Comănescu, înainte de activarea scutului antirachetă de la Deveselu: Sistemul nu a fost conceput ca un instrument îndreptat împotriva Federației Ruse | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: Ambasadorul SUA, Hand Klemm: Scutul de la Deveselu nu este îndreptat împotriva Rusiei | caleaeuropeana.ro

  3. Pingback: Baza americană de la Deveselu, inaugurată azi. Lazăr Comănescu: ”Sistemul este important pentru întărirea securității României și a acestei părți a continentului european” | caleaeuropeana.ro

  4. Pingback: Mihnea Motoc, ministrul Apărării Naționale: Scutul, cel mai important proiect comun România-SUA în cadrul NATO. La Summit-ul de la Varșovia din 2016 va fi acreditat | caleaeuropeana.ro

  5. Pingback: Hans Klemm laudă România cu ocazia activării scutului anti-rachetă: ”De când primele pietre de temelie au fost puse, România a fost consecventă și și-a îndeplinit angajamentele la timp” | caleaeuropeana.ro

  6. Pingback: Baza de la Deveselu, prima facilitate a marinei americane construită în ultimii 20 de ani, a devenit operațională: Sistemul anti-rachetă ce va fi trimis în România, deja testat în Oceanul Pacific | caleaeuropeana.ro

  7. Pingback: Românii, imuni la propaganda anti-occidentală | caleaeuropeana.ro

  8. Pingback: Secretarul general NATO participă la inaugurarea scutului antirachetă de la Deveselu | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EVENIMENTE

„Importanța preluării de către România a Președinției Consiliului UE”. Conferință organizată la București de Marea Lojă Națională din România, în cadrul seriei de conferințe și dezbateri „Viitorul României”

Published

on

Marți, 19 martie, a avut loc conferința cu tema „Importanța preluării de către România a Președinției Consiliului UE”, din seria de dezbateri “Viitorul României”, lansată de Marea Lojă Națională din România.

Lectorii prezenți la eveniment au fost profesorul Vasile Pușcaș – fost negociator șef al României cu UE și fost ministru delegat al Afacerilor Europene în guvernul Adrian Năstase, Cristian Diaconescu – fost ministru Afaceri Externe, Răzvan Buzatu – expert în afaceri europene și globale și Dan Cărbunaru – director Calea Europeană, cea mai mare comunitate media în domeniul afacerilor europene și al relațiilor transatlantice din România și una dintre cele mai mari din Europa.

Fiecare speaker a evidențiat într-un mod obiectiv dar și subiectiv în același timp prioritățile președinției române la Consiliul Uniunii Europene, încercând să ofere o imagine cât mai creionată a întregului exercițiu pe care îl exercită România timp de 6 luni.


,,Această președinție este un drept și o obligație conform tratatului. Este pentru România ceva inedit, pentru că este pentru prima dată când intră în acest exercițiu. Constatăm ca în 2 luni de zile s-a reușit deja finaliarea a zeci de dosare. Acest lucru a fost posibil datoriă interesului crescut al  insituțiilor europene care doresc să finalizeze cât mai multe dosare, pentru că atunci când se termină mandatul, dosarul neîncheiat trebuie să pornească de la zero. Ineditul președinției este că se desfășoară într-un context cu totul deosebit, ne referim că UE în continuare se află într-o criză existențială și nu mă refer doar la Brexit. Brexit doar argumenteză această criză a Uniunii Europene.”

Vasile Pușcaș, fost negociator șef al României cu UE și fost ministru delegat al Afacerilor Europene în guvernul Adrian Năstase



România dacă s-ar implica cu profesionalism în problema Brexit, ar câștiga un beneficiu de imagine, poate și mai mult pentru următorii 10-15 ani. Precizez că, pentru relația bilaterală, Marea Britanie este cât se poate de utilă și necesară. Marea Britanie a fost foarte aproape de România în procesul de preaderare la NATO. Marea Britanie împărtășește aproape 90% din preocupările României în ceea ce privește riscurile și amenințările de la Est. O prioritate foarte importantă a președinției române, pe care din păcate cred că o va prelua viitoare președinție a Consiliului Uniunii Europene, este migrația. Temă aproape fundamentală în ceea ce privește alegerile europarlamentare. Beneficiul de imagine al președinției române, în sens substanțial, este o uriașă oportunitate pentru România și m-aș bucura să fie folosită.”

Cristian Diaconescu, fost ministru Afaceri Externe



,,Trio-urile președințiilor la Consiliul UE au fost realizate începând cu 2014, cu scopul de a exista o continuitate, având în vedere că UE își construiește strategia pe 10 ani. În perioada 2007-2013, pe site-ul Comisiei Europene la direcția generală pentru politică regională erau o serie de hărți, care erau fragmentate, fără frontiere și nu din motive politice, pur și simplu din punct de vedere administrativ, acestea au fost gândite ca pe măsură ce Europa va fi mai fragmentată, ea va fi din ce în ce mai integrată, iar această fragmentare ducea la construcția acelui element pe care l-am menționat la început, respectiv Statele Unite ale Europei. Numai că a fost un vis, acest vis s-a destrămat la un moment dat și încercăm în momentul de față să îl reluăm la Sibiu, chiar de ziua Europei cu minți luminite. Avem scânteia de geniu în noi, avem elemente care ne pot pune în puncte esențiale de dezvoltare ca popor.”

Răzvan Buzatu, expert în afaceri europene și globale



Nu este mai potrivit să vorbim despre minciună în legătură cu temele europene, decât în această perioadă în care România aflată pentru prima dată la președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene și-a asumat inclusiv combaterea Fake News-ului, combaterea propagandei și combaterea unor forme de răzvboi hibrid, care iau la țintă statele civilizate și europene mai ales atunci când există o miză reală, adică alegerile europarlamentare. România gestionează un dosar important, dar din păcate nu va putea să il finalizeze la timp, vorbim despre Cadrul Financiar Multianual, care prezintă un buget de 1000 de miliarde de euro. Apartenența noastră la Uniunea Europeană este un tren în care ne-am urcat în ultimul vagon. Pentru cei care se vor grăbi să spună că Uniunea Europeană nu ne oferă bani, este bine să îi întrebe pe cei care au gestionat banii europeni în ultima perioadă în România, să vadă cum reușim să fim aprope de media europeană, dar să avem restanțe în domenii mari, precum infrastructură. În negocierile care vor urma, România se pare că va primi mai mulți bani europeni, pe care nu reușește să îi cheltuiască. Este un paradox pozitiv, în sensul că este o nouă șansă pe care o mai avem. Poiectul de comunicare antioccidental și antieuropean în România este o cutie a pandorei, pe care, o dată deschisă, nu știu cine ar mai putea să o închidă cu forțe interne.”

Dan Cărbunaru, director Calea Europeană


Pentru a facilita clarificarea unor aspecte privind probleme majore care preocupă România de azi, Marea Lojă Națională din România organizează o serie de conferințe si dezbateri, într-un larg cadru, cu implicarea societății civile și a factorilor interesați.

Conferințe anterioare:

Marea Lojă Națională din România lansează seria de dezbateri “Viitorul României”, pe teme importante și de actualitate pentru societatea românească

FOTO: Radu Bălănescu, Marele Maestru al Marii Loji Naționale din România

VIDEO ,,Locul și Rolul elitelor în conducerea statelor democratice”. Conferință organizată la București de Marea Lojă Națională din România, în cadrul seriei de conferințe și dezbateri „Viitorul României”

 

Continue Reading

EVENIMENTE

Reprezentanța Comisiei Europene prezintă recomandările UE privind prioritățile de investiții ale României în perioada 2021-2027 (LIVE, 22 martie, ora 14:00)

Published

on

© Comisia Europeană

Reprezentanța Comisiei Europene organizează vineri, 22 martie, un eveniment dedicat priorităților de investiții ale României în perioada 2021-2027, dezbaterea având loc în condițiile în care Comisia Europeană a publicat, în premieră, în Raportul de țară privind România și un ghid în care prezintă și analizează idei pentru a facilita prioritățile de investiții, inclusiv la nivelul politicii de coeziune pentru Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

Evenimentul va fi transmis LIVE pe CaleaEuropeană.ro vineri, 22 martie, începând cu ora 14:00.

Evenimentul va consta într-un prim schimb de opinii între Comisia Europeană și autoritățile române privind  prioritățile de investiții aferente politicii de coeziune în perioada de programare 2021-2027, pornind de la analiza menționată.

În ce privește România, ghidul publicat de executivul european capătă o valoare aparte în condițiile în care țara noastră va beneficia de al patrulea cel mai mare buget alocat (în creștere cu 8% 30,7 miliarde de euro) în cadrul unei politici de coeziune modernizată, fiind devansată doar de Polonia (72,7 miliarde), Italia (43,4 miliarde) și Spania (38,3 de miliarde).

Noua componentă inclusă de Comisia Europeană în cadrul Semestrului European – ciclul anual de coordonare a politicilor economice la nivelul UE – a fost salutată și de comisarul pentru politică regională, Corina Crețu, care a transmis că ”acest lucru ne va ajuta să relansăm discuțiile privind prioritățile statelor membre în materie de investiții pentru următorul deceniu și privind modul în care fondurile politicii de coeziune își pot aduce contribuția”.

Documentul, regăsit la Anexa D în cadrul recomandărilor de țară pentru România, are ca bază de pornire propunerea Comisiei Europene pentru viitorul buget multianual prin care alocările politicii de coeziune pentru România vor atinge un nivel record. 

Între altele, Comisia Europeană transmite României că printre nevoile majore de investiții se află cele privind ”consolidarea capacităților și competențelor în materie de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate, în toate regiunile României, inclusiv în regiunea capitalei”.

Continue Reading

EVENIMENTE

Reprezentanța Comisiei Europene prezintă vineri Raportul de țară pentru România (LIVE, 22 martie, ora 09:15)

Published

on

©️ Calea Europeană

Reprezentanța Comisiei Europene în România prezintă vineri, 22 martie, Raportul de țară pentru România 2019, document publicat la finalul lunii trecute și în care țara noastră este încadrată în rândul celor 13 state membre ale UE care se confruntă cu dezechilibre economice.

Evenimentul prezintă Raportul de țară pentru România 2019, cu scopul de a facilita un dialog cu autoritățile publice și părțile interesate, cu privire la analiza anuală a economiei românești.

Dezbaterea va fi transmisă LIVE pe CaleaEuropeană.ro, vineri, 22 martie, începând cu ora 09:15.



Publicat ca document de lucru al serviciilor Comisiei la 27 februarie 2019, raportul face parte din pachetul anual al Comisiei publicat în cadrul Semestrului european – instrumentul de monitorizare a politicilor economice naționale la nivelul UE.

În privința României, Comisia Europeană atrage atenția și precizează faptul că scăderea forței de muncă, creșterea considerabilă a salariilor și lipsa de competențe riscă să submineze capacitatea țării de a concura pe plan internațional.

Mai mult, recomandările de țară privind România cuprind și o premieră importantă pentru țara noastră și pentru viitorul investițiilor.

Executivul european a publicat, pentru prima dată, în cadrul recomandărilor cuprinse în Semestrul European un ghid în care prezintă și analizează idei pentru a facilita prioritățile de investiții în statele membre, inclusiv la nivelul politicii de coeziune pentru perioada de programare financiară 2021-2027.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending