Connect with us

EVENIMENTE

VIDEO Dezbaterea ”Programul Europa Creativă al Uniunii Europene – Oportunități de finanțare a sectoarelor culturale și creative”, organizată de Biroul de Informare al PE și Biroul Europa Creativă România

Published

on

Europa CreativaBiroul de Informare al Parlamentului European în România și Biroul Europa Creativă România din cadrul Ministerului Culturii – Unitatea de Management a Proiectului a organizat dezbaterea  Programul Europa Creativă al Uniunii Europene – Oportunități de finanțare a sectoarelor culturale și creativeEvenimentul s-a desfășurat vineri, 24 iunie, începând cu ora 10:00, la sediul Biroului de Informare în România al Parlamentului European (str. Vasile Lascăr nr. 31, București).

La dezbatere au participat Corina Șuteu, ministrul Culturii, Mircea Diaconu (ALDE, vicepreședinte al Comisiei pentru cultură și educație a Parlamentului European), dar și Bogdan Ștefan Trîmbaciu, Director Unitatea de Management a Proiectului, Coordonator al Biroului Europa Creativă România, Ministerul Culturii.

Evenimentul a fost transmis LIVE pe platforma CaleaEuropeană.ro și pe pagina de Facebook – CaleaEuropeana.ro.

LIVE TEXT:

Discursuri introductive

Corina Șuteu, Ministrul Culturii:

-Este o dimineață în care am aflat că votul Marii Britanii a fost dat pentru ieșirea din UE

-Europa este importantă, iar în România avem un discurs redus privind însemnătatea Uniunii Europene

-Mereu există tensiuni când se produc schimbări, putând da aici exemplul Franței

-Abordarea diferențiată din Europa nu a fost întotdeauna luată în considerație

-Consider că România a fost absentă la masa negocierilor privind anumite subiecte importante din domeniul cultural

-Domeniul culturii impactează la nivel economic, social și a unei calități a vieții, în general

-Trebuie să fim ambasadori, trebuie să promovăm Europa, ca fiind forța noastră, și nu ostacolul

Există fonduri complementare care pot completa banii publici ce pot fi investiți în cultură

-Este o Europă ce se bazează pe valori, incluse în Aquis-ul comunitar

-Important este să înțelegem că intervenția pe care o pot face fondurile europene în țesutul cultural reprezintă o mare oportunitate, dându-le un sens, un obiectiv

-Programele europene sunt dificile pentru programatorii culturali, pentru a le putea să le înțeleagă, aplice, dar au fost create tipuri de programe pentru a facilita atracția fondurilor europene

-România are o voce prin care se poate implica la nivel cultural

-Prezența Europei și a programului Europa Creativă este un factor de schimbare a structurilor publice a fostelor state comuniste

-UE este capabilă să ne facă să evoluăm, dar trebuie să luăm în considerare valorile europene

Mircea Diaconu, europarlamentar, Vicepreședinte Comisia pentru cultură și educație:

-Am fost 500 de milioane de locuitori în UE, vom rămâne 450 de milioane după Brexit

-Avem apetență de a accesa, practica exerciții, fonduri europene.

-Sunt accesate prea puține fonduri europene, am luat atitudine și m-am consultat cu experții pentru a vedea de ce nu sunt accesate aceste fonduri

-În Parlamentul European gestionez Abordarea Integrată a Patrimoniului Cultural

Europa Creativă este extrem de importantă, însă bugetele sunt complicate de făcut, România primind foarte puțin.

-Șansa celor care accesează fonduri este de a face orice cu putință și să uite de bugetele naționale

-Europa Creativă este gestionată de Comisia Europeană, fiindu-ne prezentată situația României. Dacă în statistici stăm perfect, în realitate nu, mai sunt multe lucruri de făcut.

-Este prea puțin, am speranța că dacă vom munci, vom beneficia de mai multe fonduri

-Pe 13-14 iunie se va prezenta un raport al Europei Creative, eu fiind unul dintre raportori. Pot contribui la rezolvarea problemelor dacă le cunosc. Există instrumente pe care le pot folosi în beneficiul României în domeniul culturii.

Bogdan Ștefan Trîmbaciu, Director Unitatea de Management a Proiectului, Coordonator al Biroului Europa Creativă România, Ministerul Culturii

-Prin acest seminar încercăm să răspundem unor probleme: să informăm în continuare, dar și să identificăm acele probleme care împiedică România să acceseze fonduri europene, cât și o serie de sugestii avizate pentru a putea schimba ceva la nivelul UE

-Anul viitor se va finaliza evaluarea Europa Creativă

-Cunoaștem lucrurile pozitive la nivel UE, dar dacă intrăm în adâncul problemei care ne împiedică să ne bucurăm, principala problemă este cea a fondurilor accesate.

-Fondurile destinate culturii au scăzut foarte mult

-Ministerul Culturii a venit cu un mecanism în întâmpinarea operatorilor culturali, sperăm să facem acel fond de cofinanțare să există și să putem ajuta operatorii culturali

-Suntem parteneri și nu lideri de proiect, dar contribuția pe care o aducem este una foarte valoroasă

-În ceea ce privește unitatea de management a proiectului din cadrul Ministerului Culturii ne ocupăm și de EEA Grants (granturile SEE), acestea fiind surse de finanțare către sectorul cultural.

-S-au împlinit 20 de ani de când se organizează Festivalul Filmului Europea, creându-se un public pentru filmele europene.

Prezentare generală a Programului Europa Creativă și a Premiului LUX pentru film european

Irina Margareta Nistor, critic de film și jurnalist:

Mă bucură organizarea acestei întâlniri, când se împlinesc 10 ani de premii LUX, de când PE oferă aceste premii, primul an fiind 2007, când Cristian Mungiu a câștigat la Festivalul de Film de la Cannes

-Anul acesta la Cannes s-a vorbit despre cei 25 de ani de media și 10 ani de premii Lux

-Prin filme, Europa rămâne mai unită, și diversă în același timp. Fiecare film în parte este tradus în toate limbile oficiale ale UE.

-Este important ca acest proiect să meargă mai departe, deoarece la întâlnirile anterioare beneficiarii au spus că au accesat mai ușor fondurile europene

Sorin Enuș, Coordonator Subprogram Cultura, Ministerul Culturii

-Aceasta este cea mai mare importantă finanțare oferită de UE în domeniul culturii

-Dacă vorbim de subprogramul Cultura, doresc să spun că este gestionat de Direcția Culturii din Comisia Europeană

-Licitațiile se organizează la nivel european, și tocmai pentru că este un program foarte mare au fost create la niveleuropean diverse birouri

-Subprogramul Cultura are un punct de contact încă din 2001 în România.

-Noi nu evaluăm proiectele, dar le promovăm și le ajutăm

-Programul Europa Creativă are un buget de 1.46 miliarde de Euro, subprogramului culturii revenindu-i aproximativ 31 %.

-Se finanțează sectoarele culturale și creative: se promovează artiștii, se finanțează proiectele culturale, se încurajează competențele

-Această finanțare e deschisă către persoanele juridice care trebuie să aibă minimum 2 ani de existență juridică

-Multe state participă la Europa Creativă, dar participă și state candidate și potențial candidate la UE, precum și statele din Politica de Vecinătate

Valentina Miu, Coordonator Subprogram MEDIA, Ministerul Culturii:

-Media este programul prin care UE sprijină cinematografia din 1991, iar în România este din 2007

-Cele mai importante filme europene și românești ce au primit premii europene sunt finanțate prin acest program. Două exemple ar putea fi „Aferim” și „Poziția copilului”

-Bugetul a crescut progresiv din 2007 pentru 2013

-Industria cinematografică are nevoie și de cofinanțare națională, iar majoritatea bugetului se duce la distribuție

-În această perioadă bugetul a crescut, UE organizând Europa Creativă

-Începând cu 2014 numărul statelor participante în program a crescut

-Liniile de finanțare media sunt multe și diverse, dar targetate. Toate liniile de finanțare pot fi grupate în: formare pentru școlile de film, dezvoltarea proiectelor, distribuție, acțiuni orizontale. Este important de spus că toate fondurile sunt distribuite pe baza licitațiilor de proiecte

-Majoritatea liniilor de finanțare sunt online, există unul sau mai multe termene, și sunt nerambursabile

-În România rezultatele sunt bune, deși concurența este directă cu celelalte state care au o experiență mult mai mare. Am obținut aproximativ 600 de milioane de euro în acești șapte ani

-În perioada 2014-2020 am primit finanțare în toate domeniile, 30 de filme românești fiind distribuite în Europa

-În 2015, a crescut numărul de proiecte finanțate, și anume 10, iar în cei șapte ani fiind finanțate în total 20 de filme

CONCLUZII

Corina Răceanu – Modul Cultura

-Am vorbit despre limitele care e rețin: insuficiența resurselor pentru finanțare, s-a vorbit despre un tip de îngrădire a accesului l aacest program pentru ong-uri, în psecial, pentur că nu au resursele instituționale pe care instituțiile culturale ale statului le au

-O problemă identificată a fost cea a partneriatului din perspectiva celui pe care îl inviți tu să își devină partener într-un proiect.

-Această bază de dată care există nu este suficientă

Problema parteneriatului este una importantă, iar imediat după se află legislația, începând de la CAEN-urile pe care le avem descrise în România

-Problema taxelor și taxarea excesivă -onorariile care nu mai pot fi plătite la nivelul celor angajate, am avut aici un exemplu

-O altă problemă: modul în care ne construim bugetele, aici avem o nevoie acută de profesionalizare în management de proiect cu dedicație acestui program.

-O problemă care a fost la fel de discutată au fost forma și fondul: cât de mult ne concentrăm pe formă, de fapt, cât de mult forma ne consumă timpul și cât de mult și ce impact are la urmă rezultatele și fondul. Este o problemă subliniată de mai mulți vorbitori: concentrându-te foarte mult pe forma respectivă, ajungi la rezultatele prognozate? Este o discuție care ajunge la nivelul Comisiei pentru Cultură din PE. În principal, acestea au fost problemele majore pe care le-am definit

-Au fost și discuții privind politicile culturale ale ministerului în ce privește armonizarea nivelului guvernamental cu cel local și modul în care autoritatea lcoală sprijină sau nu un proiect european, nevoia de comunicare între aceste autorități și nevoia de specializare pe buget, managementul financiar al proiectului.

-Rata de succes a pgramului Cultura (din 600 de proiecte depuse, 60 câștigătoare) este un impediment pentru că este mai greu când vezi o rată de succes de 15%.

Irina Margareta Nistor – Modul MEDIA:

– La noi, la Media, am văzut persoane care au reușit să acceseze proiecte și să aibă succes după. Nu contează doar să faci filmul, ci și ce faci după.

-Televiziunea este și ea direct implicată, eu, de fiecare dintre aceste evenimente, încerc să le prezint, să vorbesc despre ce înseamnă filmul european și să recomand asemenea întâlniri. 

-M-am bucurat să aud că Festivalul European de Film va fi continuat. La fel, va fi continuată Caravana Metropolis.

-Așteptăm cu nerăbdare filmele ”6.9 pe scara Richter” și ”Bacalaureat”.


Potrivit organizatorilor, dezbaterea se dorește a fi o platformă de consultare a profesioniștilor români care își desfășoară activitatea în sectoarele culturale și creative și în audiovizual cu deputații din Parlamentul European, în contextul supunerii la vot în Parlamentul European, până la sfârșitul acestui an, a Raportului de implementare a Programului Europa Creativă.

Concluziile dezbaterii vor fi sintetizate sub forma unui material care va fi transmis europarlamentarilor români din Comisia pentru cultură și educație a Parlamentului European.

Evenimentul este cu atât mai important cu cât Programul se află în etapa de evaluare intermediară. Rezultatele acesteia, care urmează a fi date publicității în trimestrul 4 al anului 2017, vor fi folosite pentru determinarea direcțiilor viitorului program de finanțare a sectoarelor culturale și creative și audiovizualului, care va începe în anul 2021.

Europa CreativaProgramul are un buget total de 1,46 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020 și este gestionat de Comisia Europeană prin Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură. Europa Creativă are două subprograme (MEDIA și Cultura) și o componentă transsectorială, dedicată garantării creditelor bancare pentru sectoarele culturale și creative și cooperării în domeniul politicilor culturale.

Citiți și Programul Europa Creativă al Uniunii Europene: 1.46 miliarde de euro, fonduri UE pentru dezvoltarea domeniilor creative, culturii și audovizualului

Citiți și Programul Europa Creativă al Uniunii Europene: Cultura și MEDIA, domenii prioritare pentru dezvoltarea industriilor creative în Europa. Care sunt direcțiile de finanțare și cum poți fi eligibil?

Citiți și Programul Europa Creativă al UE: Proiecte de succes românești (VIDEO). Ce finanțări europene au obținut industriile creative din România

Subprogramul Cultura are patru componente:

  • Proiecte de cooperare la nivel european: sprijină consolidarea capacității sectoarelor culturale și creative de a opera într-un mod competitiv la nivel internațional și promovează circulația și mobilitatea transnațională;
  • Rețele europene: oferă sprijin pentru promovarea activităților desfășurate de rețelele care funcționează în sectoarele culturale;
  • Platforme europene: sprijină activitățile desfășurate de organizații cu vocație europeană care stimulează dezvoltarea de noi talente, colaborarea transfrontalieră în vederea identificării de noi categorii de public, precum și stimularea programării operelor din alte țări la nivel european;
  • Proiecte de traducere literară: susțin traducerea literară și promovarea într-o mai mare măsură a operelor traduse.

Subprogramul MEDIA al Uniunii Europene sprijină capacitatea industriei cinematografice europene de a se dezvolta, de a distribui și promova operele audiovizuale. Acesta dispune de 56% din bugetul de 1,46 miliarde EUR al programului „Europa Creativă” pentru perioada 2014-2020.

În România, în perioada 2007-2014 profesioniștii din industria cinematografică au accesat fonduri MEDIA în valoare de peste 7 milioane de euro în cadrul licitațiilor de proiecte pentru domeniile: formare, dezvoltare („proiecte unice”, „portofolii de proiecte”, „difuzare TV”), distribuție („distribuție automată”, „distribuție selectivă”), festivaluri de film, „Acțiunea pregătitoare MEDIA Internațional”, MEDIA MUNDUS și „Dezvoltarea publicului”.

Agenda dezbaterii este disponibilă aici.

.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EVENIMENTE

Gala celei de-a patra ediții a concursului național PatriotFest și-a decernat câștigătorii

Published

on

© Patriot Fest

Decernarea premiilor celei de a patra ediții a concursului național de inovare PatriotFest s-a desfășurat miercuri, 12 ianuarie, la Cercul Militar Național. PatriotFest este singurul concurs național de inovare, organizat de instituții din domeniul apărării și securității naționale.

Concursul urmărește să contribuie la procesul de inovare pentru a crește securitatea României într-o perioadă plină de provocări, când amenințările hibride devin tot mai variate și sofisticate, în special pe fondul pandemiei. Susținerea performanței românești înseamnă nu numai dezvoltarea unei platforme de sprijin și de recompense pentru inovare, dar și o curajoasă încercare de oprire a fenomenului de exod al creierelor, se arată în comunicatul oficial, remis www.caleaeuropeana.ro.

De-a lungul ultimelor ediții, inovatorii români și-au prezentat proiectele, printre care senzori revoluționari, tehnologii de inteligență artificială care transformă fișiere audio în text, securizarea documentelor și a comunicării electronice sau aplicații pe blockchain cu aplicare în securitatea fluxurilor de bunuri, sub formă de prototipuri funcționale. Tematicile sunt împărțite pe categorii largi, dar importante pentru viitor.

Ediția 2021 a PatriotFest a venit cu doua premiere: o tematică fixă, precum și participarea firmelor mici și mijlocii românești. Astfel, inovatorii cu preocupări în domeniul tehnologiilor emergente si disruptive, dornici să contribuie la întărirea securității naționale, au fost invitați să se înscrie, atenția organizatorilor fiind deschisă față de toate tipurile de sisteme autonome – aeriene, terestre și navale.

Ca recunoașterea a sprijinului acordat concursului PatriotFest și promovării cercetării românești, tiltul de Ambasador PatriotFest pentru anul 2021 a fost acordat domnului general maior Teodor Incicaș, șeful Direcției Generale pentru Armamente din cadrul MApN.

Citiți și: PatriotFest: Compania Leviatan Design a premiat un proiect de sistem autonom de poziționare și urmărire solară în cadrul singurului concurs național de inovare în materie de apărare


„A patra ediție a concursului național de inovare PatriotFest ne arată cât de necesară este o astfel de inițiativă de a susține cercetarea românească. Aceasta sprijină și recompensează inovația, contribuind la păstrarea ideilor valoroase în țară. Cercetarea și educația reprezintă o componentă esențială a securității naționale, iar valoarea adăugată adusă de proiecte precum cele înscrise în acest concurs sporesc valoarea cercetării științifice la nivel național. Sunt încântat să observ cum colaborările încurajate de PatriotFest între cercetători, instituțiile academice, cele din sfera apărării și securității naționale și companiile private, au dat naștere unor proiecte valoroase ce pote aduce o mulțime de beneficii României”, a transmis ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, la evenimentul de ieri. 


Căștigătorii ediției 2021 a concursului Patriotfest sunt:

Premiul ediției – Emilian Vlăsceanu – Sistem de operare pentru stațiile de comandă ale sistemelor aeriene fără pilot uman la bord

Premiul I – Cătălin Pârvulescu, pentru proiectul ”Sistem de celule solare fotovoltaice microtexturate pentru creșterea eficienței – integrat în aripa unui avion fără pilot (UAV)”

Premiul II – Alin Istrate, pentru proiectul ”AHRS (Attitude and Heading Referencing System) Sistem de Referențiere, Atitudine și Direcție”

Premiul III – Bogdan Belean, pentru proiectul ”Sistem autonom de poziționare și urmărire solară”

Premiul Cercetare pentru Apărare – Mihai Palade, pentru ”Sistem C4I cu capabilități de integrare, sincronizare și coordonare a sistemelor ISR de tip Uninhabited Aerial System (UAS)”

Premiul Speranța – Bogdan Fîrtat, pentru proiectul ”Platformă aeropurtată pentru detecția explozivilor în zone greu accesibile”

Premiul pentru Inovare – Marius Dima, pentru proiectul ”Sistem optic cu stabilizare mecanică ambarcat UAV”

Diplome de excelență: Ștefan Gergely, pentru ”Sistem de criptare asimetrică tip RSA pentru comunicația cu drone în domeniul Long-Range” și Florin Dumitru, pentru ”Sistem Lansator Automat aeronave fără pilot, H01-30”

Menționăm că ediția 2021 a PatriotFest a avut ca sponsori companiile Boeing din SUA și Leviatan Design din România. Organizațiilor partenere PatriotFest 2021 au fost Asociația UVS Romania, Asociația Patronală Română a Producătorilor de Tehnică Militară ”PATROMIL” și Liga Studenților Români din Străinătate.

PatriotFest este inițiat de Asociația New Strategy Center și organizat cu sprijinul mai multor instituții din domeniul securității naționale, parteneri în acest proiect: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază.

Gala PatriotFest s-a derulat cu respectarea tuturor măsurilor impuse de pandemie, inclusiv testarea cu teste rapide a tuturor participanților.

Continue Reading

EVENIMENTE

New Strategy Center a încheiat seria de dezbateri online ”30 Years Since the Dissolution of the USSR”

Published

on

© NSC

Luni, 20 decembrie 2021, a avut loc dezbaterea finală din seria de evenimente online organizată de New Strategy Center pentru a marca 30 de ani de la disoluția URSS.

Ultimul eveniment a fost dedicat unei analize a modului în care republicile sovietice componente ale URSS și-au câștigat independența, precum și evoluției spațiului post-sovietic. Demisia lui Gorbaciov în Decembrie 1991 a fost finalul unor momente de mare dramatism în multe dintre republicile sovietice care își redescopereau limba, istoria și doreau să devină independente, intrând într-un conflict dur cu centrul unional.

Moderată de George Scutaru, Directorul General al New Strategy Center, discuția a beneficiat de contribuția lui Raivo Vare, fost ministru de stat în perioda 1990-1992, Estonia, Igor Munteanu, fost ambasador al Republicii Moldova în SUA și Alexander Iskandaryan, Director al Institutului Caucaz, din Armenia.

Fostele republici sovietice au avut un parcurs istoric diferit. Țările baltice au devenit parte a lumii euro-atlantice, fiind membre NATO și UE, alte state se luptă încă să iasă din sfera de influență a Moscovei, precum Ucraina, Georgia și Republica Moldova, în timp ce altele, precum Belarus sau Armenia, fac parte din structurile politice, economice și militare aflate sub patronajul Rusiei.

Citiți și: New Strategy Center organizează seria de dezbateri online ”30 Years Since the Dissolution of the USSR”

Continue Reading

EVENIMENTE

New Strategy Center, a patra dezbatere din seria dedicată împlinirii a 30 de ani de la dispariția URSS. Discuția a abordat parcursul statelor către democrație și către spațiul euro-atlantic

Published

on

© New Strategy Center

New Strategy Center a organizat vineri, 17 decembrie 2021, a patra dezbatere din seria dedicată împlinirii a 30 de ani de la disoluția Uniunii Sovietice. Intitulată ”30 Years Since the Dissolution of the USSR. The Impact on the Former States of the Communist Camp”, discuția a abordat evaluările și percepția asupra evenimentelor din acel moment din statele fostului Tratat de la Varșovia.

Parcursul acestor state către democrație și către spațiul euro-atlantic după încheierea Războiului Rece a reprezentat un proces marcat de provocări, iar speakerii au prezentat desfășurarea evenimentelor de la acea dată, din perspectiva de martori și experți deopotrivă.

 

La discuția moderată de Ambasador (Ret.) Doru Costea, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center, au luat parte ambasador Elena Poptodorova, vicepreședinte Atlantic Club Bulgaria, fost ambasador al Bulgariei în SUA, ambasador Sergiu Celac, președintele de onoare al New Strategy Center, și primul ministru de externe al României după căderea regimului comunist în decembrie 1989, și Dr. Przemysław Żurawski vel Grajewski, membru al Consiliului Consultativ al Centrului pentru Studii Estice, OSW, Polonia.

Citiți și:
30 de ani de la destrămarea URSS: New Strategy Center, dezbatere despre percepția Europei Occidentale asupra acestui eveniment istoric din decembrie 1991
New Strategy Center a organizat prima dezbatere din seria dedicată împlinirii a 30 de ani de la dispariția URSS, având în vedere impactul acestui eveniment în SUA
30 de ani de la dispariția Uniunii Sovietice: New Strategy Center, dezbatere despre modul în care rușii au trăit întregul proces ce a dus la încetarea existenței URSS

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Afganistan: UE sprijină educația, sănătatea și mijloacele de trai ale populației afgane cu 268,3 milioane de euro

CONSILIUL UE15 hours ago

Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu: Implementarea directivei privind nivelul minim de impozitare de 15% pentru grupurile multinaționale din UE reprezintă o prioritate pentru România

ROMÂNIA16 hours ago

România va avea un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu îl va prezenta mâine la Palatul Cotroceni

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Un nou set de instrumente privind modalitățile de atenuare a interferențelor străine în cercetare și inovare în UE a fost publicat de Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI16 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, scrisoare către Emmanuel Macron prin care solicită ca aderarea României la Schengen să se afle printre obiectivele președinției franceze a Consiliului UE

RUSIA16 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

RUSIA17 hours ago

Antony Blinken îi cere lui Serghei Lavrov continuarea căii diplomatice pentru a detensiona situația generată de consolidarea militară a Rusiei în Ucraina

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Secretarul de stat american, Antony Blinken, vizită oficială în Kiev și Berlin pentru a încuraja Rusia să aleagă diplomația și dezescaladarea

NATO17 hours ago

Contra-propunerea NATO la garanțiile cerute de Moscova. Jens Stoltenberg Am invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni. Riscul unui conflict este real, dar nu vom face compromisuri în a proteja și apăra aliații

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Noul Bauhaus european: Încep înscrierile pentru premiile pe 2022. Vor fi recompensate ideile care contribuie la crearea unor locuri sustenabile și incluzive

RUSIA16 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN21 hours ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

RUSIA2 days ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA2 days ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA5 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO7 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

Advertisement

Team2Share

Trending