Connect with us

EVENIMENTE

VIDEO Dezbaterea ”Programul Europa Creativă al Uniunii Europene – Oportunități de finanțare a sectoarelor culturale și creative”, organizată de Biroul de Informare al PE și Biroul Europa Creativă România

Published

on

Europa CreativaBiroul de Informare al Parlamentului European în România și Biroul Europa Creativă România din cadrul Ministerului Culturii – Unitatea de Management a Proiectului a organizat dezbaterea  Programul Europa Creativă al Uniunii Europene – Oportunități de finanțare a sectoarelor culturale și creativeEvenimentul s-a desfășurat vineri, 24 iunie, începând cu ora 10:00, la sediul Biroului de Informare în România al Parlamentului European (str. Vasile Lascăr nr. 31, București).

La dezbatere au participat Corina Șuteu, ministrul Culturii, Mircea Diaconu (ALDE, vicepreședinte al Comisiei pentru cultură și educație a Parlamentului European), dar și Bogdan Ștefan Trîmbaciu, Director Unitatea de Management a Proiectului, Coordonator al Biroului Europa Creativă România, Ministerul Culturii.

Evenimentul a fost transmis LIVE pe platforma CaleaEuropeană.ro și pe pagina de Facebook – CaleaEuropeana.ro.

LIVE TEXT:

Discursuri introductive

Corina Șuteu, Ministrul Culturii:

-Este o dimineață în care am aflat că votul Marii Britanii a fost dat pentru ieșirea din UE

-Europa este importantă, iar în România avem un discurs redus privind însemnătatea Uniunii Europene

-Mereu există tensiuni când se produc schimbări, putând da aici exemplul Franței

-Abordarea diferențiată din Europa nu a fost întotdeauna luată în considerație

-Consider că România a fost absentă la masa negocierilor privind anumite subiecte importante din domeniul cultural

-Domeniul culturii impactează la nivel economic, social și a unei calități a vieții, în general

-Trebuie să fim ambasadori, trebuie să promovăm Europa, ca fiind forța noastră, și nu ostacolul

Există fonduri complementare care pot completa banii publici ce pot fi investiți în cultură

-Este o Europă ce se bazează pe valori, incluse în Aquis-ul comunitar

-Important este să înțelegem că intervenția pe care o pot face fondurile europene în țesutul cultural reprezintă o mare oportunitate, dându-le un sens, un obiectiv

-Programele europene sunt dificile pentru programatorii culturali, pentru a le putea să le înțeleagă, aplice, dar au fost create tipuri de programe pentru a facilita atracția fondurilor europene

-România are o voce prin care se poate implica la nivel cultural

-Prezența Europei și a programului Europa Creativă este un factor de schimbare a structurilor publice a fostelor state comuniste

-UE este capabilă să ne facă să evoluăm, dar trebuie să luăm în considerare valorile europene

Mircea Diaconu, europarlamentar, Vicepreședinte Comisia pentru cultură și educație:

-Am fost 500 de milioane de locuitori în UE, vom rămâne 450 de milioane după Brexit

-Avem apetență de a accesa, practica exerciții, fonduri europene.

-Sunt accesate prea puține fonduri europene, am luat atitudine și m-am consultat cu experții pentru a vedea de ce nu sunt accesate aceste fonduri

-În Parlamentul European gestionez Abordarea Integrată a Patrimoniului Cultural

Europa Creativă este extrem de importantă, însă bugetele sunt complicate de făcut, România primind foarte puțin.

-Șansa celor care accesează fonduri este de a face orice cu putință și să uite de bugetele naționale

-Europa Creativă este gestionată de Comisia Europeană, fiindu-ne prezentată situația României. Dacă în statistici stăm perfect, în realitate nu, mai sunt multe lucruri de făcut.

-Este prea puțin, am speranța că dacă vom munci, vom beneficia de mai multe fonduri

-Pe 13-14 iunie se va prezenta un raport al Europei Creative, eu fiind unul dintre raportori. Pot contribui la rezolvarea problemelor dacă le cunosc. Există instrumente pe care le pot folosi în beneficiul României în domeniul culturii.

Bogdan Ștefan Trîmbaciu, Director Unitatea de Management a Proiectului, Coordonator al Biroului Europa Creativă România, Ministerul Culturii

-Prin acest seminar încercăm să răspundem unor probleme: să informăm în continuare, dar și să identificăm acele probleme care împiedică România să acceseze fonduri europene, cât și o serie de sugestii avizate pentru a putea schimba ceva la nivelul UE

-Anul viitor se va finaliza evaluarea Europa Creativă

-Cunoaștem lucrurile pozitive la nivel UE, dar dacă intrăm în adâncul problemei care ne împiedică să ne bucurăm, principala problemă este cea a fondurilor accesate.

-Fondurile destinate culturii au scăzut foarte mult

-Ministerul Culturii a venit cu un mecanism în întâmpinarea operatorilor culturali, sperăm să facem acel fond de cofinanțare să există și să putem ajuta operatorii culturali

-Suntem parteneri și nu lideri de proiect, dar contribuția pe care o aducem este una foarte valoroasă

-În ceea ce privește unitatea de management a proiectului din cadrul Ministerului Culturii ne ocupăm și de EEA Grants (granturile SEE), acestea fiind surse de finanțare către sectorul cultural.

-S-au împlinit 20 de ani de când se organizează Festivalul Filmului Europea, creându-se un public pentru filmele europene.

Prezentare generală a Programului Europa Creativă și a Premiului LUX pentru film european

Irina Margareta Nistor, critic de film și jurnalist:

Mă bucură organizarea acestei întâlniri, când se împlinesc 10 ani de premii LUX, de când PE oferă aceste premii, primul an fiind 2007, când Cristian Mungiu a câștigat la Festivalul de Film de la Cannes

-Anul acesta la Cannes s-a vorbit despre cei 25 de ani de media și 10 ani de premii Lux

-Prin filme, Europa rămâne mai unită, și diversă în același timp. Fiecare film în parte este tradus în toate limbile oficiale ale UE.

-Este important ca acest proiect să meargă mai departe, deoarece la întâlnirile anterioare beneficiarii au spus că au accesat mai ușor fondurile europene

Sorin Enuș, Coordonator Subprogram Cultura, Ministerul Culturii

-Aceasta este cea mai mare importantă finanțare oferită de UE în domeniul culturii

-Dacă vorbim de subprogramul Cultura, doresc să spun că este gestionat de Direcția Culturii din Comisia Europeană

-Licitațiile se organizează la nivel european, și tocmai pentru că este un program foarte mare au fost create la niveleuropean diverse birouri

-Subprogramul Cultura are un punct de contact încă din 2001 în România.

-Noi nu evaluăm proiectele, dar le promovăm și le ajutăm

-Programul Europa Creativă are un buget de 1.46 miliarde de Euro, subprogramului culturii revenindu-i aproximativ 31 %.

-Se finanțează sectoarele culturale și creative: se promovează artiștii, se finanțează proiectele culturale, se încurajează competențele

-Această finanțare e deschisă către persoanele juridice care trebuie să aibă minimum 2 ani de existență juridică

-Multe state participă la Europa Creativă, dar participă și state candidate și potențial candidate la UE, precum și statele din Politica de Vecinătate

Valentina Miu, Coordonator Subprogram MEDIA, Ministerul Culturii:

-Media este programul prin care UE sprijină cinematografia din 1991, iar în România este din 2007

-Cele mai importante filme europene și românești ce au primit premii europene sunt finanțate prin acest program. Două exemple ar putea fi „Aferim” și „Poziția copilului”

-Bugetul a crescut progresiv din 2007 pentru 2013

-Industria cinematografică are nevoie și de cofinanțare națională, iar majoritatea bugetului se duce la distribuție

-În această perioadă bugetul a crescut, UE organizând Europa Creativă

-Începând cu 2014 numărul statelor participante în program a crescut

-Liniile de finanțare media sunt multe și diverse, dar targetate. Toate liniile de finanțare pot fi grupate în: formare pentru școlile de film, dezvoltarea proiectelor, distribuție, acțiuni orizontale. Este important de spus că toate fondurile sunt distribuite pe baza licitațiilor de proiecte

-Majoritatea liniilor de finanțare sunt online, există unul sau mai multe termene, și sunt nerambursabile

-În România rezultatele sunt bune, deși concurența este directă cu celelalte state care au o experiență mult mai mare. Am obținut aproximativ 600 de milioane de euro în acești șapte ani

-În perioada 2014-2020 am primit finanțare în toate domeniile, 30 de filme românești fiind distribuite în Europa

-În 2015, a crescut numărul de proiecte finanțate, și anume 10, iar în cei șapte ani fiind finanțate în total 20 de filme

CONCLUZII

Corina Răceanu – Modul Cultura

-Am vorbit despre limitele care e rețin: insuficiența resurselor pentru finanțare, s-a vorbit despre un tip de îngrădire a accesului l aacest program pentru ong-uri, în psecial, pentur că nu au resursele instituționale pe care instituțiile culturale ale statului le au

-O problemă identificată a fost cea a partneriatului din perspectiva celui pe care îl inviți tu să își devină partener într-un proiect.

-Această bază de dată care există nu este suficientă

Problema parteneriatului este una importantă, iar imediat după se află legislația, începând de la CAEN-urile pe care le avem descrise în România

-Problema taxelor și taxarea excesivă -onorariile care nu mai pot fi plătite la nivelul celor angajate, am avut aici un exemplu

-O altă problemă: modul în care ne construim bugetele, aici avem o nevoie acută de profesionalizare în management de proiect cu dedicație acestui program.

-O problemă care a fost la fel de discutată au fost forma și fondul: cât de mult ne concentrăm pe formă, de fapt, cât de mult forma ne consumă timpul și cât de mult și ce impact are la urmă rezultatele și fondul. Este o problemă subliniată de mai mulți vorbitori: concentrându-te foarte mult pe forma respectivă, ajungi la rezultatele prognozate? Este o discuție care ajunge la nivelul Comisiei pentru Cultură din PE. În principal, acestea au fost problemele majore pe care le-am definit

-Au fost și discuții privind politicile culturale ale ministerului în ce privește armonizarea nivelului guvernamental cu cel local și modul în care autoritatea lcoală sprijină sau nu un proiect european, nevoia de comunicare între aceste autorități și nevoia de specializare pe buget, managementul financiar al proiectului.

-Rata de succes a pgramului Cultura (din 600 de proiecte depuse, 60 câștigătoare) este un impediment pentru că este mai greu când vezi o rată de succes de 15%.

Irina Margareta Nistor – Modul MEDIA:

– La noi, la Media, am văzut persoane care au reușit să acceseze proiecte și să aibă succes după. Nu contează doar să faci filmul, ci și ce faci după.

-Televiziunea este și ea direct implicată, eu, de fiecare dintre aceste evenimente, încerc să le prezint, să vorbesc despre ce înseamnă filmul european și să recomand asemenea întâlniri. 

-M-am bucurat să aud că Festivalul European de Film va fi continuat. La fel, va fi continuată Caravana Metropolis.

-Așteptăm cu nerăbdare filmele ”6.9 pe scara Richter” și ”Bacalaureat”.


Potrivit organizatorilor, dezbaterea se dorește a fi o platformă de consultare a profesioniștilor români care își desfășoară activitatea în sectoarele culturale și creative și în audiovizual cu deputații din Parlamentul European, în contextul supunerii la vot în Parlamentul European, până la sfârșitul acestui an, a Raportului de implementare a Programului Europa Creativă.

Concluziile dezbaterii vor fi sintetizate sub forma unui material care va fi transmis europarlamentarilor români din Comisia pentru cultură și educație a Parlamentului European.

Evenimentul este cu atât mai important cu cât Programul se află în etapa de evaluare intermediară. Rezultatele acesteia, care urmează a fi date publicității în trimestrul 4 al anului 2017, vor fi folosite pentru determinarea direcțiilor viitorului program de finanțare a sectoarelor culturale și creative și audiovizualului, care va începe în anul 2021.

Europa CreativaProgramul are un buget total de 1,46 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020 și este gestionat de Comisia Europeană prin Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură. Europa Creativă are două subprograme (MEDIA și Cultura) și o componentă transsectorială, dedicată garantării creditelor bancare pentru sectoarele culturale și creative și cooperării în domeniul politicilor culturale.

Citiți și Programul Europa Creativă al Uniunii Europene: 1.46 miliarde de euro, fonduri UE pentru dezvoltarea domeniilor creative, culturii și audovizualului

Citiți și Programul Europa Creativă al Uniunii Europene: Cultura și MEDIA, domenii prioritare pentru dezvoltarea industriilor creative în Europa. Care sunt direcțiile de finanțare și cum poți fi eligibil?

Citiți și Programul Europa Creativă al UE: Proiecte de succes românești (VIDEO). Ce finanțări europene au obținut industriile creative din România

Subprogramul Cultura are patru componente:

  • Proiecte de cooperare la nivel european: sprijină consolidarea capacității sectoarelor culturale și creative de a opera într-un mod competitiv la nivel internațional și promovează circulația și mobilitatea transnațională;
  • Rețele europene: oferă sprijin pentru promovarea activităților desfășurate de rețelele care funcționează în sectoarele culturale;
  • Platforme europene: sprijină activitățile desfășurate de organizații cu vocație europeană care stimulează dezvoltarea de noi talente, colaborarea transfrontalieră în vederea identificării de noi categorii de public, precum și stimularea programării operelor din alte țări la nivel european;
  • Proiecte de traducere literară: susțin traducerea literară și promovarea într-o mai mare măsură a operelor traduse.

Subprogramul MEDIA al Uniunii Europene sprijină capacitatea industriei cinematografice europene de a se dezvolta, de a distribui și promova operele audiovizuale. Acesta dispune de 56% din bugetul de 1,46 miliarde EUR al programului „Europa Creativă” pentru perioada 2014-2020.

În România, în perioada 2007-2014 profesioniștii din industria cinematografică au accesat fonduri MEDIA în valoare de peste 7 milioane de euro în cadrul licitațiilor de proiecte pentru domeniile: formare, dezvoltare („proiecte unice”, „portofolii de proiecte”, „difuzare TV”), distribuție („distribuție automată”, „distribuție selectivă”), festivaluri de film, „Acțiunea pregătitoare MEDIA Internațional”, MEDIA MUNDUS și „Dezvoltarea publicului”.

Agenda dezbaterii este disponibilă aici.

.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EVENIMENTE

Asociația Municipiilor din România, alături de Comitetul European al Regiunilor, Comisia Europeană și Ministerul Energiei organizează la București două conferințe majore dedicate mediului, energiei și schimbărilor climatice (LIVE pe CaleaEuropeană.ro, 12-14 iunie)

Published

on

Ministerul Energiei, Comitetul European al Regiunilor, Comisia Europeană și Asociația Municipiilor din România organizează, în perioada 12-14 iunie, sub auspiciile Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, cea de-a 12 Conferință ”Set Plan” și reuniunea Comisiei ENVE a Comitetului European al Regiunilor, evenimente ce reunesc peste 120 de lideri locali și regionali din UE.

Conferința ce va avea loc la Universitatea Politehnică din București, fiind transmisă LIVE pe CaleaEuropeană.ro, reunește liderii locali și regionali din Uniunea Europeană preocupați de problematica de mediu, schimbări climatice, energie și politicile spațiale, autoritățile locale și regionale jucând un rol central în implementarea politicilor UE în materie.

Conferința va prilejui și reuniunea Comisiei ENVE (mediu, schimbări climatice și energie) a Comitetului European al Regiunilor, reunind cei peste 120 de lideri menționați.

Conferința ”Set Plan” ș reuniunea Comisiei ENVE din București se vor concentra pe interacțiunea dintre diferite părți interesate cu autoritățile locale și regionale în privința căilor de urmat pentru o tranziție către energia curată.

 

Continue Reading

EVENIMENTE

VIDEO INTERVIU cu Vasile Asandei, directorul ADR Nord-Est, despre viitorul Agenției care de 20 de ani activează în slujba dezvoltării regionale: Miliardele de euro care revin României nu trebuie cheltuite, ci ele trebuie să aibă un impact real asupra dezvoltării

Published

on

©️ ADR Nord-Est

Luna trecută, Agenția pentru Dezvoltară Regională Nord-Est, motor al dezvoltării regionale în regiunea Moldovei, a aniversat 20 de ani de la înființare, într-un amplu eveniment desfășurat la Piatra Neamț și care a reunit peste 200 de colaboratori din administrația publică locală, mediul universitar și mediul privat. Directorul Vasile Asandei ne-a povestit, într-un interviu acordat în exclusivitate, cu ce beneficii s-au concretizat cele două decenii de activitate în slujba dezvoltării regionale.

Calea Europeană: Anul acesta celebrați 20 de ani de existență și de activitate în beneficiul cetățenilor și al dezvoltării regionale în Regiunea Nord-Est. Care ar fi principalele momente cheie în evoluția ADR Nord-Est?

Vasile Asandei: Primul moment important este înființarea Agenției, în urmă cu douăzeci de ani. Apoi, au fost mai multe momente importante, ași menționa momentul aderării României la Uniunea Europeană, când am devenit organism intermediar pentru Programul Operațional Regional. În cel de-al doilea exercițiu, din perioada 2014-2020, un moment cheie este demararea realizării strategiei de specializare inteligentă a regiunii, care are un efect important în prezentul și în viitorul regiunii. Un alt moment important este deschiderea biroului de la Bruxelles. De asemenea, un moment important este deschiderea celui mai frumos și inspirațional spațiu dedicat tinerilor antreprenori – Rubik Hub din Piatra Neamț. Sunt doar câteva din momentele esențiale ale activității noastre. 

Calea Europeană: De-a lungul activității ADR Nord-Est și îndeosebi după aderarea României la UE, ați sprijinit implementarea a peste 1000 de proiecte regionale în valoare de aproape 1 miliard de euro. Cum și-au lăsat aceste proiecte amprenta asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor?

Vasile Asandei: În primul rând, trebuie să facem o comparație. Să ne imaginăm cum arătau orașele regiunii noastre în urmă cu 15 ani și cum arată astăzi. Dincolo de cifre, acesta este primul impact. Efectiv, cum arată orașele astăzi, și nu numai orașele. Cum arată cele câteva sute de firme care au primit finanțare de la noi, cum arată comunitățile locale care au fost implicate în proiecte alături de noi și împreună cu parteneri din Europa. Și mai ales, cum arată comunitatea noastră regională astăzi, face ca pentru viitor să existe șansa să progresăm mult mai rapid decât am făcut-o până astăzi. 

Calea Europeană: ADR Nord-Est face parte dintr-o solidă rețea de organisme europene de profil și este singura Agenție pentru Dezvoltare Regională din România care deține un birou de reprezentare la Bruxelles. Cum vă ajută aceste pârghii pentru a atrage mai multe fonduri, mai multe beneficii și mai multe oportunități pentru dezvoltare?

Vasile Asandei: Primul lucru important este accesul la informație. Informația dă putere. Suntem membri în board-ul Asociațiilor de Dezvoltare Regională din Europa și membrii în board-ul Asociației Inovative din Europa. Asta face să avem acces foarte direct și rapid la informațiile de la Bruxelles, iar noi, mai departe, am construit o rețea de comunicare cu parteneri din regiune, prin care îi informăm și îi implicăm în proiecte europene. Pe această cale, câteva zeci, dacă nu câteva sute de parteneri din regiune au fost implicate în proiecte finanțate direct de la Bruxelles. 

Calea Europeană: Unul dintre cele mai importante rezultate pe care le-ați înregistrat în ultimii ani se referă la dezvoltarea și stimularea antreprenoriatului. În acest sens, ADR Nord-Est a pus bazele Rubik Hub, cel mai mare spațiu dedicat spiritului antreprenorial din Nord-Estul României. Care este impactul și rolul pe care acest hub îl are în ecosistemul de dezvoltare a regiunii?

Vasile Asandei: Cel mai important impact pe care îl are Rubik Hub este schimbarea modului de a gândi și crearea unei comunități creative care oferă șansa tinerilor de a face lucruri pe care puteau să le facă doar în străinătate: stimularea creativității, asocierea unui număr mare de oameni cu inițiativă și cu experiență care creează o pepinieră extrem de importantă pentru viitorul acestei regiuni. 

Calea Europeană: După 20 de ani de activitate, cuantificați în fonduri europene atrase, proiecte implementate, premii și recunoaștere a activității și consolidare a cooperării între cele șase județe din regiune, ce urmează? România va beneficia, în perioada de programare financiară 2021-2027, de al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare cu o creștere de peste 7 miliarde de euro. Ce vă propuneți pentru următorul deceniu?

Vasile Asandei: Este o veste bună și o veste foarte provocatoare pentru noi. Următorul exercițiu financiar, cu siguranță, va aduce, așa cum arată lucrurile astăzi în faza de negociere, o sumă cu mult mai mare pentru România. Această sumă va fi orientată în principal către dezvoltarea competitivității regiunii, către specializare inteligentă, către transfer tehnologi și așa mai departe. La prima vedere, aceste lucruri pot părea că nu răspund neapărat nevoilor noastre, dar în fond ele răspund nevoilor noastre. Dacă ne ocupăm în prea mare măsură de infrastructură și în prea mică măsură de dezvoltarea economică a regiunii, șansa noastră de progres va fi mică. Prin urmare, este îmbucurător pentru noi că am făcut pașii de care am vorbit până acum, în sensul de a ne pregăti pentru creșterea competitivității, de a investi în antreprenoriat, în transfer tehnologic, de a aduce alături de noi actori care vor fi implicați în acest proces și este foarte important ca miliardele de euro care vor reveni României în următorul exercițiu să nu fie cheltuite, ci să aibă un impact adevărat asupra dezvoltării. Este ceea ce ne dorim și sperăm că se va întâmpla în următorul exercițiu.


Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est a marcat 20 de ani de activitate printr-un eveniment, organizat la Piatra Neamț la 16 aprilie, care a reunit peste 200 de colaboratori din administrația publică locală, mediul universitar și mediul privat. Cele două decenii în slujba Regiunii Nord-Est au fost celebrate echipa ADR Nord-Est alături de liderii regionali și locali, de oameni de afaceri, dar și de Șeful Unității pentru România din cadrul DG Regio din Comisia Europeană. Evenimentul a fost transmis LIVE de CaleaEuropeană.ro.

Urmăriți și VIDEO ADR Nord-Est, motorul dezvoltării regionale din Moldova, aniversează 20 de ani de activitate
Citiți și ADR Nord-Est a celebrat 20 de ani de activitate în slujba dezvoltării regionale. Directorul Vasile Asandei: ”Devenirea noastră se datorează în mare parte partenerilor, beneficiarilor și colaboratorilor noștri”

În cei 20 de ani de activitate, peste 250 de actori locali publici și privați au fost beneficiari ai acțiunilor de schimb de experiență și instruire, 650 de IMM-uri au beneficiat de consiliere pentru internaționalizare și inovare, 900 de tineri antreprenori au fost instruiți și 135 startup-uri au fost create, 10 Planuri de Acțiune Locale pentru Energie Durabilă și Climăau fost realizate pentru Bacău, Botoșani, Suceava, Piatra Neamț, Vaslui, Moinești, Roman, Bicaz, Siret, Comuna Victoria-Iasi și 6 Planuri Locale de Acțiune pentru protejarea patrimoniului cultural pentru municipiile Bacău, Botoșani, Suceava, Piatra Neamț, Vaslui și Iași. În același timp, 6 clustere din Regiunea Nord-Est sunt premiate de Asociația Europeana a Clusterelor cu “eticheta bronz”, doar ca urmare a implicării lor în initiațive internaționale.

De asemenea, în actuala perioadă de programare financiară 2014-2020, pentru cele 1.089 milioane euro alocate Regiunii Nord-Est au fost depuse 1.328 de cereri de finanțare , din care au fost deja contractate 505 proiecte în valoare de 753 milioane de euro, care vor fi transpuse în investiții în dezvoltare urbană, eficiență energetică în clădiri publice, infrastructură de transport rutier, infrastructură, medicală, socială și educațională, valorificarea potențialului turistic și a patrimoniului cultural, dezvoltarea competitivității IMM-urilor, inovare si transfer tehnologic. 

Continue Reading

EVENIMENTE

VIDEO Conferința Internațională “The Future of Europe. Perspectives of Contemporary Developments” din marja Summitului UE de la Sibiu

Published

on

©️ europefuturesibiu.ro

Președintele Klaus Iohannis deschide miercuri, la Sibiu lucrările Conferinței Internaționale “The Future of Europe. Perspectives of Contemporary Developments”, eveniment organizat în marja Summitului informal al liderilor europeni de la Sibiu, prima astfel de reuniune dedicată exclusiv viitorului Europei și care va avea loc, în premieră, de Ziua Europei.

Conferința este organizată de Centrul de Prevenire a Conflictelor și Early Warning din București și Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, în parteneriat cu Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), German Marshall Fund, Fundația Konrad Adenauer și Comisia Europeană. Aceasta se va desfășura în perioada 8-10 mai și se află sub Înaltul Patronaj al președintelui Klaus Iohannis și sub patronajul Președinției Române a Consiliului UE și își propune promovarea unei dezbateri în lumea academică, dar și în cea a experților, în marja Summit-ului Consiliului European care va avea loc la Sibiu, pe 9 mai.

Evenimentul este transmis LIVE pe CaleaEuropeană.ro, partener media al evenimentului, pe parcursul celor trei zile, conform agendei Conferinței (disponibilă aici). Aceasta este transmisă LIVE, atât pe www.caleaeuropeana.ro (în acest articol), cât și pe pagina de Facebook Calea Europeană. Conferința debutează la ora 17:00 și este găzduită de Aula Magna a Facultății de Medicină din cadrul Universității Lucian Blaga din Sibiu. 

VIDEO – 8 mai. Deschiderea Conferinței

În clipul video sunt cuprinse:

DESCHIDEREA CONFERINȚEI

Discurs invitat special : Klaus Werner Iohannis, președintele României

Iulian Chifu, Președinte, Centrul de Prevenire a Conflictelor și Avertizare Timpurie, București

Ioan Bondrea, rector, Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu

Tema dezbătută: Interesele, strategia și opțiunile României pentru modelarea viitorului Europei

Panelul ”Proiecte și scenarii pentru viitorul UE”

Care este viitorul pentru Europa?

Subiecte: O Europă cu două viteze sau o Europă cu mai multe viteze. Europa cercurilor concentrice. Europa coezivă și formele de construcție ale coeziunii europene

Vorbitori:

Vasile Pușcaș, UBB, fost ministru al integrării europene, România

Natalie Tocci, director adjunct al Instituto Affari Internazionali, Italia, consilier special al HRVP Federica Mogherini

Michael Emerson, cercetător CEPS

Guntram Wolff, directorul Centrului Bruegel

Cristian Diaconescu, fost ministru al Afacerilor Externe, al Justiției, fost consilier prezidențial

Moderator: Iulian Chifu, președinte, CPC-EW

Discursuri:

Dacian Cioloș, președintele PLUS, fost comisar european

Victor Negrescu, prorector al Universității Naționale de Studii Politice și Administrație Publică, fost ministru al Afacerilor Europene

Arvydas Pocius, ambasadorul lituanian în România

Discurs invitat special:

Prim-ministrul Estoniei

Tema dezbătută: Viitorul Europei. Viitorul UE văzut din Europa Centrală și de Est

VIDEO – 9 mai. Partea I

În clipul video sunt cuprinse:

Discurs invitat special:

Hans-Gert Pöttering, Reprezentant pentru afaceri europene al Fundației Konrad-Adenauer-Stiftung, fost președinte al Parlamentului European

Tema dezbătută: Proiecte pentru viitorul UE. Uniunea Europeană – evoluție, experiențe și perspective

Panelul ”Transformarea marilor provocări de astăzi în oportunitățile de mâine. Noi ambiții pentru viitorul Europei”

Subiecte: Numeroasele provocări ale Europei și oportunitățile acesteia Combaterea dezinformării înaintea alegerilor pentru PE. Brexit. Următorul cadru de lucru al UE. Revigorarea încrederii în proiectul UE. Migrația.

Vorbitori:

Stephen Barclay, Secretar de Stat pentru Ieșirea din Uniunea Europeană, Marea Britanie

Pia Ahrenkilde-Hansen, director general al FG Communication / fost purtător de cuvânt-șef al Comisiei Europene

Luca Jahier, președinte, Comitetul Economic și Social European

Vladimir Dlouhý, copreședintele Comisiei EUROCHAMBRES pentru Europa Future, președinte al Camerei de Comerț din Cehia

Dan Dungaciu, Director, Institutul de Relații Internaționale, Academia Română

Moderator: Alina Inayeh, GMF

Discursuri:

Victor Ponta, fost prim-ministru al României (2012-2015), fondator și președinte al Proiectelor Regionale pentru Marea Neagră 2020 – discurs

Roberto Musneci, președinte, Camera de Comerț Româno-Italiană

Guntram Wolff, directorul Centrului Bruegel

Remus Pricopie, rector Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București

VIDEO – 9 mai. Partea a II-a

În clipul video sunt cuprinse:

Panelul ”Securitatea și apărarea Europei – între speranțe, imperative și promisiuni”

Subiecte: Contextul internațional și presiunile asupra componentei de securitate și apărare. Inițiativele europene în domeniu. Contribuțiile actorilor externi la securitatea și apărarea europeană – Turcia, SUA, Ucraina. Poziția europeană de apărare și strategică post-Brexit.

Vorbitori:

Amb. Sorin Ducaru, șeful Agenției EU SAT-CEN, UE, fost AsG NATO

Olivier de France, director de cercetare, Iris, Paris, Franța

Benjamin Haddad, Director, Inițiativa Viitoarea Europă, Consiliul Atlantic (SUA)

Iulian Chifu, președinte, Centrul de prevenire a conflictelor și avertizare rapidă, fostul consilier al președintelui pentru afaceri strategice, securitate și politică externă, România

Grzegorz Małecki, președinte, Institutul pentru Fundația pentru Securitate și Strategie, Polonia, fost director al Agenției de Informații Externe, Polonia

Moderator: Alina Inayeh, GMF, Kimberly Dozier, CNN

Discursuri:

James Sherr – Senior Fellow, Institutul Estonian pentru Politică Externă / ICDS, Marea Britanie

Silviu Rogobete, profesor universitar, Universitatea din Timișoara

VIDEO – 9 mai. Partea a III-a

În clipul video sunt cuprinse:

Panelul ”Oportunități și anxietăți ale relației transatlantice. O relație transatlantică nevrotică”

Subiecte: Evoluția euro-atlantismului la nivel global. Relația bilaterală SUA-UE. Multilateralismul – aliații și dușmanii săi. Transatlantismul în opinia publică europeană. Agenda bilaterală a stresului, a provocărilor și a nevrozelor: încălzirea globală, acordul de liber schimb, concurența și cooperarea. Nevoia de realism și de echilibru transatlantic. Impactul Trumpismului în Europa.

Vorbitori:

Gen. Nicolae Ciuca, șef al Apărării din România

Velizar Șalamanov, fost ministru al Apărării, fostul oficial al NATO, Bulgaria

Bruce Stokes, cercetător, Chatham House, Fondul German Marshall, SUA

John Venable, cercetător, Centrul pentru Apărare Națională, Institutul Davis pentru Securitate Națională și Politică Externă, SUA

Iulian Fota, fost Consilier de Securitate Națională al Președintelui, România

Fran Burwell, Consiliul Atlantic, SUA

Moderator: Dan Cărbunaru, director CaleaEuropeană.ro

Discursuri:

Silviu Nate, Conf. univ. Dr. “Lucian Blaga”, director al Centrului de Studii Globale (ULB)

Teona Akubardia, fost vicepreședinte al Consiliului Național de Securitate, Georgia

VIDEO – 10 mai. Partea I

În clipul video sunt cuprinse:

Panelul ”Valorile fundamentale – piatra de temelie a coeziunii și viitorului Europei. Care și ale cui valori fundamentale?”

Subiecte: Democrație liberală. Populismul, illiberalismul, conservatorismul anti-european autoritar. Curente anti-europene, resurse și modus operandi. Întoarcerea raționalității, a responsabilității și a opțiunilor echilibrate, coerente și de bun simț.

Vorbitori:

Leonard Orban, consilier prezidențial – Departamentul Afaceri Europene

Jakov Devcic, Coordonator Politica Europeană, KAS

Zsuzsanna Szelényi, Institutul de Științe Umane

Greg Simons, profesor universitar din Uppsala

Lazăr Comănescu, fost ministru al Afacerilor Externe al României

Moderator: Kiberly Dozier, CNN

Discursuri:

Akkan Souver, președinte, Fundația Marmara Group, Turcia

Dan Barna, Președinte, USR, România

Stepan Grygorian, Director, Centrul Analitic pentru Globalizare și Cooperare Regională (ACGRC), Armenia

VIDEO – 10 mai. Partea a II-a

Panelul ”Uniunea Europeană – parteneri și vecinătăți. Unde se termină Europa?”

Subiecte: Extinderea. Parteneriatul estic. Relațiile cu Rusia. Balcanii de Vest. Relațiile cu Turcia. Amenințări, provocări, riscuri și oportunități pentru proiectul european

Vorbitori:

Bogdan Aurescu, consilier prezidențial pentru relații externe

Dan Neculaescu, Secretar de Stat, Afaceri Strategice, Ministerul Afacerilor Externe al României

Ivanna Klimush – Tsintsadze, viceprim-ministru al Ucrainei

Faruk Kaymakci, viceministrul Afacerilor Externe

James Sherr, cercetător, Institutul Estonian pentru Politică Externă / ICDS, Marea Britanie

Steven Blockmans, cercetător științific și Coordonator pe Politică Externă a UE, CEPS

Ian Bond, Director, Centrul pentru Politică Europeană, Marea Britanie

Moderator: Gallagher FENWICK, France 24

Discursuri:

Viorel Cibotaru, fost ministru al Apărării, Republica Moldova

Tengiz Pkaladze, fost consilier al președintelui georgian

Hryhorii Perepelytsia, Institutul Diplomatic, Ucraina

Concluzii:

Iulian Chifu, Președinte, Centrul de Prevenire a Conflictelor și Avertizare Timpurie, București

Ioan Bondrea, rector, Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu.

Conferința va reuni 200 de participanți, inclusiv oficiali ai UE, oficiali din țările europene, dar mai ales experți internaționali, reprezentanți ai mediului academic și think-tank-urilor, împreună cu cei mai importanți omologi români. În plus, la conferință vor participa reprezentanți din Statele Unite ale Americii, Marea Britanie și Turcia, precum și din Balcanii de Vest și din țările Parteneriatului Estic – Ucraina, Georgia, Republica Moldova, Armenia și Azerbaidjan.

Obiectivul evenimentului este acela de a realiza cadrul ideal pentru o dezbatere internațională pentru funcționari, think-tank-uri și universități cu privire la evoluțiile actuale din interiorul UE și din exteriorul ei – în contextul internațional, care au un impact important asupra viitorului Uniunii Europene. Conferința se va concentra în primul rând pe procesele care influențează dramatic Uniunea Europeană, țările europene și cetățenii europeni. Aceasta va aborda principalele subiecte stringente care modelează viitorul Europei având evoluția Uniunii Europene în centrul dezbaterii. Discuția va încuraja o abordare strategică a acestor probleme și va implica actori interesați și cu influență asupra acestor procese, în special la nivel strategic și în domeniul securității și al apărării Europei.

Cele șase paneluri vor aborda principalele subiecte de dezbatere, inclusiv proiectele și scenariile privind viitorul UE; marile provocări interne ale proiectului UE, Europa și securitatea cetățenilor europeni; securitatea și apărarea europeană cu toată complexitatea acestui proiect în raport cu NATO și SUA; relația transatlantică, în toată complexitatea sa; valorile europene și cât de puternice sunt ele incluse în comportamentul Comisiei, al organismelor europene și al statelor membre UE, cât de flexibilă sau strictă trebuie să fie respectarea acestor valori pentru coerența UE; dar și situația acestor valori în temele privind vecinătatea UE de la Regatul Unit, la Turcia, țările din Balcanii de Vest și Parteneriatul Estic și viitorul acestora.

Puteți citi aici Corespondența specială CaleaEuropeană.ro de la Sibiu

Președintele Klaus Iohannis va găzdui joi, la Sibiu, primul summit din istorie organizat de Ziua Europei, unde șefii de stat sau de guvern vor adopta o Declarație cu privire la viitorul Uniunii Europene în care își vor reafirma încrederea în viitor, într-o uniune mai puternică şi mai unită, într-un context plin de provocări.

În cele din urmă, la Summitul de la Sibiu din 9 mai, primul din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, liderii europeni își vor lua angajamentul de a rămâne uniți “la bine și la rău” cu două săptămâni înainte de alegerile pentru Parlamentul European, considerate a fi unele cruciale pentru viitorul UE și amenințate de o ascensiune fără precedent a populiștilor în fief-ul democrației europene.

 

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending