Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Summitul UE-SUA. ROMPUY: Anexarea Crimeii este o ruşine pentru secolul XXI. OBAMA: Dacă Rusia credea că nimeni nu va observa acţiunile sale, atunci s-a înşelat. Lumea este mai sigură atunci când SUA şi UE sunt solidare

Published

on

Barack Obama a sosit marţi seara în Belgia, în a doua etapă a turneului său în Europa şi Arabia Saudită, pentru a participa miercuri la un summit UE-SUA. Comisia Europeană a anunțat pe pagina sa de Facebook începerea oficială a discuțiilor la nivel înalt.

summit ue sua

La ora 15:00, ora României, președintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, președintele Consiliului European, Herman van Rompuy, și președintele SUA, Barack Obama, au susţinut o declarație de presă comună.

LIVE TEXT:

Herman VAN ROMPUY:

  • Europa şi SUA au o poziție coordonată și puternică
  • Anexarea Crimeii este o ruşine pentru secolul XXI și nu o vom recunoaște
  • Faptul că ministrul rus si cel ucrainean s-au întalnit este un fapt pozitiv
  • noi şi americanii suntem pregătiţi să intensificăm sancţiunile
  • suntem alături de Georgia şi Moldova, cu care UE vrea să semneze Tratatul de asociere
  • am discutat despre o unire bancară şi de limitarea dependenţei Europei faţă de gazele ruseşti
  • ne-am exprimat îngrijorările legate de programul de supraveghere

Jose Manuel BARROSO:

  •  Vizita preşedintelui Obama trimite semnale puternice pentru cetăţenii europeni
  • Americanii pot conta pe noi ca buni prieteni şi aliaţi
  • Acţiunile de neacceptat vor fi întâmpinate cu consecinţe pe măsură
  • Am vorbit din nou despre Ucraina; suntem hotărâţi să apărăm independenţa şi prosperitatea Ucrainei
  • Dezvoltarea Pactului transatlantic este extrem de importantă

Barack OBAMA:

  • Europa este partenerul cel mai apropiat al SUA
  • Lumea este mai sigură atunci când SUA şi UE sunt solidare
  • după ce vom avea tratatul economic pus la punct va fi mai uşor să comercializăm gaz lichefiat
  • am trecut în revistă negocierea cu Iranul; încercăm să găsim o soluţie pentru programul nuclear iranian

– Despre Ucraina:

  • Reafirmăm sprijinul pentru Ucraina, pentru stabilizarea ei economică
  • Laud UE pentru paşii importanţi făcuţi deja pentru ca Rusia să îşi dea seama de costurile acţiunilor sale în Ucraina – oprirea vizelor şi sancţiunile individuale
  • Rusia are o poziţie solitară, rămâne singură în faţa membrilor UE şi NATO
  • G7 se va întâlni fără Rusia
  • Dacă Rusia credea că nimeni nu va observa acţiunile sale, atunci s-a înşelat
  • Vom identifica indivizii responsabili pentru acţiunile din Crimeea
  • Vom aplica sancţiuni şi mai drastice dacă Rusia va continua pe acest drum şi va avea noi incursiuni în Ucraina
  • Sunt anumite ţări din Europa cu o dependenţă mai mare faţă de energia din Rusia – am luat toate aceste lucruri în calcul
  • Este vorba şi despre nevoia de a găsi resurse energetice suplimentare pe care le putem exploata prin noi tehnologii
  • Am avizat exportul unei cantităţi de gaz echivalente cu necesarul zilnic al Europei, actualizat la nevoile sale
  • Nu exista membri NATO junori sau seniori. […] In ce priveste angajamentul fata de apararea colectiva, toti sunt egali. Acest lucru inseamna ca trebuie sa pregatim planuri de urgenta foarte reale pentru fiecare dintre membri, inclusiv pentru cei din Europa Centrala si de Est
  • Ucraina şi Georgia nu sunt pregătite pentru aderarea la NATO, nu există un plan de aderare pentru cele două
  • Ucraina are o relaţie complexă cu Rusia, iar acest lucru nu se va schimba prea curând

 

Al 44-lea preşedinte al Statelor Unite, care efectuează prima vizită în Belgia după alegerea sa în 2008, a fost întâmpinat de regele Belgiei Philippe şi premierul Elio Di Rupo, cu care a schimbat câteva cuvinte înainte de a dispărea în limuzina sa blindată, pentru a ajunge în centrul Bruxelles-ului.

El se va afla mai puţin de 24 de ore într-o capitală belgiană plasată sub măsuri de securitate considerate ca fiind excepţionale chiar şi pentru un oraş obişnuit să primească numeroase reuniuni internaţionale.

Delegaţia preşedintelui american este alcătuită din 900 de persoane, dintre care 200 sunt agenţi de securitate.

În cadrul summitului, preşedintele Statelor Unite şi liderii Uniunii Europene ar trebui să confirme intenţia lor de a face front comun contra Rusiei în cazul Ucrainei şi de a reda elanul acordului de liber-schimb transatlantic, notează Mediafax.

Ulterior, Obama se va întâlni la hotel cu secretarul general al NATO, înainte de a pronunţa un discurs asupra relaţiilor transatlantice la Palais des Beaux-Arts în faţa a 2.000 de invitaţi.

 

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: OBAMA: Nu sunt planuri de extindere NATO. Ucraina are o relaţie complexă cu Rusia, iar acest lucru nu se va schimba prea curând | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Comisarul Corina Crețu, vizită oficială la București: Ne dorim să dăm un impuls procesului de reflecție asupra viitoarelor programe ale politicii de coeziune în România

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, efectuează vineri o vizită oficială la București, prilej cu care va participa la două evenimente organizate de Reprezentanța Comisiei Europene privind recomandările de țară pentru România și analiza executivului european referitoare la prioritățile de investiții ale țării noastre în perioada 2021-2027. Ambele evenimente vor fi transmise LIVE pe CaleaEuropeană.ro, aici și aici.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, în prima parte a zilei, înaltul oficial european va participa la evenimentul de prezentare a Raportului de țară 2019. pentru România din cadrul Semestrului european, alături de Eugen Teodorovici, ministrul român al finanțelor publice, și de Victor Micula, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

După-amiaza, comisarul Corina Crețu va lua parte la conferința cu tema “Priorități de investiții pentru România, 2021-2027″, pentru a discuta despre care ar putea fi viitoarele astfel de priorități în domeniul politicii de coeziune pentru perioada post-2020, în cadrul viitorului buget european.Cele două evenimente sunt parte integrală a discuției lansate de Comisia Europeană în data de 27 februarie, în ceea ce privește prioritățile de investiții și provocările cu care se confruntă fiecare stat membru. Discuția a fost inițiată în cadrul procesului de coordonare a politicilor economice a statelor membre, cunoscut sub numele de Semestru european.

Comisia a prezentat o serie de idei inițiale privind modul în care fondurile UE, și în special cele ale politicii de coeziune, pot sprijini realizarea priorităților de investiții în următoarea perioadă bugetară 2021-2027. În acest sens, comisarul Crețu va prezenta orientările Comisiei referitoare la fondurile politicii de coeziune pentru România în perioada 2021-2027.

“Prin intermediul acestei conferințe, ne dorim să dăm un impuls procesului de reflecție asupra viitoarelor programe ale politicii de coeziune, pentru a asigura o tranziție lină de la o perioadă bugetară la alta și pentru a ajuta statele membre să facă investiții în domeniile în care au cea mai mare nevoie”, a declarat înaltul oficial european înaintea vizitei. 

În România, considerăm că fondurile europene are trebui să fie direcționate, în special către domeniul inovării, al competitivității IMM-urilor, al tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon, al rețelelor strategice de transport și, nu în ultimul rând, al măsurilor de ocupare a forței de muncă și de incluziune socială”, a adăugat comisarul Corina Crețu.

Luni, comisarul european pentru politică regională se va afla la Cluj-Napoca pentru a se adresa participanților la conferința COTER (Comisia pentru politica de coeziune teritorială și pentru bugetul UE), având ca temă principală rolul autorităților locale și regionale în cadrul politicii de coeziune.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Deznodământul Brexit-ului, învăluit în ceață. Document: Comisia Europeană respinge amânarea ieșirii Marii Britanii până la 30 iunie și oferă două soluții: o amânare până la 23 mai sau o amânare extinsă, cu participarea la alegerile europene

Published

on

Comisia Europeană se opune prelungirii apartenenței Regatului Unit la Uniunea Europeană până la 30 iunie, reacție ce survine la scurt timp după ce agențiile internaționale de presă au făcut publică informația potrivit căreia premierul britanic Theresa May a anunțat că i-a scris președintelui Consiliului European, Donald Tusk, pentru a solicita extinderea Articolului 50 al Tratatului Uniunii Europene până la 30 iunie, informează Reuters și AFP, citate de Agerpres.

Într-o notă privind procesul Brexitului analizată de Comisia Europeană la reuniunea săptămânală a comisarilor de miercuri, oficiali au scris că liderii UE care se vor întâlni cu Theresa May la Consiliul European de joi şi vineri vor fi confruntaţi cu o alegere ”binară”, a unei amânări scurte a Brexit-ului de la 29 martie la 23 mai sau a unei amânări lungi, până cel puţin la sfârşitul acestui an, Marea Britanie fiind obligată să organizeze alegeri pe 23 mai pentru Parlamentul European.

O amânare oferită Marii Britanii ar trebui fie să aibă ca termen 23 mai 2019, fie să fie semnificativ mai lungă şi să impună alegeri europene. Aceasta este singura cale de a proteja funcţionarea instituţiilor UE şi abilitatea lor de a lua decizii”, se menţionează în document.

În document se mai atrage atenția asupra riscurilor juridice și politice pentru UE în UE-27 pe care le implică incertitudinile actuale din Marea Britanie.

”Orice altă opinie (ca de exemplu o amânare până la 30 iunie 2019) ar antrena grave riscuri juridice şi politice pentru UE şi ar aduce în UE 27 unele dintre incertitudinile actuale din Marea Britanie”, se mai precizează în notă, potrivit AFP.

Statele UE care urmau să beneficieze de locuri suplimentare după Brexit vor trebui să fie anunţate până cel mai târziu la mijlocul sau sfârşitul lui aprilie dacă va fi necesar să renunţe la aceste mandate pentru că Marea Britanie rămâne, cel puţin momentan, în blocul comunitar.

Nota mai menţionează şi că, în cazul unei amânări a Brexitului, Marea Britanie ar trebui ca, ”în spiritul unei cooperări loiale”, să se angajeze la o ”abţinere constructivă” în probleme cheie, precum bugetul UE pe termen lung şi ocuparea de posturi de vârf la nivelul UE după alegerile din mai.

Poziția Comisiei Europene vine în contextul în care prim-ministrul britanic Theresa May a anunţat că i-a scris preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, pentru a solicita amânarea retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană până la 30 iunie, transmit agenţiile internaţionale de presă.

“I-am scris în această dimineaţă preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, pentru a-l informa că Regatul Unit doreşte o extindere a Articolului 50 până la 30 iunie“, a declarat şefa guvernului britanic.

Potrivit președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, există posibilitatea ca la reuniunea Consiliului European să nu se adopte nicio decizie cu privire la extinderea Articolul 50, fiind nevoie, cel mai posibil, să fie organizată o altă întâlnire a liderilor europeni săptămâna viitoare.

”Părerea mea este că … în această săptămână, la reuniuena Consiliului European, nu va fi nicio decizie, dar, cel mai probabil, va trebui să organizăm o altă întâlnire săptămâna viitoare”, a declarat pentru radio-ul german Deutschlandfunk, citat de The Guardian, Jean-Claude Juncker.

Textul scrisorii nu a fost încă făcut public, deci există posibilitatea ca Regatul Unit să lasă deschisă ipoteza unei amânări prelungite a articolului 50 dacă acordul convenit de guvernul May cu negociatorii europeni nu va trece de votul Parlamentului până pe 11 aprilie, moment în care Londra va trebui să se pregătească pentru participarea la alegerile europene ce vor avea loc în luna mai.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Apărare europeană: Comisia Europeană alocă 500 de milioane de euro pentru dezvoltarea Eurodronei și pentru proiecte de apărare cibernetică

Published

on

© European Commission

Uniunea Europeană își continuă parcursul spre dezvoltarea dimensiunii apărării continentale după ce Comisia Europeană a anunțat, marți, alocarea a peste 500 de milioane de euro din Fondul European de Apărare către dezvoltarea Eurodronei şi a mai multor proiecte în materie de apărare, îndeosebi proiecte industriale și de cercetare.

O finanţare de 100 milioane de euro va susţine dezvoltarea Eurodronei şi fonduri în valoare de circa 80 de milioane sunt destinate sistemelor antidrone, a precizat Comisia, potrivit unui comunicat.

Alte 71 milioane de euro au fost alocate pentru dezvoltarea viitoarei generaţii de capabilităţi de lovire cu precizie la sol, capacităţilor de luptă la sol, capacităţilor de luptă aeriană şi viitoarelor sisteme navale, a adăugat Comisia Europeană.

O altă finanţare, de 182 milioane de euro, va fi consacrată apărării cibernetice şi securităţii informatice.

Începând cu anul 2016, după referendumul din Marea Britanie și în contextul lansării Strategiei Globale a Uniunii Europene, instituțiile UE și țările membre au demarat un amplu proces de revigorare a apărării europene, o temă altădată sensibilă și subiect al abordării interguvernamentale.

Fie că vorbim de lansarea cooperării structurate permanente și a proiectelor adiacente PeSCo, de Fondul European pentru Apărare sau de Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, progresele înregistrate în acest domeniu sunt notabile dacă luăm în calcul lentoarea specifică acestei forme de cooperare.

Citiți mai multe despre apărarea europeană

Fondul european de apărare a fost anunțat de președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker în septembrie 2016 și a fost lansat în iunie 2017. Prin intermediul programului de cercetare din cadrul Fondului european de apărare au fost fi alocate 90 de milioane de euro pentru finanțări nerambursabile acordate integral și direct din bugetul UE, în perioada 2017-2019. Acest program e completat de unul dedicat dezvoltării capacităților relevante, axat pe stimularea cooperării statelor membre pentru dezvoltarea în comun de echipamente și tehnologii de apărare și cofinanțat din bugetul UE cu 500 de milioane de euro în perioada 2019-2020. 

Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP) este un pilon central al Fondului european de apărare, a fost aprobat de statele membre și de Parlamentul European în 2017-2018. Cu o anvelopă financiară de 500 de milioane de euro, Programul va rula în perioada ianuarie 2019-decembrie 2020.

Toate referințele financiare vor fi modificate începând cu 2021 când, conform propunerii Comisiei Europene pentru perioada de programare 2021-2027, apărarea europeană capătă o valoare distinctă, devenind alături de domeniul securității o linie bugetară ce urmează a fi finanțată cu 27,5 miliarde de euro.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending