COMISIA EUROPEANA
LIVE VIDEO şi TEXT Corina Creţu este audiată la Parlamentul European: Prioritatea mea absolută este crearea de locuri de muncă. Voi avea toleranţă zero în faţa fraudelor
Published
10 years agoon

ora 13:23 Corina Cretu susține un discurs de încheiere:
“Sunt aici de opt ani. Am venit ca observator, cu un an înainte de aderarea ţării mele la UE. Îmi amintesc ca şi cum ar fi fost ieri prima zi în această clădire. Mi-ar fi fost mult mai greu azi, aici, fără experienţa acestor ani. Voi rămâne aceeaşi, unii dintre voi mă cunoaşteţi. Cred că este foarte important să lucrăm împreună în interesul cetăţenilor şi al Europei, în ansamblul său. Îmi va face mereu plăcere să mă întorc aici”
ora 13:00 Intrebare venita din partea europarlamentarului Victor Bostinaru: Economisarea de energie si eficienta energetica sunt cele mai sigure cai de a reduce dependenta de furnizorii externi. Cum poate fi garantat faptul pachetul de coeziune va contribui substanţial la securitatea energetică, inclusiv pentru Romania?
Creţu: Sunt planificate cel putin 38 mld pentru eficienta energetica in ce priveste locuintele sau in domeniul energiei regenerabile, din fondul de coeziune. Evolutiile recente ne arata ca trebuie sa ne concentram pe în securitatea aprovizionării cu energie şi în resursele regenerabile
Ora 12:34 Despre Ucraina si dorinţa de a adera la UE
Creţu: Tarile care aspira sa adere, din pacate, au aceasta decizie politica a CE de a nu extinde spatiul UE pentru urmatorii 5 ani si cred ca responsabilitatea politicii regionale este mare in acest context.
Noi avem programe care se adreseaza acestor tari, in contextul macroregiunilor, va trebui sa colaboram cu dl Hahn, propunerea de comisar pentru politica de vecinatate.
In cadrul Strategiei Dunarii este inclusa si Ucraina. Proiectele de infrastructura sunt foarte importante in regiunea noastra, asa incat o mare parte a fondurilor se va indrepta spre infrastructura.
ora 12:30 Intrebare privind probleme cu absorbţia fondurilor europene. Deputatul sloven a argumentat că problema e nu câte fonduri sunt, ci problema absorbţiei. „Dvs., în calitate de comisar, ar trebui să aveţi o abordare proactivă faţă de statele membre. Ce veţi face?”
Creţu: Într-adevăr, a fost o problemă în ultimii ani pentru unele state şi s-au înregistrat progrese. Comisia Europeană a adoptat regulamente şi le-a pus în practică. Eu nu aş merge pe această idee a vitezei, cred că trebuie să avem programe de calitate. Eu sunt optimistă că vom reuşi să impulsionăm statele membre ca, până la finalul anului 2015, să folosească ce a mai rămas din actuala perioadă de programare
ora 12: 10 Despre comunitatile marginalizate precum romii. Cum pot beneficia de pe urma politicilor regionale?
Creţu: Asa cum stiti, grupurile marginalizate, cei vulnerabili sunt cei carora ne adresam, trebuie sa nu lasam pe nimeni in urma. In Parlamentul European, nu a exista an sau semestru in care sa nu discutam despre strategia romilor, este o problema, este o problema careia trebuie sa ne adresam cu totii. Politica regionala nu se poate adresa in mod specific unor minoritati. Fondurile se duc spre regiuni mai putin dezvoltate, unde comunitatea roma reprezinta o pondere importanta. Dar, din experienta mea, stiti ca provin dintr-o tara care are o importanta comunitate roma. Trebuie sa lucram cu liderii comunitatii rome, si noi facem eforturi, dar trebuie sa facem un efort reciproc. Suntem traditii diferite, culturi diferite, dar avem reguli comune. Banii nu trebuie risipiti. Este o problema de care trebuie sa scapam, sa ridicam nivelul de educatie al acestei comunitati, este misiunea comisarului european pentru ocuparea fortei de munca si afaceri sociale
ora 11:45 Întrebare despre problema demografică a UE
Creţu: Fondurile de dezvoltare regională vor avea în vedere să pregătească statele membre care se preconizează că vor avea probleme foarte importane: dezvoltarea forţei de muncă, programe de educaţie, crearea de locuri de muncă. Schimbările demograice sunt, într-adevăr, o mare problemă pentru unele ţări din UE
ora 11:25 Eurodeputaţii Victor Boştinaru şi Iuliu Winkler au adresat întrebări, din postura de membri ai REGI
V. Boştinaru: Care ar trebui să fie măsurile luate de comisie pentru ca statele membre să profite de mecanismul de colectare a fondurilor şi să implementeze proiecte de calitate?
Creţu: Mecanismul de cooperare al UE este foarte important, are legatura stransa cu transportul si energia si vine să completeze acele verigi lipsă în programele operaţionale, mai ales în domeniul transporturilor. Va fi datoria mea să colaborez foarte strâns pentru a ajuta statele membre să depună proiecte de calitate pentru a nu pierde aceşti bani şi sigur că le vom ajuta să folosească toate facilităţile.
Cred că aceste proiecte de transport, de energie sunt proiecte strategice şi este imperios necesar ca ele să se înscrie într-o abordare strategică
I.Winkler: Care este abordarea dvs. pentru a încuraja dezvoltarea teritorială?
Creţu: Este evident că dezvoltarea regională are impact în multe domenii, este important să cooperăm cu absolut toate componentele celorlalte politici europene pentru a asigura această sinergie. Este important să existe corelarea fundamentală între politicile noastre. Ca şi comisar european, va trebui să lucrez cu vicepreşedinţi, va fi o acţiune de echipă, continuă, în vedere atingerii obiectivului nostru comun.
ora 11: 00 Întrebată despre o posibila nouă prelungire a timpului în care ţări ca România pot cheltui fondurile deja alocate în programul de coeziune
„Ştiu că există această solicitare de extindere Cel mai important în acest moment e să ne concentrăm eforturile de a ajuta aceste state membre care mai au de cheltuit în jur de 50 la sută din fondurile alocate, să le ajutăm ca până în 2015 să folosească fondurile”
„Nu trebuie să facem absorbţie doar de dragul absorbţiei. Facem absorbţie dacă aceste programe sunt de calitate. Vă spun sincer, mă îngrijorează acest criteriu de viteză. Trebuie să ne gândim împreună în ce măsură acest lucru este posibil, dar, pe de altă parte, trebuie să facem maximul posibil pentru a cheltui fondurile alocate până în 2015”.
ora 10:45 Intrebare: Cum va conduce comisia activitatea de audit?
Creţu: Activitatea de audit este foarte importantă, fiecare euro din bugetul UE trebuie cheltuit cu eficienţă. SUnt foarte multe controale in ultima perioada, fiecare stat membru trebuie sa aduca noi garantii la inceputul fiecarui an si cand exista suspiciuni suplimentare, intra in actiune si serviciile Comisiei care verifica suspiciunile de frauda.
ora 10:36: Întrebare privind regiunea Carpaţilor, dacă ar trebui să aibă un statut aparte, având în vedere că este o regiune săracă a Europei.
“Regiunea Carpaţilor este foarte aproape de sufletul meu. (…) Principiile macroregiunilor trebuie să fie iniţiativa statelor membre. Există această regulă, ca în limita fondurilor existente, a instituţiilor şi legislaţiei actuale. Statele membre trebuie să facă acest demers. Pe de altă parte, Comisia are rolul de a sprijini statele membre. Nu cred ca este posibile ca de la Bruxelles sa gestionam problemele de la Marea Neagra sau din alte regiuni, dacă autorităţile locale nu se implică. E important ca aceste ţări să facă un efort comun şi să împartă responsabilităţile privind regiunea respectivă.”
ora 10:23: A început sesiunea de întrebări. Prima întrebare se referă la diferenţele dintre angajamente şi plăţi din cadrul Politicii de Coeziune.
“Voi ridica problema în faţa colegiului comisarilor Voi discuta cu toţi vicepreşedinţii care se ocupă de problemă, dar cred că situaţia poate fi rezolvată dacă susţineţi propunerea privind bugetul. Trebuie să oprim întârzierile plăţilor către beneficiari, dar nu putem pune în pericol toate investiţiile în energie, inovaţie”, a răspuns Creţu.
ora 10:10. Creţu prezintă priorităţile sale, dacă va confirmată în postul de comisar pentru politici regionale şi a punctat importanţa portofoliului pentru economia europeană. “Prioritatea mea absolută este să mă asigur că vom maximiza contribuția politicii regionale la crearea de locuri de muncă și creștere economică”, a spus Corina Crețu în prezentarea sa.
“Sunt sigură că, investind în regiunile Europei, în economie şi în populaţie, vom întări economia europeană”
“Voi avea toleranţă zero în faţa fraudelor”, a adăugat Creţu.
Discursul său a fost aplaudat.
UPDATE ora 10:00.
Corina Creţu susţine discursul de începere, de maximum 15 minute, după care va primi întrebări din partea eurodeputaţilor.
—
Comisiile de specialitate ale Parlamentului European au început luni audierea comisarilor desemnaţi pentru următorii cinci ani, miercuri dimineaţă, la ora 09:00 (10:00, ora României) urmând a fi audiată Corina Creţu, propusă pentru Politica regională. Responsabilă cu audierea este Comisia pentru dezvoltare regională, potrivit unui comunicat al Parlamentului European.
Comisarii care vor fi supuşi miercuri tirului de întrebări al eurodeputaţilor sunt Corina Creţu, din România (Politică regională), britanicul Jonathan Hill (Stabilitatea financiară, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital), ungurul Tibor Navracsics (Educaţie, cultură, tineret şi cetăţenie), belgianca Marianne Thyssen (Ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, competenţe şi mobilitate profesională), cehoaica Vìra Jourová(Justiţie, protecţia consumatorilor şi egalitatea de gen) şi spaniolul Miguel Arias Canete (Actiuni în domeniul climei şi energiei).
LIVE VIDEO, incepand cu ora 10:00
Audierea tuturor comisarilor se va încheia la 7 octombrie, fiecare şedinţă urmând să dureze aproximativ trei ore, audierile având ca scop evaluarea competenţei fiecărui candidat în domeniul în care au fost repartizaţi de Jean-Claude Juncker la 10 septembrie.
Chestionarele, consultate de EUobserver, conţin câteva întrebări generale, precum: ce îi califică pentru post; ce îi motivează; ce garanţii de independenţă pot oferi Parlamentului European; cum intenţionează să răspundă pentru acţiunile lor.
Membrii PE pot respinge un comisar sau pot cere schimbarea portofoliului, lucru pe care l-au făcut atât în 2004, cât şi în 2009.
Procedura de audiere din comisiile europarlamentare:
1) Procedura scrisă: comisarul desemnat trebuie să ofere răspunsuri scrise la cinci întrebări puse de deputații europeni.
2) O audiere de trei ore, transmisă în direct, are loc în cadrul comisiilor responsabile. Candidatul ține un discurs de maximum 15 minute, după care răspunde la întrebări
3) Reuniunea de evaluare: Comisia responsabilă trebuie să își finalizeze evaluarea în 24 de ore de la audiere. Poate cere în scris alte informații.
4) Un raport de evaluare separat pentru fiecare comisar desemnat este trimis Conferinței Președinților de Comisie și Conferinței Președinților din PE. Aceasta din urmă, în cazul în care decide să nu ceară mai multe informații și în urma unui schimb de opinii, declară audierile încheiate.
.
You may like
Reprezentanții mediului de afaceri reafirmă ”ferm angajamentul pentru parcursul european și euro-atlantic al României”: Țara noastră ”trebuie să rămână o democrație solidă și o economie de piață”
Ministrul Marcel Boloș: Implementarea PNRR este testul nostru de maturitate administrativă și economică. Trebuie să acționăm ferm și rapid pentru a maximiza absorbția fondurilor
Negociatorul-șef al Parlamentului European pentru viitorul CFM, Siegfried Mureșan: „Am început procedura prin care vom aduce viitoarele fonduri europene în România”
Eurodeputatul Dan Motreanu prezintă beneficiile apartenenței României la UE: Doar prin Politica de Coeziune, țara noastră beneficiază de fonduri în valoare de 31,5 miliarde de euro
Politica de Coeziune trebuie să rămână o prioritate în Bugetul UE 2028-2034, solicită Dan Motreanu: Mă voi opune oricărei tentative de tăieri și voi susține măsuri pentru o distribuire echitabilă a fondurilor
FMI confirmă că nu putem avea dezvoltare economică și stabilitate financiară fără bani europeni, subliniază Marcel Boloș: Trebuie să evităm discursurile populiste care ar arunca România într-o reală criză
COMISIA EUROPEANA
Sfatul comisarului european pentru afaceri interne: UE ”trebuie să se concentreze asupra îndeplinirii propriilor sarcini și să nu se îngrijoreze de ceea ce spun americanii în fiecare minut”
Published
13 hours agoon
February 17, 2025By
Teodora Ion
Comisarul european pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner, a dat asigurări luni că, deși Statele Unite sunt unul dintre cei mai importanți parteneri la nivel mondial ai Uniunii Europene, blocul european ”trebuie să se concentreze asupra îndeplinirii propriilor sarcini și să nu se îngrijoreze de ceea ce spun americanii în fiecare minut”, anunță EFE, citat de Agerpres.
Acesta a participat în Spania la Forumul Noua Economie, unde și-a arătat ”optimismul” cu privire la colaborarea cu SUA în dosare legate de securitate și obținerea păcii în Ucraina.
În egală măsură, acesta a dat dovadă de pragmatism, spunând că nu este ”naiv” în legătură cu ce se întâmplă – faptul că UE asistă deocamdată de pe bancă la negocierile care se pregătesc între Washington și Moscova – și și-a exprimat deschiderea față de cooperare mai aprofundată cu alte regiuni.
”Comisia (Europeană) urmează să călătorească în India în două săptămâni”, a menționat el.
Capitala Arabiei Saudite, Riad, va fi marți gazda reuniunii între secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, menită să niveleze terenul pentru o întrevedere la cel mai înalt nivel, de președinți, între Donald Trump și Vladimir Putin, care ar putea avea loc tot în țara arabă la sfârșitul acestei luni.
La reuniunea de marți este așteptată și prezența consilierului american pentru securitate națională Mike Waltz și a consilierului pe probleme de politică externă al Kremlinului Iuri Ușakov.
”Ucraina consideră lipsită de rezultat orice negociere cu Ucraina fără Ucraina. Nu vom recunoaște eventuale acorduri”, a reacționat Volodimir Zelenski, prezent în Emiratele Arabe Unite.
Conștient de importanța viitoarei păci în Ucraina pentru arhitectura de securitate din Europa președintele francez Emmanuel Macron a convocat luni, la Paris, o întâlnire informală la care vor participa mai mulți lideri din Europa, printre care premierul britanic Keir Starmer, premierul Poloniei, Donald Tusk, a cărui țară deține și președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen și Antonio Costa, pentru a aborda tema sensibilă legală de pacea în Ucraina.
Revenind la Forumul Noua Economie, unul dintre punctele principale ale intervenției comisarului Brunner a fost situația de la frontierele externe ale UE și problema fluxurilor migratorii ilegale către Spania, în special către Insulele Canare.
Deși Brunner consideră că unele probleme, precum sosirea minorilor neînsoțiți, trebuie rezolvate de Spania, el a subliniat că UE poate contribui la reducerea fluxurilor de sosiri ”prin cooperare cu țări terțe precum Mauritania, Maroc sau Senegal”.
În ceea ce privește securitatea internă, el a afirmat că lumea se află într-o eră ”nouă și mai puțin stabilă” și a subliniat rolul atât de oportunitate, cât și de amenințare al transformării digitale, întrucât delincvenții folosesc instrumentele acesteia pentru a ataca UE.
El a anunțat că securitatea în mediul digital va fi inclusă în noua Strategie de securitate internă pe care intenționează să o prezinte la sfârșitul lunii martie și care se va axa pe lupta contra crimei organizate, pe colaborarea forțelor de securitate prin Europol, pe o nouă agendă antiteroristă și un acces mai bun la date pentru urmărirea infractorilor.
COMISIA EUROPEANA
MSC 2025 | Ursula von der Leyen propune activarea clauzei de exceptare pentru ca statele UE să majoreze investițiile militare: Este momentul să mutăm munții
Published
3 days agoon
February 14, 2025
Țările Uniunii Europene vor putea să își majoreze semnificativ cheltuielile pentru apărare prin activarea unei clauze de urgență în așa fel încât cheltuielile militare să nu fie luate în calcul în limitele deficitului lor bugetar, conform unui plan anunțat de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Conferința de Securitate de la München.
Vorbind vineri la Conferința de Securitate, von der Leyen a declarat că dorește să activeze o clauză de urgență care ar permite guvernelor o mai mare marjă de manevră, astfel încât cheltuielile militare să nu fie luate în calcul în limitele deficitului lor bugetar strict controlat.
“Voi propune activarea clauzei de exceptare pentru investițiile în apărare. Acest lucru va permite statelor membre să își crească substanțial cheltuielile de apărare”, a spus ea, într-un discurs în care i-a urmat pe scenă președintelui german Frank-Walter Steinmeier și l-a precedat pe cel al vicepreședintelui american J.D. Vance.
Spre surprinderea multora, șefa Comisiei Europene a sugerat pentru prima dată utilizarea clauzei de urgență în timpul primului summit al apărării europene, organizat pe 3 februarie, la Palatul Egmont din Bruxelles. Atunci, von der Leyen a arătat disponibilitatea Comisiei Europene pentru flexibilizarea regulilor din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere.
“Sunt dispusă să explorez și voi utiliza întreaga gamă de flexibilități de care dispunem în noul Pact de stabilitate și creștere pentru a permite o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare“, a spus ea, în urmă cu mai bine de 10 zile.
În temeiul Pactului de stabilitate și creștere, statele membre sunt obligate să pună în aplicare o politică fiscală care vizează menținerea deficitului public sub 3% din PIB și a datoriei sub 60% din PIB. În caz contrar, Comisia Europeană poate iniția o procedură privind deficitul excesiv și poate aplica sancțiuni, inclusiv amenzi. Opt state membre – Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, România și Slovacia – sunt vizate în prezent de o astfel de procedură. În ceea ce o privește, România a obținut acordul Comisiei Europene și al statelor membre pentru un plan fiscal pe 7 ani pentru reducerea deficitului bugetar la 3% din PIB.
În discursul său de vineri susținut la München, von der Leyen a declarat că Europa se află “acum într-o altă perioadă de criză care justifică o abordare similară” cu cea a pandemiei Covid-19.
Până în prezent, ministerele de finanțe din statele membre au discutat doar extinderea definiției investițiilor în apărare la personalul militar și la întreținerea echipamentelor.
Deși acest lucru ar oferi țărilor o mai mare marjă de manevră pentru creșterea cheltuielilor militare, statele foarte îndatorate, precum Spania, Franța și Italia, îl consideră insuficient.
În plus față de relaxarea normelor fiscale, Ursula von der Leyen a declarat că va prezenta și un „pachet mai amplu” de măsuri de creștere a cheltuielilor, adaptat fiecăreia dintre cele 27 de capitale în funcție de nivelul cheltuielilor de apărare.
“Acum este momentul să mutăm munții în Uniunea Europeană”, a declarat fostul ministru german al apărării.
Comisia Europeană va permite să caute să canalizeze mai multe investiții private către apărare și să lanseze proiecte comune de interes comun – la fel cum face deja blocul continental în ceea ce privește inițiativele privind energia curată – acoperind aspecte precum apărarea aeriană avansată.
“Să nu existe nicio îndoială, cred că atunci când vine vorba de securitatea europeană, Europa trebuie să facă mai mult și trebuie să aducă mai mult la masă. Avem nevoie de o creștere a cheltuielilor europene în domeniul apărării”, a declarat von der Leyen.
COMISIA EUROPEANA
MSC 2025 | De la München, Ursula von der Leyen îl avertizează pe Trump că “o Ucraină eșuată ar slăbi și Europa și SUA”
Published
3 days agoon
February 14, 2025
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că forțarea Ucrainei să încheie un acord prost pentru a pune capăt războiului cu Rusia ar dăuna intereselor SUA.
“Voi fi foarte limpede. O Ucraină eșuată ar slăbi Europa, dar ar slăbi și Statele Unite”, a afirmat von der Leyen, într-un discurs susținut pe podiumul Conferinței de Securitate de la München, care este umbrită de incertitudinea cu privire la politica SUA față de Ucraina.
Șefa Comisiei Europene l-a îndemnat pe Trump să lucreze împreună pentru o “pace justă”.
“Let me be very clear. A failed #Ukraine would weaken #Europe, but it would also weaken the #US.”
— @EU_Commission President @vonderleyen at #MSC2025— Munich Security Conference (@MunSecConf) February 14, 2025
De asemenea, ea a declarat că Uniunea Europeană trebuie să își crească drastic cheltuielile de apărare și a propus relaxarea regulilor stricte ale blocului privind datoriile ca o modalitate de a face posibilă o astfel de creștere.
“Acest lucru va permite statelor membre să își crească substanțial cheltuielile de apărare”, a declarat aceasta, având în vedere că statele membre ale UE sunt obligate să își mențină deficitul sub 3% și rata datoriei sub 60% din PIB.
Șefa Comisiei Europene s-a întâlnit în capitala Bavariei cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, alături de președintele Consiliului European, Antonio Costa, reconfirmându-i liderului de la Kiev dorința de a intensifica eforturile pentru accelerarea procesului de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană.
Miercuri, președintele american Donald Trump a avut convorbiri telefonice separate cu omologul rus Vladimir Putin și cu cel ucrainean Volodimir Zelenski despre războiul din Ucraina, cu liderul de la Casa Albă anunțând că a convenit cu liderul de la Kremlin începerea imediată a negocierilor de pace între Rusia și Ucraina, o chestiune respinsă ca abordare de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și întâmpinată cu același refuz de capitalele europene.
Situația a evoluat joi când Trump a declarat, din Biroul Oval, că oficialii americani și ruși se vor întâlni vineri la Conferința de Securitate de la München în cadrul unei reuniuni la care și Ucraina a fost invitată. Kievul a transmis că nu va participa. În schimb, președintele ucrainean va avea întrevederi cu delegația americană condusă de vicepreședintele J.D. Vance.
Convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin a alimentat temerile că Europa va fi complet ocolită din procesul de pace.
Astfel, liderii europeni și-au înăsprit tonul joi ca reacție la convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin, reamintindu-i președintelui american că orice acord de pace va necesita implicarea Europei pentru a funcționa în practică. Astfel, președintele francez Emmanuel Macron a respins o “pace care este o capitulare” în Ucraina și a făcut apel ca Europa să răspundă la “electroșocul” revenirii lui Trump la Casa Albă. De la Berlin, cancelarul demisionar olaf Scholz a precizat că nu acceptă la o “pace dictată” care să ducă la “decuplarea securității” Europei de cea a SUA, deoarece singurul beneficiar ar fi președintele rus Vladimir Putin.
“Mesajul este clar: Ucraina, Europa și SUA trebuie să fie pe deplin unite și să se angajeze în negocieri de pace“, a spus și Donald Tusk, premierul polonez, într-o discuție de coordonare cu mai mulți lideri europeni înainte de Conferința din capitala Bavariei.
Asigurarea unui loc la masă a fost întotdeauna o prioritate absolută pentru liderii UE, care, în primele luni ale războiului, au acordat Ucrainei statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. De asemenea, de la începutul războiului, UE și cele 27 de state membre au pus la dispoziție Ucrainei aproape 140 de miliarde de euro în asistență financiară, militară, umanitară și pentru refugiați.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

”Securitatea Europei se află la un punct de cotitură”, a declarat președinta CE la începutul Summitului de urgență de la Paris

Sfatul comisarului european pentru afaceri interne: UE ”trebuie să se concentreze asupra îndeplinirii propriilor sarcini și să nu se îngrijoreze de ceea ce spun americanii în fiecare minut”

Primele mișcări de politică externă ale lui Bolojan: Președintele interimar participă marți la summitul PPE și se întâlnește cu ambasadorii străini acreditați în România

Polonia nu trimite trupe în Ucraina. Tusk avertizează împotriva dezbinării alianței Europa-SUA: Nu poate exista loc pentru ”fie unul, fie celălalt”

”România e parte a Europei civilizate și a blocului euroatlantic. Este singura cale spre libertate, democrație și prosperitate”, subliniază eurodeputatul Dan Motreanu

Von der Leyen și echipa sa vor vizita Ucraina pentru a marca trei ani de la declanșarea războiului de agresiune al Rusiei. UE pregătește intensificarea sprijinului militar pentru Kiev

Zelenski le transmite lui Trump și Putin că Ucraina va considera nul orice acord SUA-Rusia: Ucraina nu va lua parte la negocierile din Arabia Saudită

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, propune cinci direcții ”esențiale” pentru politica externă a României: Trebuie să fim un actor influent

Germania consideră „premature” discuțiile privind o eventuală trimitere de trupe în Ucraina

Guvernatorul BNR atrage atenția că ”orice război comercial între Statele Unite și UE are impact și asupra României”

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Guvernatorul BNR atrage atenția că ”orice război comercial între Statele Unite și UE are impact și asupra României”

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparente

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!
Trending
- NATO4 days ago
NATO, îngrijorată de arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România: “Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ1 week ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- ROMÂNIA4 days ago
Prima întâlnire a României cu administrația Trump, la München: Emil Hurezeanu și Richard Grenell, trimisul special al lui Trump, au discutat despre subiectele de interes comun România-SUA
- ROMÂNIA4 days ago
Ilie Bolojan îl numește pe Cristian Diaconescu consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Cancelariei președintelui
- EDITORIALE1 week ago
O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României
1 Comment