Connect with us

INTERVIURI

VIDEO Cum va arăta Europa după atentatele de la Bruxelles? Alina Bârgăoanu, prorector SNSPA și președinte CA al Institutului European din România, și Loredana Radu, director Center for EU Communication Studies, în DIRECT pe CaleaEuropeana.ro

Published

on

Uniunea Europeană nu va mai fi la fel după atentatele care readus spaima și teroarea în centrul instituțional european – Bruxelles. Evenimentele tragice care s-au soldat cu moartea a 31 de persoane și aproximativ 300 de răniți, dintre care și patru români, au înlățuit importante reacții europene și internaționale, unele care contestă politica deschisă asupra migrației, altele care cer punerea în aplicare a directivei pentru registrul pasagerilor, iar alte voci care vorbesc despre un nou pas integrator: o uniune de securitate și o apărare comună europeană efectivă.

În acest context, în direct pe CaleaEuropeana.ro Alina Bârgăoanu, prorector la Școala Națională de Studii Politice și Administrative și președinte al Consiliului de Administrație al Institutului European din România, și Loredana Radu, conf. univ. dr. la SNSPA și director al Center for EU Communication Studies, au dezbătut pentru cititorii și următorii CaleaEuropeana.ro, efectele și rezultatele pe care trebuie să le determine Uniunea Europeană și solidaritatea necesară pe care statele membre trebuie să o genereze. 

LIVE VIDEO Cum va arăta Europa după atentatele de la Bruxelles? Alina Bârgăoanu, prorector SNSPA și președinte CA al Institutului European din România, și Loredana Radu, director Center for EU Communication Studies, în DIRECT la CaleaEuropeana.ro —> http://bit.ly/1VIm7bD

Posted by Calea Europeana on Thursday, March 24, 2016

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERVIURI

EXCLUSIV INTERVIU | Ana Revenco, ministrul de interne de la Chișinău: Suntem siguri că România ne va fi alături în parcursul european. Ne dorim un mecanism UE pentru ordine publică care să includă și R. Moldova

Published

on

România sprijină toate demersurile de integrare europeană ale Republicii Moldova, inclusiv în domeniul afacerilor interne, iar dialogul cu Bruxellesul avansează pe zi ce trece privind aderarea la Uniunea Europeană, a declarat Ana Revenco, ministrul afacerilor interne din Republica Moldova, într-una interviucordat  pentru CaleaEuropeană.ro în care a subliniat nevoia țării sale de a utiliza tehnologii avansate care vizează ordinea și securitatea publică pentru a face față actualității de securitate în care se află în prezent, cu un război la frontieră. De asemenea, ministrul de interne de la Chișinău a indicat că dorește, împreună cu România și Comisia Europeană, să susțină crearea unui mecanism european pentru ordine publică, similar mecanismului european de protecție civilă, care să includă și Republica Moldova.

Revenco s-a aflat miercuri și joi în România, unde a participat la deschiderea Black Sea Defence and Aerospace BSDA 2022, cea mai mare expoziție de tehnică militară și de securitate din zona Europei de Est, și a avut întrevederi cu omologul român Lucian Bode, precum și cu alți oficiali.

Ministrul de interne de la Chișinău a abordat aspectele legate de integrarea europeană a țării sale, sprijinul României în acest sens, dialogul cu Uniunea Europeană și sprijinul european pentru gestionarea situației umanitare și de securitate ca urmare a războiului declanșat de Rusia în Ucraina, precum și situația din Transnistria.

Aceasta a precizat că datorită prezenței Frontex în Republica Moldova, statul și-a consolidat capacitatea de control la granița cu Ucraina, dar și la granița cu România. 

 

CaleaEuropeană.ro: Care este importanța prezenței Republicii Moldova la o expoziție de tehnică militară pentru Europa de Est? Care este motivul prezenței dumneavoastră aici astăzi?

Ana Revenco: În primul rând, aici am văzut și am făcut cunoștință cu mai mulți producători, nu neapărat doar pe segmentul de tehnologii militare, tehnologii care pe larg sunt utilizate și în domeniile care vizează ordinea publică ori securitatea publică. Sunt domeniile care sunt parte din mandatul Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova. Sunt aici pentru a face cunoștință cu cele mai avansate tehnologii sau cât de departe a ajuns tehnologia care este acum utilizată de foarte multe țări în domeniile la care m-am referit.

În al doilea rând, desigur că ne dormim să devenim un liant, să creăm un pod între producătorii de tehnologii avansate utilizate în managementul domeniilor care vizează securitatea și ordinea publică în beneficiul cetățeanului și cu partenerii noștri de dezvoltare. Aceste liante și căi care să se plieze pe nevoile noastre. Când zic nevoi, mă refer la actualitatea de securitate în care ne aflăm acum, cu un război la frontieră care cu certitudine schimbă tot ce înțelegem noi sau tot ce am înțeles până acum în domeniul riscurilor la adresa ordinii și securității publice.

Aici nevoile noastre vizează mai multe segmente. Ele țin de nevoia de a consolida capacitățile noastre în comunicare și transmisii pe palierul de prevenire și intervenție în atacurile cibernetice sau în securitatea cibernetică. Avem nevoie de o mai bună capacitate să supraveghem și să controlăm hotarele noastre. O mobilitate mult mai bună este necesară pe întreg palierul afacerilor interne și asta pentru că suntem față în față cu pericole care afectează ordinea și securitatea publică, pericole mai bine cunoscute unui cerc mai larg de profesioniști și populația civilă. Războiul a creat cu regret premise pentru criminalitatea transfrontalieră sau traficul de arme, de persoane sau de droguri să se recalibreze, pe de-o parte.

Pe de altă parte, trebuie să înțelegem că avem față în față și un sir de alte pericole mai atipice pentru sistemul afacerilor interne. Cele la care mulți se referă drept hybrid threats sau pericole de tip hibrid la care se mai adaugă și pericolul de terorism, extremism. Pe un alt palier mai avem și propagandă, știrile false. Deci iată o complexitate de pericole cărora trebuie să le facem față și cu certitudine asta o putem face doar dacă operăm la tehnologii avansate. Așa conchid cu motivele pentru care sunt aici: a cunoaște, a pune în contact nevoile noastre cu tehnologia și cu partenerii, astfel încât să știm exact cum mergem, dar într-un tot întreg, înainte.

Trei dimensiuni în care Republica Moldova conlucrează cu România și UE

CaleaEuropeană.ro: Știm foarte bine și este important să menționăm, Republica Moldova este un stat neutru din punct de vedere securitar și militar, dar acest lucru nu o împiedică să încerce să își găsească metode pentru a-și asigura mai bine securitatea și reziliența, mă refer la securitatea internă. Chiar președintele Consiliului European când s-a aflat recent la Chișinău a spus că Uniunea Europeană va sprijini Republica Moldova. Aveți semnale de sprijin în acest sens și din partea României și din partea Uniunii Europene, mai ales din punct de vedere financiar pentru a găsi astfel de sisteme cum ați menționat, pe zona de comunicații, pe zona de telecomunicații, poate și pe zona de aparatură pentru a monitoriza diferite situații sau trafic la frontieră pentru că Republica Moldova are și o presiune destul de mare în ceea ce privește situația refugiaților

Ana Revenco: Este important să menționăm că aici există trei dimensiuni pe care comunicăm și conlucrăm și foarte bine și cu România și cu Bruxellesul. O să încep cu România pentru că este mai aproape și a fost întotdeauna alături și ne-a sprijinit în toate demersurile noastre de integrare europeană și de aducere a bunăstării și securității în țară. Chiar din prima zi a războiului am luat legătura cu colegii din România, a fost creată și o celulă de criză. Exact cadrul în care ne-am permis să facem un schimb foarte rapid de informații pentru a gestiona toate subiectele mai tensionate care apăreau privind schimbul de informații pe fluidizarea fluxului de refugiați, pe schimbul de informații privind pericolele de criminalitate transfrontalieră, pe coridoare umanitare, pe infrastructura de răspuns înainte de traversare hotar și după. Foarte bine s-a lucrat și se lucrează în continuare. România este și proactivă, deseori nici nu mai intervenim cu un demers când ni se pune la dispoziție și informație.

Mâine voi avea în agenda mea o întrevedere cu ministrul dvs. de Interne, cu domnul Lucian Bode. Nu vom discuta doare ce am făcut până acum. Cel mai important este că vom face un schimb de opinii și de planuri pentru viitorul imediat, cum ne vom mișca inclusiv pentru pregătirea platformei de solidaritate și suport a Republicii Moldova post Berlin. Următoarea platformă va avea loc la București foarte curând. Acestea vor fi subiectele de discuție cu Lucian Bode, dar și pe partea bilaterală strict afaceri interne. În februarie semnasem și un plan operațional și un acord care merge bine chiar dacă avem și un război la frontieră, dar este evident că necesitatea de a extinde colaborarea deja depășește acea dimensiune de plan.

Republica Moldova contează pe sprijinul României în domeniul afacerilor interne pentru aderarea la UE

CaleaEuropeană.ro: A fost un plan bilateral de cooperare, dar și un plan de instructaj pentru ofițerii și poliția Republicii Moldova, MAI. Înțeleg că există și un astfel de protocol de colaborare, nu?

Ana Revenco: Exact, la asta m-am referit.

CaleaEuropeană.ro: Având în vedere că este o temă foarte importantă în ultima perioadă și poate reușim să o cuplăm la acest sprijin bilateral pe care România îl oferă. Contați și pe sprijinul și pe expertiza României în ceea ce privește domeniul afacerilor interne în contextul negocierii procedurii de aderare la Uniunea Europeană?

Ana Revenco: Categoric. Desigur că acum prioritatea ține de modificarea și de îmbunătățirea cadrului legal. Aici stăm bine. În ceea ce privește capacitatea de implementare, desigur că vom avea nevoie de o profesionalizare continuă a forțelor de ordine, a poliției, a carabinierilor, a poliției de frontieră și a altor specialiști care sunt parte din afacerile interne din Republica Moldova. Acesta va fi și subiectul discuțiilor și cooperării continue cu Ministerul Afacerilor Interne din România.

De altfel, pot să vă zic că chestionarul acesta ne-a prins pe un picior bun și exact așa cum trebuie pentru că ne aflăm pe finalul procesului de elaborare a strategiei Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova care va cuprinde și programe sectoriale bine conturate, care vizează criminalitatea transnațională inclusiv, ordinea publică și dezastre și multe altele. Iată că aici avem cu certitudine spațiu mare de explorat în ceea ce privește lucrul, conlucrarea directă între arme, la nivel de politici cu Ministerul Afacerilor Interne din România, inclusiv ghidarea și modul cum implementăm noi aceste programe, astfel încât să venim mai aproape de tot ce numim noi standarde, principii, proceduri de lucru în spațiul european. Asta ne și dormim. Prin interoperabilitatea proceselor și serviciilor care astăzi sunt disponibile în spațiul UE și vor fi exact așa organizate lucrurile în Republica Moldova, să devenim parte din marea familie europeană.

Republica Moldova dorește un mecanism european pentru pericolele din sfera ordinii publice, pe modelul Mecanismului european de protecție civilă

Vă spuneam mai înainte că lucrăm pe mai multe dimensiuni, precum dimensiunea bilaterală cu România. Dar avem și un dialog care avansează pe zi ce trece cu Bruxellesul. La fel, acesta vizează subiectul de securitate în regiuni. Chiar recent, am avut-o în vizită la Chișinău pe Ylva Johansson, comisar european pe justiție și afaceri interne. Este o adevărată doamnă care ține în mâinile ei acum, în timpurile acestea extraordinare, acest mandat de securitate si apărare al spațiului european. O altă candidatură nici nu mi-aș fi putut imagina. Ea cunoaște foarte bine nevoile pe securitate și care sunt și vulnerabilitățile regionale.

Discutasem cu dumneaei necesitatea nu doar a Republicii Moldova, ci și a întregului continent european să abordăm într-o dimensiune mult mai extinsă tot ceea ce astăzi numim ecosistemul de securitate european. Dumneaei a venit în sprijinul intenției noastre de a veni cu o nouă platformă sau cu un cadru nou de cooperare care să includă și Republica Moldova în egală măsură cu statele membre UE și un mecanism nou prin care să fie abordat astăzi acest nevoie de securitate care, dat fiind că avem un război la graniță, ar însemna că sunt niște pericole cu un voltaj foarte înalt, deci mecanismele vechi nu mai demonstrează eficiența de odinioară. Ne-a zis că ne susține în această intenție.

Am discutat acest subiect și cu Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei de Apărare a Senatului României. În special, am discutat în detaliu nevoia de a aborda în comun, pentru că vorbim astăzi despre niște pericole care sunt împărtășite. Nevoia de a aborda unitar această vulnerabilitate este pe deplin înțeleasă. Vom merge împreună și eu cred că acest trio doamna comisar european, doamna președintă a Comisiei și eu în calitate de ministru al Afacerilor Interne, vom putea propulsa și ridica nevoia unui mecanism nou unic al Uniunii Europene care să includă și Republica Moldova.

În ceea ce privește abordarea sistemului de securitate, va prinde foarte repede contur și vom putea trage hotarul de securitate de la frontiera administrativă a Uniunii Europene, până după ea, deci să includă și Republica Moldova pentru că suntem la hotar, suntem pe linia întâi și nu mai putem merge altfel decât dacă mergem unitar. Deci pe o platformă nouă, pe un mecanism nou similar poate și celui la care multă lume se referă astăzi drept un mecanism al Uniunii Europene de protecție civilă care funcționează bine și și-a demonstrat eficiența în timpul dezastrelor sau a urgențelor de alt gen, dar lipsește un mecanism similar atunci când vorbim despre pericole care vizează securitatea și ordinea publică la fel, într-o modalitate unitară de abordare.

Timp 30 de ani, Transnistria este pe loc 

CaleaEuropeană.ro: Și mai ales că mecanismul european de protecție civilă nu se referă doar la statele membre UE, pot fi și state partenere, cum e și Republica Moldova. Pentru că ați menționat acest lucru, practic vorbind de o extindere a sprijinului peste hotarul administrativ al UE, nu pot să nu vă întreb, pentru că probabil și mulți cetățeni se întreabă: ce înseamnă în acest context pentru teritoriul Republicii Moldova, având în vedere că există provocările și problemele pe care le-am văzut și noi recent în Transnistria? Poate puteți să ne luminați un pic această perspectivă.

Ana Revenco: Vă ziceam că din ziua întâi când a fost declanșat războiul am activat și centrul unic de comandă în cadrul Ministerului Afacerilor Interne în care sunt prezente absolut toate armele și reprezentanți ai altor structuri de aplicare a legii. Una dintre sarcinile acestui centru este monitorizeze situația, să analizeze care sunt riscurile să developeze scenarii și să puncteze posibile direcții predictibile de evoluție a situației, astfel încât să luam decizii în ceea ce privește planurile de acțiune pe termen imediat sau pe termen mediu. Toate planurile noastre de contingență sunt cu certitudine bazate pe aceste analize de risc și pe scenarii de predictibilitate. Analizăm, monitorizăm, ajustăm și suntem gata să intervenim orice moment și indiferent de cum vor evolua scenariile.

Pot să vă zic că timp de 30 de ani, Transnistria este pe loc. Nimic geopolitic și geografic nu s-a schimbat. Tiraspolul și-a solicitat continuu independența. Armata rusă se află acolo, nimic iarăși nu s-a schimbat. Și avem și un depozit de armament. Conștientizăm foarte bine pericolele care există. De aici vine și acest efort de monitorizare și analiză continuă. Toate forțele și toate resursele sunt astăzi reconfigurate astfel încât să putem să reacționăm corespunzător.

CaleaEuropeană.ro: Ați discutat acest subiect și cu comisarul european Ylva Johansson și cu partenerii români? Este de interes pentru Bruxelles și pentru România să sprijine situația de pe teren în sensul și acelui mecanism despre care ați menționat?

Ana Revenco: Desigur că și Bucureștiul și Bruxellesul cunosc foarte bine care este situația în raport cu prezența în Transnistria a trupelor ruse. Doamna comisar cunoaște foarte bine care sunt amenințările, care sunt vulnerabilitățile în sistemul de securitate și al nostru, dar și la hotar cu UE. Atunci când vorbim despre un sprijin în consolidarea rezilienței Republicii Moldova la pericolele ce vizează securitatea și ordinea publică, cu certitudine se iau în calcul și acele riscuri și amenințări care vizează regiunea Transnistria.

80 de polițiști de frontieră din UE sunt în Republica Moldova pentru a sprijini gestionarea fluxului de refugiați

CaleaEuropeană.ro: Vizita comisarului european Ylva Johansson la Chișinău a venit și în contextul în care UE a aprobat sprijin în sensul prezenței Frontex pe teren. Mă refer la adiția de pază și de coastă a Uniunii Europene. Vedeți în următoare perioadă având în vedere că nu știm încotro se îndreaptă conflictul din Ucraina, vă așteptați la o creștere a numărului de refugiați și în egală măsură la o creștere a sprijinului Uniunii Europene pe această zonă pentru a gestiona cât mai bine situația? Pentru că Republica Moldova face o treabă în egală măsură și lăudabilă și valoroasă, fiind statul non-UE care primește cel mai mare număr de refugiați.

Ana Revenco: Doamna Johansson a avut un rol decisiv în grăbirea semnării acestui acord. Fără precedent, în doar două săptămâni a fost și negociat și semnat. Asta ne face să ne simțim și mai fermi în dialogul continuu cu dumneaei în ceea ce privește crearea acestui cadru nou și unic de cooperare. Grație prezenței poliției de frontieră, din mai multe state membre, prin intermediul Agenției Frontex în Republica Moldova, ne-am consolidat capacitatea de control în punctele de trecere a frontierei și pe granița cu Ucraina, dar și pe granița cu România. Presiunea este pe ambele flancuri și pe est și pe vest din cauza fluxului care vine din est. Mulți dintre ei sunt orientați pe vest.

Deja avem aproximativ 80 de polițiști de frontieră care fac echipă comună cu colegii mei în teren. Lucrăm în continuare pentru a îi abilita să facă echipe comune și pentru a supraveghe frontiera pe linia verde pentru că anumite pericole vin și pe acest segment. Aici mă refer și la anumite pericole care încep să se materializeze în ceea ce privește organizarea migrației ilegale sau traficul de persoane, traficul de armament sau muniții care se poate materializa foarte rapid. Avem nevoie de o prezență mult mai profesionistă și activă și continuă în zona verde, deci vom menține în continuare solicitarea de a majora numărul de specialiști Frontex prezenți în țară.

CaleaEuropeană.ro: Presiunea mai mare bănuiesc că o simțiți pe frontiera comună cu Ucraina, mai puțin pe frontiera comună cu România, având în vedere că există colaborare.

Ana Revenco: Presiunea vine din numărul mare de refugiați. Sistemul afacerilor interne a fost calibrat pentru timpuri de pace. Acum numărul de refugiați depășește din punct de vedere al numărului de persoane care traversează frontiera, actele care urmează să le proceseze poliția de frontieră, analizele de risc, profilurile care sunt operaționalizate depășesc de zeci de ori volumul obișnuit pentru un punct de trecere al frontierei. De aici și presiunea pentru că avem nevoie în continuare de oameni suficienți, bine instruiți, odihniți pentru a sta de veghe și pentru a nu permite anumitor pericole să se materializeze și pentru a acționa la timp.

Din cauza din fluxului continuu și pe intrare și pe ieșire, este important să demonstrăm că pe de-o parte veghem frontiera noastră, pe de altă parte este important să demonstrăm că suntem și un partener de încredere. Aici mă refer la România, și prin România mă adresez întregului spațiu al UE. Vrem și putem să demonstrăm că suntem un partener de încredere, să ne facem meseria așa cum cere cartea. De altfel, și prezența specialiștilor Frontex este o ocazie absolut minunată pentru ca echipa mea să facă schimb de experiențe.

“Suntem siguri că România va fi alături de noi” în parcursul european

CaleaEuropeană.ro: Cred că e foarte important pentru Republica Moldova să aibă un avocat precum România în interiorul UE, dar cred că și pentru România este reconfortant să știe că într-un fel drumul Republicii Moldova către UE trece prin România. Dar nu pot să nu omit faptul că organizăm acest interviu în timp ce președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se află la Bruxelles, unde va deveni primul șef de stat de peste Prut care susține un discurs în plenul Parlamentului European. V-aș întreba din această perspectivă ce așteptări aveți la finalul lunii iunie când vor avea loc acele discuții șa nivel european privind acordarea statutului de țară candidată a Republicii Moldova. Nu vă întreb doar în calitate de ministru al Afacerilor Interne, ci și în calitate de membru al unui guvern pro-european care și-a asumat această direcție și dacă ne puteți sintetiza ce pași urmează indiferent de răspunsul Bruxellesului, fie ca va fi dobândire de statut de țară candidată sau potențial candidată.

 Ana Revenco: În momentul în care am anunțat dorința majorității și a cetățenilor Republicii Moldova de a deveni în egală măsură membră a UE, înseamnă că noi toți ne-am asumat un mare angajament de a munci pentru a aduce toate valorile și modul cum gândește și cum acționează Europa la noi acasă. Indiferent de ritmul în care se va mișca Bruxellesul, noi vom continua acest parcurs. Înțelegem că avem foarte multă muncă de făcut de aici de acasă, din Chișinău.

Vom continua să construim căi și poduri, vom continua să ne profesionalizăm, vom munci ca să asigurăm că toate procesele și toate standardele după care sunt organizate și funcționează autoritățile publice sunt cele care rezonează și pe care le susțin cetățenii din UE, astfel încât să ne asigurăm că ne mișcăm într-un ritm în care ne putem permite astăzi, dar cu certitudine avem nevoie și de un sprijin din partea Europei. Suntem siguri că vom avea România alături de noi în acest parcurs. România a răspuns întotdeauna foarte rapid la solicitările și nevoile noastre informaționale, de cunoștințe, de instruiri, chiar și în timpurile de pandemie. Și acum în timp de război a acționat rapid. Avem certitudinea că avem pe cineva care să împărtășească experiența din interior, astfel încât să facem acest parcurs cât mai rapid și să asigurăm cetățenilor noștri acel trai decent și liniștit pe care și-l doresc toți, indiferent dacă se află pe malul drept sau stâng al Nistrului.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Mircea Geoană: Deciziile summitului NATO – cea mai importantă transformare de doctrină militară în generații. Vom avea apărare avansată pe flancul estic și în România

Published

on

© NATO

Corespondență din Bruxelles

Deciziile summitului NATO de la Bruxelles reprezintă cea mai importantă transformare de doctrină și strategie militară a NATO în generații, iar dacă Vladimir Putin dorea mai puțină prezență NATO pe flancul estic, tot ceea ce a obținut prin războiul din Ucraina a fost o prezență masivă aliată pe acest flanc, a afirmat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, într-un interviu în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

“am luat decizii istorice. Nu mă sfiesc să spun acest lucru. Pe termen scurt, grupurile de luptă, iar pe termen mediu și lung va exista o prezență și mai robustă, permanentă și integrată. De la prezență avansată la apărare avansată pe flancul estic, iar pentru România, pentru țara mea, aceasta reprezintă o garanție de 100 de carate”, a afirmat Mircea Geoană.

Al doilea om din conducerea Alianței a precizat că a fost rezolvată ecuația omogenității flancului estic prin decizia de a stabili patru noi grupuri de luptă – în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia – în completarea celor patru din Polonia și republicile baltice.

“Problema omogenității a fost rezolvată chiar astăzi. Știți cu toții că aveam patru grupuri de luptă în zona baltică și în Polonia. Cele patru din Europa de sud-est, inclusiv cel românesc, reprezintă de fapt coerență deplină pentru această etapă așa cum suntem convinși că liderii noștri militari și politici vor decide ca etapa următoare de prezență militară NATO pe flancul estic, că această coerență între Marea Baltică și Marea Neagră va rămâne în continuare”, a mai spus Geoană.


Citiți și Declarația resetării apărării NATO a fost adoptată de liderii euro-atlantici: Rusia a spulberat pacea în Europa. Am plasat 40.000 de soldați pe flancul estic, înființăm patru grupuri de luptă – unul în România – și vom consolida semnificativ postura de apărare


Interviul integral cu Mircea Geoană:

CaleaEuropeană.ro: Ce înseamnă deciziile luate astăzi pentru flancul estic al NATO, pentru România și pentru întreaga zonă de la Marea Baltică la Marea Neagră?

Mircea Geoană: Putem spune că deciziile de astăzi reprezintă cea mai importantă transformare de doctrină și strategie militară a NATO în generații. Într-un fel, războiul lui Putin a determinat o reacție naturală din partea Alianței. Am putea spune că deciziile pe care le-au luat liderii astăzi și pe care le vor confirma și la Madrid la summitul din luna iunie reprezintă practic completarea extinderii din punct de vedere militar, pentru că după ce vom lua decizii la Madrid calitatea prezenței militare și a apărării și descurajării NATO pe flancul estic și la cei nou veniți în NATO va fi la același nivel cu cea din vestul Europei.

Vorbeam și cu președintele Joe Biden înainte de summit, ne aminteam de momentele în care eram la Washington și dânsul ne ajuta foarte mult ca președinte al Comisiei de politică externă din Senatul american să intrăm în NATO și împreună cu Madeleine Albright, acum 25 de ani, am inventat Parteneriatul Strategic România-SUA. Pentru Madeleine Albright există și din partea mea cuvinte de compasiune, un om extraordinar și un prieten foarte bun.

Astăzi am luat decizii istorice. Nu mă sfiesc să spun acest lucru. Pe termen scurt, grupurile de luptă, iar pe termen mediu și lung va exista o prezență și mai robustă, permanentă și integrată. De la prezență avansată la apărare avansată pe flancul estic, iar pentru România, pentru țara mea, aceasta reprezintă o garanție de 100 de carate. Garanție de securitate, Articolul 5, prezență aliată în România și ultimă generație de echipamente și de măsuri de apărare și descurajare pe care le vom avea și în România și în general la nivelul întregii Alianțe.

CaleaEuropeană.ro: Vorbim practic acum, după summitul de la Bruxelles, fără să mai așteptăm neapărat Madridul de o consfințire a ideii că vom avea un flanc estic omogen?

Mircea Geoană: Problema omogenității a fost rezolvată chiar astăzi. Știți cu toții că aveam patru grupuri de luptă în zona baltică și în Polonia. Cele patru din Europa de sud-est, inclusiv cel românesc, reprezintă de fapt coerență deplină pentru această etapă așa cum suntem convinși că liderii noștri militari și politici vor decide ca etapa următoare de prezență militară NATO pe flancul estic, că această coerență între Marea Baltică și Marea Neagră va rămâne în continuare. Așa cum noi ne uitam la 360 de grade, pentru noi și comandanții noștri militari întregul spațiu NATO este important. Ne uităm și la partea de nord, la Norvegia, ne uităm și la flancul sudic, la Turcia. Ne uităm și la flancul sudic apropo de riscurile care vin în continuare dinspre terorism, dinspre direcțiile din sud. Evident că vorbim ca români și suntem foarte interesați de ceea ce se întâmplă în România, dar faptul că noi luam decizii de coerență pentru întreaga Alianță din orice direcție, din orice domeniu, reprezintă un plus pentru fiecare stat aliat. Și de aceea mă bucur și ca român că ceea ce încercăm să facem de multe decenii, în acest moment se conturează și se consfințește.

CaleaEuropeană.ro: În declarația summitului, se menționează faptul că statele NATO prin activarea forței de reacție rapidă, în premieră chiar în România, au fost plasați 40.000 de soldați pe flancul estic. Vorbim la ora actuală de 40.000 de soldați aliați care se află în zona flancului estic în mai multe țări sau este o intenție de a desfășura forța de reacție rapidă la întreaga sa componență?

Mircea Geoană: Pentru a face puțină distincție între cifrele pe care le avem acum, activarea planurilor de luptă pentru țările din flancul estic înseamnă, de o manieră automată, că un număr din forțele predestinate NATO trec în momentul activării sub comanda NATO a Comandantului Suprem Aliat. Deci cele 40.000 de forțe terestre care sunt sub comanda Generalului Tod Wolters reprezintă doar un fragment din prezența NATO. SUA au în Europa 100.000 de militari. Țările de pe flancul estic au forțe naționale în plus față de cele de care am vorbit care sunt la ordinul sutelor de mii.

În clipa de față vorbim de o robustețe fără precedent. Vorbim de peste 100 și ceva de aeronave de luptă care patrulează cerul NATO, vorbim de 5 portavioane și grupuri de luptă în jurul portavioanelor care sunt din Mediteraneană până în zona Artică, deci sporirea prezenței cibernetice legată de spațiu. În clipa de față avem o forță de descurajare considerabilă, dar la Madrid liderii noștri vor lua decizii cu privire la o prezență permanentă, sustenabilă, pe termen lung. Ceea ce facem acum răspunde la o criză imediată, iar la Madrid vom lua decizii de așezare a NATO pe flancul estic pentru următoarele decenii. Este un moment foarte important și eu mă bucur să văd cât de bine funcționează Alianța, cât de unită este Alianța, cât de mult investește aliatul american în relația cu aliații săi și mă bucur ca român, pentru că suntem și membri ai Uniunii Europene, să îl văd pe președintele Biden participând la summitul NATO. Este și casa domniei sale, la propriu și la figurat. Și participarea sa la Consiliul European este iarăși un semn al relației NATO-UE care este mai strânsă decât oricând și cred că pentru România acest lucru este cu atât mai favorabil.

CaleaEuropeană.ro: Joe Biden participă la Consiliul European la care liderii europeni vor adopta formal Busola Strategică a apărării europene, practic spulberând orice idee că apărarea europeană ar putea să fie la un moment dat concurentă cu NATO. Cred că am ajuns la acest punct și numitor comun, văzând și acțiunea revanșardă și războinică a Rusiei că suntem cele două fețe ale aceleiași monede, nu?

Mircea Geoană: Cred că președintele Putin a făcut o eroare de calcul strategică profundă atacând Ucraina într-un mod atât de barbar. Pe de-o parte a stârnit acest sentiment de rezistență și eroism din partea ucrainenilor, făcându-i să își apere cu enorm de mult sacrificiu libertatea și suveranitatea. Dar pe de altă parte a reprezentat și un semnal de trezire, mai ales la nivel european. În câteva zile Germania și-a schimbat profund politica sa de apărare, văzând cum alte țări din vestul Europei, precum Italia, Spania, Olanda sau chiar și Canada. În clipa de față există o unitate aproape ireproșabilă între liderii europeni și americani. NATO rămâne și va rămâne întotdeauna principala platformă de securitate a spațiului euroatlantic, iar ceea ce UE va face în domeniul militar, suntem convinși că o să fie perfect complementar și într-o logică comună de securitate cu NATO.

Este un moment de mare unitate în cadrul taberei occidentale, iar pentru NATO este reconfirmarea rolului indispensabil al Organizației noastre în tot ceea ce înseamnă securitate europeană.

CaleaEuropeană.ro: Ați menționat prezență permanentă, summitul de la Madrid, transformarea de la postură de descurajare la postură de apărare. Vom putea vedea prezență permanentă aliată în statele membre NATO, în sensul unei prezențe permanente cu baze permanente sau se va menține acest principiu rotațional care asigură o prezență permanentă?

Mircea Geoană: Liderii noștri au însărcinat comandanții militari NATO să vină cu opțiuni, dar sensul discuției este legat de o prezență permanentă, robustă, acoperind toate domeniile: naval, aerian, apărare, antirachetă, apărare cibernetică, prepoziționare de echipamente, exerciții militare mai masive, mai complexe și mai frecvente. Evident că liderii militari ne vor da opțiuni, vor da opțiuni liderilor noștri, dar în esență este vorba de o prezență permanentă, sustenabilă și care reprezintă practic o schimbare profundă în cultura strategică a NATO. Și asta a obținut domul Putin. Voia mai puțin NATO în flancul estic, va avea și vom avea prezență NATO masivă în flancul estic.

CaleaEuropeană.ro: O altă decizie importantă anunțată de secretarul general Jens Stoltenberg este aceea a activării elementelor de apărare împotriva amenințărilor de ordin chimic, biologic, radiologic și nuclear. Este acesta un semnal că NATO are indicii că Rusia va avansa în atrocitățile sale și va ataca chimic în Ucraina?

Mircea Geoană: Nu avem indicii cu privire la o intenție iminentă de a folosi astfel de arme complet interzise și care ar adăuga la un dosar deja destul de stufos privind crimele de război. Ceea ce ne preocupă pe noi și ceea ce ne face să fim inclusiv în plan public, știind că acest tip de afirmație din partea NATO creează un anumit tip de reacție și în opiniile noastre publice, este faptul că am preferat în mod deliberat și ca un semnal către Rusia că nu avem indicii cu privire la intenția de a le folosi acum, dar modul în care folosesc intoxicare, minciuni și modul în care au operat în Siria în trecut, ne face să spunem că Federația Rusă are un istoric de minciună, dezinformare și după aceea de atac cu armă chimică. Nu avem indicii militare iminente, dar pentru a putea să fim prudenți transmitem inclusiv ucrainenilor echipamente de protecție pentru acest tip de incidente posibile, dar cred că scopul principal a fost cel de a comunica cu Kremlinul direct, spunându-i că dacă acest lucru se întâmplă vor exista consecințe severe, inclusiv de natură economică, sancțiuni suplimentare și o reacție de și mai mare indignare și de susținere pentru Ucraina din partea noastră. Sperăm să înțeleagă mesajul primit de la liderii NATO de astăzi de la Bruxelles.

CaleaEuropeană.ro: Ne așteptam cu toții ca după summitul de la Madrid, la 30 septembrie, NATO să aibă un nou secretar general, cu dvs. continuând ca secretar general adjunct încă un an pentru a asigura probabil continuitate și pentru a arăta că Alianța are această adaptabilitate, flexibilitate și agilitate. Ce mesaj transmite NATO prin faptul ca reînnoiește cu încă un an mandatul lui Jens Stoltenberg care va face în continuare echipă cu dvs. pentru următorul an?

Mircea Geoană: În primul rând, într-un moment atât de complicat nu ne putem dispensa de un lider atât de înțelept, de respectat și de influent cum este Jens Stoltenberg. Vreau să îi mulțumesc pentru că avea o oferă de a merge într-o funcție foarte interesantă acasă în Norvegia. La solicitarea aliaților, inclusiv a președintelui Biden, a decis să mai stea un an. Modul în care a fost aplaudat la scena deschisă de către lideri când a spus că acceptă această prelungire, ne face să fim mândri pentru Jens, dar și pentru noi ca echipă. Eu sunt cu atât mai încântat pentru că facem o echipă extrem de unită și îl respect în mod deosebit. Credem că într-o perioadă foarte complicată Alianța are nevoie de o mână fermă, experimentată și care a făcut dovadă de-a lungul anilor că știe să gestioneze oameni. Asta nu înseamnă că peste un an de zile nu vom găsi un succesor sau o succesoare. Jens Stoltenberg e clar că va rămâne în istoria Alianței noastre ca unul dintre cei mai redutabili secretari generali și asta mă face să fiu cu atât mai mândru că m-a ales să fiu alături de el în echipa noastră de conducere.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Published

on

Interviu realizat de Zaim Diana

Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, coordonatorul științific al noului Plan Național de Combatere a Cancerului, a reiterat într-un interviu pentru CaleaEuropeana.ro, importanța realizării acestui nou Plan care să țină cont de obiectivele europene și care să corespundă în același timp nevoilor pacienților oncologici din România. 

Obiectivele asumate în noul Plan Național de Cancer pot fi îndeplinite doar cu ajutorul finanțărilor europene: A fost proiectat un PNNR al cancerului

„Obiectivul în acest moment este să promovăm acest plan, pentru că altfel va rămâne ca și multe alte planuri într-un sertar. În 2016 am lansat un proiect pentru un Plan Național de Combatere a Cancerului, care probabil a sfârșit într-o biblioteca prăfuită. Suntem datori pacienților noștri cu un astfel de program. Modelul este cel european și trebuie să spunem că nu am inventat aici nimic, am preluat un model european care există de ani de zile, dar la care noi suntem restanți. De aceea și în 2016 au fost acele eforturi, dar realmente am rămas ultima țară europeană care nu are un astfel de plan de combatere a cancerului. Nu îl facem pentru alții, îl facem în primul rând pentru pacienții noștri”, a explicat Prof. univ. dr.Patriciu Achimaș-Cadariu.

Există finanțare europeană pentru Planul Național de Combatere a Cancerului

„Acum, într-un final, lumea a realizat că apartenența noastră europeană ne ajută. Există finanțare europeană pentru pacienții români, dar această finanțare nu vine de maniera că cineva semnează o hârtie și după aceea își bate joc de banii respectivi. Ca și în situația PNRR-ului, care este ultima noastră șansă de dezvoltare în acest moment, un plan de combatere a cancerului este un echivalent al PNRR-ului. Dacă nu ai un plan care să cuprindă în mod coordonat, sistematic și articulat toți pilonii care se referă la îngrijirea pacientului de cancer, de la informare, profilaxie primară, secundară, diagnostic, tratament, paleație; dacă nu avem un fel de PNRR al cancerului, nimeni nu o să ne dea bani. Banii europeni vor fi accesați în baza unor proiecte, care vor fi și necompetitive și competitive, ele nu pot fi depuse la Bruxelles, dacă nu avem Planul de Combatere al cancerului as a whole. O motivație mai bună, când ai un buget limitat al sănătății și pe de altă parte să poți beneficia de această finanțare foarte importantă europeană, cred că nu există”, a subliniat Prof. univ. dr.Patriciu Achimaș-Cadariu.

Fără finanțare europeană, obiectivele Planului Național de Combatere a Cancerului nu pot fi îndeplinite 

Potrivit Prof. univ. dr.Patriciu Achimaș-Cadariu, „România investește în îngrjirea pacientului cu cancer, dar obiectivele din plan sunt mult mai ample, pentru care nu există o finanțare care să acopere tot ceea ce înseamnă acest continuum al profilaxiei și îngrijirii pacienților cu cancer.” 

Ce etape mai trebuie parcurse pentru ca Planul Național de Combatere a Cancerului să devină operațional

„Planul se află în transparență la Ministerul Sănătății, el va trebui asumat în mod oficial de România. Varianta Parlamentului este una cred, corectă. Există și alte modalități. Vor trebui redactate norme și după aceea va trebui trimis și la Bruxelles. Legea cancerului este important să fie realizată tocmai pentru a susține Planul Național de Cancer și să fie cu totul inclus în strategia de sănătate a României pentru anii care urmează. Munca cea grea începe abia după, va trebui să exsite o entitate care să urmărească fiecare strigare pentru proiecte și să le realizeze și să obțină finanțarea și apoi să realizeze prin specialiști și implementarea respectivelor direcții”, a conchis în interviu Patriciu Achimaș-Cadariu.


La 3 februarie 2021, Comisia Europeană a făcut un pas hotărât în conturarea unei Uniuni Europene a Sănătății, prin lansarea primului Plan European de Combatere a Cancerului, cu o finanțare de 4,1 miliarde de euro. Obiectivul asumat de Comisia Europeană de a lupta cu această maladie și de a ajuta în mod echitabil fiecare pacient al UE, indiferent de statul membru din care provine, fiecare Guvern național trebuie să se implice în efortul comun european de a oferi șanse egale de supraviețuire pacienților oncologici. Acest efort se transpune prin realizarea unor Planuri Naționale de Combatere a Cancerului, care să fie elaborate în baza obiectivelor europene.

De această dată, România nu a întârziat să își asume elaborarea unui nou Plan Național updatat noului context european. Astfel, în aprilie 2021, Parlamentul României a decis constituirea unui grup de lucru pentru realizarea unui Plan Național de Combatere a Cancerului, care să corespundă cu adevărat nevoilor pacienților oncologici din țara noastră și care să îmbunătățească poziționarea României în clasamentele UE privind mortalitatea, programele de screening sau accesul la medicație inovativă. În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale au indicat nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Citiți și: România are un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Programele de screening, terapiile inovative și traseul pacientului, printre principalele obiective

S-a constituit la nivelul Parlamentului Grupul de lucru pentru realizarea Planului Național de Combatere a Cancerului și bineînteles, o Comisie tehnică, având ca obiectiv principal realizarea unui traseu bine stabilit și standardizat al pacientului între diversele paliere de îngrijiri pentru un abord multidisciplinar, integrat al cancerului. Coordonator științific al Planului fost Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu (Camera Deputaților) și coordonatorul tehnic fost Conf. univ. dr. Constantin Dina (Ministerul Sănătății).

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA1 hour ago

Nicolae Ciucă: Decizia SUA de a finanța cu 14 milioane de dolari studiile pentru reactoare modulare în România confirmă soliditatea Parteneriatului Strategic

ROMÂNIA4 hours ago

Klaus Iohannis salută anunțul lui Joe Biden de la summitul G7: SUA vor aloca 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a dezvoltării unui reactor nuclear modular în România

G74 hours ago

Liderii G7 au lansat Parteneriatul pentru infrastructură globală. Construirea unui reactor nuclear modular în România, printre proiectele emblematice ce vor fi finanțate

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Președinta Comisiei Europene anunță că „impactul global negativ al războiului Rusiei în Ucraina” este în centrul discuțiilor de la summitul G7

G75 hours ago

Boris Johnson îl avertizează pe Emmanuel Macron asupra negocierii unei soluții „acum” cu Rusia: Nu va face decât să provoace o instabilitate de durată

G76 hours ago

Summit G7: Franța se pronunță în favoarea stabilirii unui „preț maxim al petrolului” la nivelul „țărilor producătoare”

G78 hours ago

Ucraina cere țărilor G7 mai multe arme și sancțiuni împotriva Moscovei după un atac asupra Kievului

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Președintele Consiliului European: UE și țările G7 împărtășesc aceleași obiective – „oprirea mașinăriei de război a Rusiei și protejarea economiilor noastre”

G79 hours ago

Summit G7: Joe Biden îi mulțumește lui Olaf Scholz pentru „leadership-ul” de care a dat dovadă în criza legată de Ucraina

G710 hours ago

Marea Britanie, SUA, Canada și Japonia vor interzice importurile de aur rusesc: Trebuie să tăiem finanțarea regimului Putin

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi3 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL6 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL6 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending