Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, lansează a IX-a ediție a Forumului EUROSFAT, care se desfășoară sub egida Conferinței privind Viitorul Europei. Forumul va loc în perioada 25-29 octombrie 2021, atât în format fizic, cât și online.

5 zile, peste 55 de vorbitori și 9 sesiuni în care Europuls își propune să ofere cetățenilor români cadrul propice pentru a discuta următoarele direcții strategice ale Uniunii Europene. 

Sesiunea de deschidere reprezintă un dialog între Anca Dragu – Președinta Senatului, Parlamentul României, Ramona Chiriac – Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Iulia Matei – Secretar de Stat pentru Afaceri Europene, Ministerul Afacerilor Externe, România, Doina Gherman – Deputat, Parlamentul Republicii Moldova și Raimar Wagner – Director de Programe, Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate despre importanța leadershipului feminin în conturarea priorităților Europei.

Cele mai importante dezbateri din acest an:

• Viitorul Europei la feminin (Parteneri: Fundația Friedrich Naumann) – 25 octombrie, 10.00-11.30 AM, Hotel InterContinental, reprezintă o dezbatere despre importanța leadershipului feminin în conturarea priorităților Uniunii Europene,
• Conturarea viitorului digital al României (Parteneri: UiPath, eMAG, Glovo) – 25 octombrie, 13.00-14.30 PM,  va aborda strategia și reformele cheie necesare, dar și viziunea României pentru respectarea agendei digitale a UE, în conturarea viitorului său digital.
• Cursa net-zero 2050: Cum va progresa România către neutralitate climatică? – 25 octombrie, 15.00-16.30, va aborda tema asigurării tranziției verzi,  prin mecanismul NextGenerationEU și Planul Național de Redresare și Reziliere (PNRR)
• Viitorul muncii – Cum să eliminăm bariera competențelor digitale? (Parteneri: UiPath, Fundația Friedrich Naumann) – 26 octombrie, 10.30-12.00 AM, format online va aborda strategia și reformele cheie care vor conduce la un spațiu de muncă de calitate pentru tinerele generații, dar și viziunea României pentru implementarea Planului de acțiune pentru educația digitală (2021-2027), beneficiind de fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
• Viitorul cooperării transatlantice: provocări și interese comune – 27 octombrie, 16.00-17.30 PM, format online, va aborba identificare soluțiilor prin cooperarea transatlantică pentru provocările de zi cu zi
• Prioritățile societății civile în contextul Conferinței privind Viitorul Europei (Parteneri: Ambasada Franței în România și Institutul Francez din România) – 28 octombrie, 10.30- AM -12.00 PM, reprezintă un dialog solid cu reprezentanții de seamă ai societății civile, pentru a contura o serie de priorități ce vor fi înaintate decidenților români și europeni.
• Tranziția către sustenabilitate și rolul sectorului digital (Parteneri: eMAG, Glovo) – 28 octombrie, 16.00- 17.30 PM, format online, oferă o perspectivă complexă a tranziției către sustenabilitate și importanța rolului sectorului digital,

• Eforturile îndelungate ale României de a reforma sistemul de justiție  – 29 octombrie,10.30 AM -12.00 PM, format online, aduce în discuție necesitatea reformării a sistemului judiciar, lupta împotriva corupției și relevanța respectării statului de drept
• Colocviu –  Lansarea Revistei Europuls Policy Journal – 29 octombrie, 16.00-17.30 PM, format online, reprezintă lansarea primei ediții a Revistei Europuls Policy Journal alături de participanții primului program de fellowship demarat de Europuls

Vă puteți înregistra la Forumul Eurosfat 2021: https://www.eurosfat.ro/#register 

Partenerii Strategici ai EUROSFAT 2021: UiPath, Glovo, eMAG, Fundația Friedrich Naumann, Ambasada Franței în România și Institutul Francez din România

Evenimentul este realizat cu sprijinul și sub patronajul Parlamentului European, al Comisiei Europene și al Președinției Sloveniei la Consiliul Uniunii Europene.

EUROSFAT este cel mai mare forum anual de afaceri europene din România. Bazat pe valorile europene ale democrației, implicării civice și dialogului deschis, forumul reprezintă oportunitatea de a dezbate subiecte actuale la nivel european, național și regional. Fiecare dintre edițiile precedente a găzduit peste 600 de participanți, peste 50 de vorbitori, 30 de sponsori și parteneri. În fiecare an, conferința este organizată sub patronajul Parlamentului European, Comisiei Europene și președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene și, de asemenea, în parteneriat cu diverse instituții internaționale, companii private și reprezentanți ai societății civile române și europene.

Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, inițiatorul și fondatorul forumului Eurosfat, este o organizație non-guvernamentală înființată în anul 2010 la Bruxelles de un grup de experți români în afaceri europene. Scopul Europuls este de a promova procesul de integrare europeană în România, dar și de a contribui la dezvoltarea unui spațiu public european. Europuls urmărește să încurajeze dezbaterile publice pe teme europene prin articole și studii, precum și prin organizarea de dezbateri, ateliere de lucru și conferințe, în timp ce membrii Comisiei Europene, ai Parlamentului European, ai Guvernului și ai Parlamentului, reprezentanți ai societății civile și mediului de afaceri, experți și jurnaliști se întrunesc pentru a discuta temele relevante din cadrul Uniunii Europene.

Global Shapers Bucharest Hub, în parteneriat cu InnovX BCR și România Tech Nation, organizează  marți, 28 septembrie, evenimentul „Shaping conversations: Industria 4.0, încotro?”, o dezbatere exploratorie despre provocările și oportunitățile revoluției industriale 4.0, analizând impactul din sectorul public-privat.

 În cadrul acestei discuții constructive, sunt invitați:

• Ionuț Stanimir – Director de Marketing & Comunicare al Băncii Comerciale Române (BCR) și co-leader Romania Tech Nation
• Luiza Drăghicean – fost Coordonator Regional de Comunitate la UiPath și Community Advisor – reprezentant al InnovX BCR.
• Vlad Cazan – Co-fondator Kfactory.

Discuția va fi moderată de Robert Lupițu, redactor-șef CaleaEuropeană.ro și membru al Global Shapers Bucharest Hub.

Dezbaterea se va desfășura într-un format neconvențional și își propune să aducă în discuție și să răspundă următoarelor întrebări în contextul dimensiunilor celei de-a patra revoluții industriale:

• Care sunt provocările și oportunitățile pentru lumea prezentului și a viitorului?
•  Ce impact are asupra mediului de business?
•  Ce impact are asupra mediului decizional guvernamental?
• Ce impact are asupra societății, a indivizilor?
• Cât de (ne)pregătiți suntem și ce măsuri sunt necesare, cât și așteptate în spațiu public-privat pentru a avea un impact societal pozitiv?

Evenimentul este cu prezență fizică, găzduit de Mindspace Business District.

Având în vedere situația sanitară, participanţii trebuie să prezinte certificatul Digital EU COVID-19.

𝗘𝘀𝘁𝗲 𝗻𝗲𝗰𝗲𝘀𝗮𝗿𝗮̆ 𝗶̂𝗻𝘀𝗰𝗿𝗶𝗲𝗿𝗲𝗮 𝗮𝗰𝗰𝗲𝘀𝗮̂𝗻𝗱 𝗹𝗶𝗻𝗸-𝘂𝗹 𝗘𝘃𝗲𝗻𝘁𝗯𝗿𝗶𝘁𝗲.

A patra revoluție industrială schimbă modul în care trăim, lucrăm și comunicăm. Reformează și formează guverne, educația, asistența medicală și comerțul; aproape fiecare aspect al vieții. În viitorul apropiat, are potențialul de a schimba lucrurile pe care le prețuim și modul în care le prețuim.

Mai mult, a patra revoluție industrială este un mod de a descrie estomparea granițelor dintre lumile fizice, digitale și biologice. Este o fuziune de progrese în inteligență artificială (AI), robotică, Internetul obiectelor (IoT), imprimarea 3D, ingineria genetică, calculul cuantic și alte tehnologii.

World Economic Forum (WEF) evaluează impactul celei de-a patra revoluții industriale în următorul raport.

Shaping Conversations este un proiect al Global Shapers Bucharest Hub. Comunitatea Global Shapers este o rețea de hub-uri dezvoltate și conduse de tineri care se remarcă prin potențialul lor excepțional, prin realizările lor și prin dorința lor de a contribui la dezvoltarea comunităților lor.

Comunitatea Global Shapers este una dintre mai multe comunități multilaterale din cadrul Forumului Economic Mondial.

Cea de-a 25-a ediție a Festivalului Internațional George Enescu a luat startul pe  28 august și continuă până pe 26 septembrie. În ciuda pandemiei care a adus restricții, atât pentru spectatori cât și pentru ziariști, muzica se aude din nou în sălile de concerte.

Festivalul Internațional George Enescu este finanțat cu precădere de Guvernul României, prin Ministerul Culturii, din vânzarea de bilete și din sponsorizări. Mulțumim instituțiilor, sponsorilor, partenerilor media care au fost alături de noi în acest an, mai dificil ca niciodată, potrivit comunicatului oficial.

Ediția din 2021 a Festivalului este jubiliară, fiind a 25-a de la înființare, în 1958, și celebrând 140 de ani de la nașterea marelui compozitor.

25 DE LUCRURI MEMORABILE DESPRE CEA DE-A 25-A EDIȚIE A CELUI MAI IMPORTANT EVENIMENT CULTURAL INTERNAȚIONAL ORGANIZAT DE ROMÂNIA

Cu o tradiție de a aduce la București cele mai mari nume ale muzicii clasice mondiale și de a ține România ancorată în circuitele culturale internaționale, Festivalul Enescu 2021 promite o experiență de neuitat spectatorilor și artiștilor. Din tot ceea ce este special în acest an, notăm mai jos 25 de lucruri memorabile despre cea de-a 25 ediție a Festivalului Enescu, pentru restul, invităm publicul la concerte.

1. Festivalul Enescu are loc în ciuda pandemiei, continuând performanța din 2020, când organizatorii au reușit să salveze Concursul Enescu, reinventându-l în format hibrid. Pandemia a complicat efortul de organizare și a cauzat și modificări de program. Festivalul solicită publicului care vine în săli să respecte regulile sanitare. Toți artiștii străini care vin la festival sunt vaccinați si au Certificat Verde COVID. De asemenea, se poate prezenta și un document care să ateste rezultatul negativ la testul pentru antigenul SARS-CoV-2, în termenul prevăzut de lege.
2. Cea mai lungă durată din istoria Festivalului – 4 săptămâni. 3500 de artiști români și străini vin la Festival. Evenimentele se desfășoară în București și mai multe orașe din țară: Sibiu, Timișoara, Cluj, Iași, Pitești, Ploiesti, Bacău, Râmnicu Vâlcea, Constanța, Satu Mare, Păulești. În paralel cu cele patru serii principale de concerte, multe instituții muzicale bucureștene se alătură Festivalului cu evenimente incluse în seria Bucureștiul creativ: Muzeul Național George Enescu, Muzeul Național Cotroceni, Opera Națională București, Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian.
3. Număr record de lucrări enesciene prezentate în festival cu ocazia sărbătoririi celor 140 de ani de la nașterea compozitorului: 37.
4. Oratoriul Strigoii – manuscris enescian finalizat postum și înregistrat în premieră absolută la Berlin în 2019, cu Radio Symphonieorchester Berlin – va putea fi ascultat pentru prima dată în Festival pe 23 septembrie.
5. Toate concertele din programul Festivalului Internațional George Enescu vor fi transmise gratuit pe www.festivalenescu.ro și vor rămâne online timp de 12 ore, pentru a fi văzute și de pe alte meridiane orare. Fiecare concert are pagina sa de eveniment, la care se ajunge din pagina de program. În plus, un pop-up afișează ecranul pe pagina de pornire a site-ului, în fiecare zi.
6. Violonistul francez Nicolas Dautricourt, cunoscut deja ca ambasador pasionat al muzicii lui Enescu, a pregătit un eveniment special dedicat aniversării marelui compozitor: The Enescu Project, pe 25 septembrie, la Ateneul Român.
7. Festivalul Enescu aduce noi opere de referință ale secolului XX în premieră pe scenele din România, precum Der Zwerg de Zemlinsky, Die tote Stadt de Korngold, Lulu de Berg.
8. Mai multe lucrări vocal-simfonice prezentate în festival vor fi acompaniate de proiecții multimedia semnate de Carmen Lidia Vidu și Nona Ciobanu.
9. Seria Enescu și contemporanii revine în programul festivalului și prezintă universul cameral al primei jumătăți de secol XX, prin 8 programe construite în jurul muzicii lui Enescu ce vor fi oferite publicului la Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă al României.
10. În seria Muzica Secolului XXI, vor fi prezente un număr record de lucrări în premieră mondială: Exile, Concert pentru violoncel, bariton și orchestră de Jonathan Dove, O Simfonie, de Tim Benjamin, Der Nachbar des Chaos de Mihnea Brumariu, Concertul pentru vioară, live electronics și orchestră de Fred Popovici și Obelisk de Adrian Iorgulescu.
11. Forumul Internațional al Compozitorilor, condus de Dan Dediu, concept inedit ajuns acum la a treia ediție, aduce compozitorii față în față, îi provoacă la discuții și destăinuiri din universul lor creator și întregește astfel triada fenomenului muzical: creație – interpretare – receptare.
12. José Cura – renumit tenor, compozitor și dirijor argentinian – a creat un Te Deum dedicat ediției aniversare a Festivalului Enescu, pe care îl va dirija pe 5 septembrie la Sala Palatului. Opera va fi prezentată cu proiecții multimedia, în regia lui Carmen Vidu, realizate pe baza expoziției originale “Enescu. Geniul și Festivalul. Chipuri de iubire”, realizate de echipa de comunicare a Festivalului Enescu, cu imagini ale fotografilor oficiali ai Festivalului – Andrei Gândac, Cătălina Filip, Alex Damian –, precum și cu imagini din Arhivele Diplomatice ale Ministerului de Externe și de la Muzeul George Enescu.
13. Fantezia pentru pian și orchestră, lucrare enesciană de tinerețe, va fi interpretată, de asemenea, pentru prima dată în festival de Saskia Georgini, muziciană care lansa în 2019 un disc cu lucrări de Enescu.
14. 50 de ani de la trecerea în eternitate a lui Igor Stravinski sunt aniversați printr-un număr important de lucrări compuse de Igor Stravinsky prin care realizează un adevărat dialog Enescu-Stravinsky în 2021.
15. Pe 1 septembrie Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii din Berlin și dirijorul Vladimir Jurowski prezintă un concert exclusiv Stravinski.
16. Lucrarea muzical-teatrală Potopul de Stravinski se cântă pentru prima dată în România. Vocea naratorului este nimeni altul decât Robert Powell, actor celebru pentru rolul său din filmul lui Franco Zeffirelli – Iisus din Nazareth.
17. Tot pe 1 septembrie, pentru a interpreta Nunta lui Stravinski – lucrare în premieră în România – în care vor fi utilizate patru piane pe scena Sălii Palatului, aduse de Bösendorfer de la Viena special pentru acest concert.
18. Un program Enescu-Stravinski va fi prezentat la Sala Palatului pe 29 august, cu London Symphony Orchestra și Sir Simon Rattle la pupitru.
19. Festivalul se bucură de o serie de prezențe în premieră în România: Sonya Yoncheva, Sir Simon Keenlyside, Andrés Orozco-Estrada, Gil Shaham, Lahav Shani, Daniel Harding, Baltic Sea Orchestra, Filarmonica din Atena si cea din Zagreb, Alisa Weilerstein, Santtu-Mattis Rouvali, Nemanja Radulovic, London Mozart Players, Felix Klieser, Ramon Vargas, Avishai Cohen, Gabriela Montero.
20. Revin pe scena festivalului mai mulți soliști care au avut concerte sold out în edițiile precedente: Joshua Bell, Joyce DiDonato, Yuja Wang, Diana Damrau, Philippe Jaroussky, Jean-Yves Thibaudet, Maxim Vengerov, Valery Gergiev, Daniele Gatti și mulți alții.
21. La ediția de anul acesta participă nu mai puțin de 32 de orchestre din 14 țări. Din cauza pandemiei însă, nu au putut veni orchestre din cele două Americi și din Israel, care au fost invitate.
22. Cele mai cunoscute ansambluri muzicale românești susțin concerte în seriile Festivalului, Muzica secolului XXI fiind dedicată aproape în totalitate orchestrelor din România.
23. Orchestra Regală Concertgebouw din Amsterdam continuă tradiția de a încheia Festivalul pe 26 septembrie, de data aceasta alături de un dirijor ce se va afla pentru prima dată în România, Daniel Harding.
24. Interpretarea informată istoric este un curent din ce în ce mai proeminent pe scena muzicii clasice mondiale care va fi prezent și în festival grație mai multor ansambluri de muzică veche renumite: L’Arpeggiata, Orchestra Controcorrente, LA CETRA BAROCKORCHESTER Basel, LES ARTS FLORISSANTS, MÜNCHENER BACH-ORCHESTER și MÜNCHENER BACH-CHOR.
25. Trei actori mari urcă în premieră pe scena Festivalului Internațional George Enescu în 2021 – Robert Powell, Maia Morgenstern și Vlad Ivanov – cu roluri în creații de Igor Stravinski, Arnold Schoenberg și Edvard Grieg.