Connect with us

EVENIMENTE

LIVE VIDEO Seria dezbaterilor „Reflecting on Europe” ajunge în orașul Cugir, județul Alba. Membrii CoR discută despre viitorul comunităților montane europene în perspectivă carpatică

Published

on

Comitetul European al Regiunilor organizează în orașul Cugir, județul Alba, conferința ”Viitorul comunităților montane europene. Perspective carpatice”, eveniment desfășurat în cadrul inițiativei “Reflecting on Europe”.

Potrivit organizatorilor, conferința își propune să inițieze o dezbatere privind oportunitatea dezvoltării  unei strategii macroregionale a Munților Carpați.

VIDEO 1: 

VIDEO 2:

La eveniment participă reprezentanți ai CoR, Marco Onida, Înalt funcționar al Comisiei Europene, DG REGIO, Expert în Direcția Generală pentru Politica Regională și Urbană, fost Secretar General al Convenției alpine, Harald Egerer, Secretar General al Convenției carpatice și Adrian Teban, membru CoR, primar al orașului Cugir, Alin Nica, membru CoR, Csaba Boborly, membru CoR, care vor împărtăși expertiza și viziunea privind strategiile macroregionale din Europe, în mod deosebit a celei carpatice.

În România, CoR a organizat în ultimul an patru dialoguri cetățenești sub egida „Reflectând asupra Europei”la două dintre acestea instituția fiind reprezentată la cel mai înalt nivel. Pe 12 iunie 2017, președintele de atunci al CoR, Markku Markkula, s-a aflat la Cluj Napoca pentru a discuta despre viitorul politicii de coeziune alături de primarul Emil Boc și cetățenii orașului. Apoi, pe 7 septembrie 2017 la București, noul președinte, Karl Heinz Lambertz, i-a informat pe cetățenii români despre lansarea Alianței pentru Coeziune, alături de comisarul european Corina Crețu.

Urmăriți și LIVE VIDEO 14 mai, ora 10:00. Comitetul European al Regiunilor organizează conferința „Viitorul comunităților montane europene. Perspective carpatice”

Adrian Teban, membru CoR, primar al orașului Cugir:

FOTO: Calea Europeană

“Avem nevoie de dezvoltarea infrastructurii, să sprijinim turismul, să protejăm mediul și să conservăm moștenirea culturală. Am inițiat o asociație de dezvoltare în Munții Șureanu cu primarii din zonă pentru a dezvolta infrastructura în zona domeniului schiabil.

Sunt opt țări care traversează Carpații. Cinci state membre UE și 3 non-membre UE. Avem nevoie de obiective și scopuri comune. Principalele probleme: regiunea carpatică e printre cele mai puțin dezvoltate în comparație cu media europeană, infrastructura e slab dezvoltată, resursele sunt puține și o perspectivă slabă a oamenilor din zonă, înregistrându-se un trend negativ demografic.

Avem o strategie macro-economică pentru Carpați pentru a valorifica potențialul Munților Carpați, pentru a crește nivelul calitatii vieții, menținerea culturilor si tradițiilor și dezvoltarea din punct de vedere social si economic.

Cel mai important proiect care ar avea un proiect pozitiv ar fi Via Carpatia, o autostrada care să lege marea Baltică de Constanța și apoi până în Grecia la Marea Egee. Avem nevoie de dezvoltare turistică integrată, de creșterea comerțului și o mai bună creștere a capitalului, o abordare comună în problemele de mediu. Ar trebui să facem schimb de bune practici, nu neaparat la zone macro, chiar și micro, dar zone care s-au dezvoltat și care au avut un impact pozitiv.”

FOTO: Calea Europeană

Marco Onida, Înalt funcționar al Comisiei Europene, DG REGIO, Expert în Direcția Generală pentru Politica Regională și Urbană: 

“European Territorial Cooperation există de mulți ani și i-a fost crescut bugetul de-a lungul timpului, dar acesta a rămas tot unul limitat.

Există trei tipuri de cooperare:

– Cross-border cooperation de care beneficiază regiunile de la granițele statelor și există peste 60 de astfel de programe

– Transnational cooperation- atentia este concentrată asupra regiunilor care au un specific comun  și din care face parte și Strategia Dunării, nu avem deocamdată regiunea Trans-Carpatică, – finanțează programe din care fac cel puțin 3 state membre

Interregional Cooperation- promovează cooperarea în domeniul energiei de la nivel regional, se pot uni diferite regiuni fără ca acestea să se învecineze în mod necesar”

FOTO: Calea Europeană

Simion Crețu, membru CoR:

„Ar trebui făcut un grup de acțiune la care să participe toate Consiliile Județene, Ministerul Tursimului, MAE astfel încât acest demers să fie asumat la nivel național. Noi ne suprapunem pe SUERD. Dezvoltarea în regiunea centru e foarte bună. Avem în Strategia de dezvoltare Inteligentă Muntanologia și Strategia Montană”.

Alin Nica, membru CoR:

“Cunosc problemele cu care se confruntă zona montană. Chestiunile care se impun de la centru și care nu sunt în concordanță cu localul trebuiesc evitate. Avem multe strategii făcute din birou care nu au legătură cu realitățile din teren.

Există problema animalelor sălbatice. Populația din zona montană nu are aceeași voce puternică precum cea de la București. Zona montană este considerată ca zonă defavorizată. S-a dorit sprijinirea prin facilități fiscale atragerea de investiții dar reversul medaliei este că autoritățile locale cu banii înjumătățiți pot face mult mai puțin”

FOTO: Calea Europeană

Harald Egerer, Secretar General al Convenției carpatice. FOTO: Calea Europeană

Christoph Promberger, Fundația Conservation Carpathia FOTO: Calea Europeană

Csaba Boborly, membru CoR FOTO: Calea Europeană

FOTO: Calea Europeană – invitați speciali

FOTO: Calea Europeană – invitat special

 

 

 

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EVENIMENTE

„Importanța preluării de către România a Președinției Consiliului UE”. Conferință organizată la București de Marea Lojă Națională din România, în cadrul seriei de conferințe și dezbateri „Viitorul României”

Published

on

Marți, 19 martie, a avut loc conferința cu tema „Importanța preluării de către România a Președinției Consiliului UE”, din seria de dezbateri “Viitorul României”, lansată de Marea Lojă Națională din România.

Lectorii prezenți la eveniment au fost profesorul Vasile Pușcaș – fost negociator șef al României cu UE și fost ministru delegat al Afacerilor Europene în guvernul Adrian Năstase, Cristian Diaconescu – fost ministru Afaceri Externe, Răzvan Buzatu – expert în afaceri europene și globale și Dan Cărbunaru – director Calea Europeană, cea mai mare comunitate media în domeniul afacerilor europene și al relațiilor transatlantice din România și una dintre cele mai mari din Europa.

Fiecare speaker a evidențiat într-un mod obiectiv dar și subiectiv în același timp prioritățile președinției române la Consiliul Uniunii Europene, încercând să ofere o imagine cât mai creionată a întregului exercițiu pe care îl exercită România timp de 6 luni.


,,Această președinție este un drept și o obligație conform tratatului. Este pentru România ceva inedit, pentru că este pentru prima dată când intră în acest exercițiu. Constatăm ca în 2 luni de zile s-a reușit deja finaliarea a zeci de dosare. Acest lucru a fost posibil datoriă interesului crescut al  insituțiilor europene care doresc să finalizeze cât mai multe dosare, pentru că atunci când se termină mandatul, dosarul neîncheiat trebuie să pornească de la zero. Ineditul președinției este că se desfășoară într-un context cu totul deosebit, ne referim că UE în continuare se află într-o criză existențială și nu mă refer doar la Brexit. Brexit doar argumenteză această criză a Uniunii Europene.”

Vasile Pușcaș, fost negociator șef al României cu UE și fost ministru delegat al Afacerilor Europene în guvernul Adrian Năstase



România dacă s-ar implica cu profesionalism în problema Brexit, ar câștiga un beneficiu de imagine, poate și mai mult pentru următorii 10-15 ani. Precizez că, pentru relația bilaterală, Marea Britanie este cât se poate de utilă și necesară. Marea Britanie a fost foarte aproape de România în procesul de preaderare la NATO. Marea Britanie împărtășește aproape 90% din preocupările României în ceea ce privește riscurile și amenințările de la Est. O prioritate foarte importantă a președinției române, pe care din păcate cred că o va prelua viitoare președinție a Consiliului Uniunii Europene, este migrația. Temă aproape fundamentală în ceea ce privește alegerile europarlamentare. Beneficiul de imagine al președinției române, în sens substanțial, este o uriașă oportunitate pentru România și m-aș bucura să fie folosită.”

Cristian Diaconescu, fost ministru Afaceri Externe



,,Trio-urile președințiilor la Consiliul UE au fost realizate începând cu 2014, cu scopul de a exista o continuitate, având în vedere că UE își construiește strategia pe 10 ani. În perioada 2007-2013, pe site-ul Comisiei Europene la direcția generală pentru politică regională erau o serie de hărți, care erau fragmentate, fără frontiere și nu din motive politice, pur și simplu din punct de vedere administrativ, acestea au fost gândite ca pe măsură ce Europa va fi mai fragmentată, ea va fi din ce în ce mai integrată, iar această fragmentare ducea la construcția acelui element pe care l-am menționat la început, respectiv Statele Unite ale Europei. Numai că a fost un vis, acest vis s-a destrămat la un moment dat și încercăm în momentul de față să îl reluăm la Sibiu, chiar de ziua Europei cu minți luminite. Avem scânteia de geniu în noi, avem elemente care ne pot pune în puncte esențiale de dezvoltare ca popor.”

Răzvan Buzatu, expert în afaceri europene și globale



Nu este mai potrivit să vorbim despre minciună în legătură cu temele europene, decât în această perioadă în care România aflată pentru prima dată la președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene și-a asumat inclusiv combaterea Fake News-ului, combaterea propagandei și combaterea unor forme de răzvboi hibrid, care iau la țintă statele civilizate și europene mai ales atunci când există o miză reală, adică alegerile europarlamentare. România gestionează un dosar important, dar din păcate nu va putea să il finalizeze la timp, vorbim despre Cadrul Financiar Multianual, care prezintă un buget de 1000 de miliarde de euro. Apartenența noastră la Uniunea Europeană este un tren în care ne-am urcat în ultimul vagon. Pentru cei care se vor grăbi să spună că Uniunea Europeană nu ne oferă bani, este bine să îi întrebe pe cei care au gestionat banii europeni în ultima perioadă în România, să vadă cum reușim să fim aprope de media europeană, dar să avem restanțe în domenii mari, precum infrastructură. În negocierile care vor urma, România se pare că va primi mai mulți bani europeni, pe care nu reușește să îi cheltuiască. Este un paradox pozitiv, în sensul că este o nouă șansă pe care o mai avem. Poiectul de comunicare antioccidental și antieuropean în România este o cutie a pandorei, pe care, o dată deschisă, nu știu cine ar mai putea să o închidă cu forțe interne.”

Dan Cărbunaru, director Calea Europeană


Pentru a facilita clarificarea unor aspecte privind probleme majore care preocupă România de azi, Marea Lojă Națională din România organizează o serie de conferințe si dezbateri, într-un larg cadru, cu implicarea societății civile și a factorilor interesați.

Conferințe anterioare:

Marea Lojă Națională din România lansează seria de dezbateri “Viitorul României”, pe teme importante și de actualitate pentru societatea românească

FOTO: Radu Bălănescu, Marele Maestru al Marii Loji Naționale din România

VIDEO ,,Locul și Rolul elitelor în conducerea statelor democratice”. Conferință organizată la București de Marea Lojă Națională din România, în cadrul seriei de conferințe și dezbateri „Viitorul României”

 

Continue Reading

EVENIMENTE

Institutul Aspen România și GMF organizează, la București, o nouă ediție Atlantic – Black Sea Security Forum, eveniment dedicat revenirii la competiția între marile puteri globale

Published

on

© Aspen Institute Romania

Institutul Aspen România, în parteneriat cu biroul din București al German Marshall Fund al Statelor Unite, organizează Atlantic-Black Sea Security Forum – The New Great Game? Return of Power Politics, un eveniment internațional la nivel înalt, care va avea loc pe 21 martie, începând cu ora 9:00, la Palatul Cercul Militar Național, Sala de Marmură, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Evenimentul se bucură de sprijinul Ministerului Apărării Naționale și al NATO, în calitate de parteneri instituționali.

Atlantic – Black Sea Security Forum se adresează și servește decidenților, experților și publicului general, oferind o platformă regională pentru gândirea în perspectivă a politicilor economice și de securitate.

Printre speakerii confirmați se regăsesc: Gabriel Leș, Ministrul Apărării Naționale; Teodor Meleșcanu, Ministrul Afacerilor Externe; Bekim Maksuti, Ministrul Adjunct al Apărării, Republica Macedonia de Nord; Colonel Scott A. Weston, Atașat Militar al Statelor Unite ale Americii în România; Comandor Neville McNally, Atașat Militar al Marii Britanii în România; Viceamiral Dr.Alexandru Mîrșu, Șeful Statului Major al Forțelor Navale; Stephen Flanagan, Senior Political Scientist, RAND Corporation;Constantin Ionescu, Consilier de Stat – Departamentul Securităţii Naţionale și Directorul Oficiului Informaţii Integrate, Administrația Prezidențială; Bogdan Belciu, Partener Pwc România; Thierry de Boisvilliers, Director Departament Marketing, Divizia de Elicoptere de Luptă – Airbus; Alina Bârgăoanu, Expert în cadrul grupului de lucru european pentru elaborarea strategiei de combatere a fenomenului știrilor false; General Patrick Destremau, Director al Institutului de Înalte Studii de Apărare Naționale și Învătământ Militar Superior, Franța; Levan Dolidze, Fondator și Director, Centrul Georgian pentru Securitate și Dezvoltare.

Evenimentul reflectă atât deteriorarea mediului general de securitate, cât și creșterea relevanței zonei extinse a Mării Negre. Provocările la adresa securității europene și transatlantice au crescut recent numai din cauza actorilor externi agresivi, a evoluțiilor complicate din interiorul  UE și a unei relații complicate între Europa și Statele Unite. Brexit-ul, agresivitatea rusă  din Marea Neagră și Marea Azov și războiul său hibrid care evoluează, evoluții neașteptate în cadrul administrației SUA, evoluțiile politice din cadrul UE contribuie la un peisaj de securitate precar și solicită răspunsuri mai ferme și mai concertate.

În plus, conceptul de Politică de Securitate și Apărare Comună a intrat în vocabularul european, dar  cuvintele sunt susținute de prea puțină acțiune și strategie, în ciuda unei nevoi crescute de viziune și eforturi susținute în această direcție. În acest context, aniversarea a 70 de ani de la fondarea NATO din acest an creează o oportunitate ideală pentru o nouă perspectivă de securitate.

Continue Reading

EVENIMENTE

Reprezentanța Comisiei Europene prezintă recomandările UE privind prioritățile de investiții ale României în perioada 2021-2027 (LIVE, 22 martie, ora 14:00)

Published

on

© Comisia Europeană

Reprezentanța Comisiei Europene organizează vineri, 22 martie, un eveniment dedicat priorităților de investiții ale României în perioada 2021-2027, dezbaterea având loc în condițiile în care Comisia Europeană a publicat, în premieră, în Raportul de țară privind România și un ghid în care prezintă și analizează idei pentru a facilita prioritățile de investiții, inclusiv la nivelul politicii de coeziune pentru Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

Evenimentul va fi transmis LIVE pe CaleaEuropeană.ro vineri, 22 martie, începând cu ora 14:00.

Evenimentul va consta într-un prim schimb de opinii între Comisia Europeană și autoritățile române privind  prioritățile de investiții aferente politicii de coeziune în perioada de programare 2021-2027, pornind de la analiza menționată.

În ce privește România, ghidul publicat de executivul european capătă o valoare aparte în condițiile în care țara noastră va beneficia de al patrulea cel mai mare buget alocat (în creștere cu 8% 30,7 miliarde de euro) în cadrul unei politici de coeziune modernizată, fiind devansată doar de Polonia (72,7 miliarde), Italia (43,4 miliarde) și Spania (38,3 de miliarde).

Noua componentă inclusă de Comisia Europeană în cadrul Semestrului European – ciclul anual de coordonare a politicilor economice la nivelul UE – a fost salutată și de comisarul pentru politică regională, Corina Crețu, care a transmis că ”acest lucru ne va ajuta să relansăm discuțiile privind prioritățile statelor membre în materie de investiții pentru următorul deceniu și privind modul în care fondurile politicii de coeziune își pot aduce contribuția”.

Documentul, regăsit la Anexa D în cadrul recomandărilor de țară pentru România, are ca bază de pornire propunerea Comisiei Europene pentru viitorul buget multianual prin care alocările politicii de coeziune pentru România vor atinge un nivel record. 

Între altele, Comisia Europeană transmite României că printre nevoile majore de investiții se află cele privind ”consolidarea capacităților și competențelor în materie de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate, în toate regiunile României, inclusiv în regiunea capitalei”.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending