Connect with us

EVENIMENTE

LIVE VIDEO Seria dezbaterilor „Reflecting on Europe” ajunge în orașul Cugir, județul Alba. Membrii CoR discută despre viitorul comunităților montane europene în perspectivă carpatică

Published

on

Comitetul European al Regiunilor organizează în orașul Cugir, județul Alba, conferința ”Viitorul comunităților montane europene. Perspective carpatice”, eveniment desfășurat în cadrul inițiativei “Reflecting on Europe”.

Potrivit organizatorilor, conferința își propune să inițieze o dezbatere privind oportunitatea dezvoltării  unei strategii macroregionale a Munților Carpați.

VIDEO 1: 

VIDEO 2:

La eveniment participă reprezentanți ai CoR, Marco Onida, Înalt funcționar al Comisiei Europene, DG REGIO, Expert în Direcția Generală pentru Politica Regională și Urbană, fost Secretar General al Convenției alpine, Harald Egerer, Secretar General al Convenției carpatice și Adrian Teban, membru CoR, primar al orașului Cugir, Alin Nica, membru CoR, Csaba Boborly, membru CoR, care vor împărtăși expertiza și viziunea privind strategiile macroregionale din Europe, în mod deosebit a celei carpatice.

În România, CoR a organizat în ultimul an patru dialoguri cetățenești sub egida „Reflectând asupra Europei”la două dintre acestea instituția fiind reprezentată la cel mai înalt nivel. Pe 12 iunie 2017, președintele de atunci al CoR, Markku Markkula, s-a aflat la Cluj Napoca pentru a discuta despre viitorul politicii de coeziune alături de primarul Emil Boc și cetățenii orașului. Apoi, pe 7 septembrie 2017 la București, noul președinte, Karl Heinz Lambertz, i-a informat pe cetățenii români despre lansarea Alianței pentru Coeziune, alături de comisarul european Corina Crețu.

Urmăriți și LIVE VIDEO 14 mai, ora 10:00. Comitetul European al Regiunilor organizează conferința „Viitorul comunităților montane europene. Perspective carpatice”

Adrian Teban, membru CoR, primar al orașului Cugir:

FOTO: Calea Europeană

“Avem nevoie de dezvoltarea infrastructurii, să sprijinim turismul, să protejăm mediul și să conservăm moștenirea culturală. Am inițiat o asociație de dezvoltare în Munții Șureanu cu primarii din zonă pentru a dezvolta infrastructura în zona domeniului schiabil.

Sunt opt țări care traversează Carpații. Cinci state membre UE și 3 non-membre UE. Avem nevoie de obiective și scopuri comune. Principalele probleme: regiunea carpatică e printre cele mai puțin dezvoltate în comparație cu media europeană, infrastructura e slab dezvoltată, resursele sunt puține și o perspectivă slabă a oamenilor din zonă, înregistrându-se un trend negativ demografic.

Avem o strategie macro-economică pentru Carpați pentru a valorifica potențialul Munților Carpați, pentru a crește nivelul calitatii vieții, menținerea culturilor si tradițiilor și dezvoltarea din punct de vedere social si economic.

Cel mai important proiect care ar avea un proiect pozitiv ar fi Via Carpatia, o autostrada care să lege marea Baltică de Constanța și apoi până în Grecia la Marea Egee. Avem nevoie de dezvoltare turistică integrată, de creșterea comerțului și o mai bună creștere a capitalului, o abordare comună în problemele de mediu. Ar trebui să facem schimb de bune practici, nu neaparat la zone macro, chiar și micro, dar zone care s-au dezvoltat și care au avut un impact pozitiv.”

FOTO: Calea Europeană

Marco Onida, Înalt funcționar al Comisiei Europene, DG REGIO, Expert în Direcția Generală pentru Politica Regională și Urbană: 

“European Territorial Cooperation există de mulți ani și i-a fost crescut bugetul de-a lungul timpului, dar acesta a rămas tot unul limitat.

Există trei tipuri de cooperare:

– Cross-border cooperation de care beneficiază regiunile de la granițele statelor și există peste 60 de astfel de programe

– Transnational cooperation- atentia este concentrată asupra regiunilor care au un specific comun  și din care face parte și Strategia Dunării, nu avem deocamdată regiunea Trans-Carpatică, – finanțează programe din care fac cel puțin 3 state membre

Interregional Cooperation- promovează cooperarea în domeniul energiei de la nivel regional, se pot uni diferite regiuni fără ca acestea să se învecineze în mod necesar”

FOTO: Calea Europeană

Simion Crețu, membru CoR:

„Ar trebui făcut un grup de acțiune la care să participe toate Consiliile Județene, Ministerul Tursimului, MAE astfel încât acest demers să fie asumat la nivel național. Noi ne suprapunem pe SUERD. Dezvoltarea în regiunea centru e foarte bună. Avem în Strategia de dezvoltare Inteligentă Muntanologia și Strategia Montană”.

Alin Nica, membru CoR:

“Cunosc problemele cu care se confruntă zona montană. Chestiunile care se impun de la centru și care nu sunt în concordanță cu localul trebuiesc evitate. Avem multe strategii făcute din birou care nu au legătură cu realitățile din teren.

Există problema animalelor sălbatice. Populația din zona montană nu are aceeași voce puternică precum cea de la București. Zona montană este considerată ca zonă defavorizată. S-a dorit sprijinirea prin facilități fiscale atragerea de investiții dar reversul medaliei este că autoritățile locale cu banii înjumătățiți pot face mult mai puțin”

FOTO: Calea Europeană

Harald Egerer, Secretar General al Convenției carpatice. FOTO: Calea Europeană

Christoph Promberger, Fundația Conservation Carpathia FOTO: Calea Europeană

Csaba Boborly, membru CoR FOTO: Calea Europeană

FOTO: Calea Europeană – invitați speciali

FOTO: Calea Europeană – invitat special

 

 

 

EVENIMENTE

#EuropeniîmpotrivaCOVID19: Biroul Parlamentului European în România organizează un webinar privind sprijinul UE acordat cetățenilor europeni în contextul pandemiei de COVID-19 (LIVE 19 mai, ora 10:30)

Published

on

Biroul Parlamentului European în România organizează marți, 19 mai, o dezbatere online privind sprijinul Uniunii Europene acordat cetățenilor europeni și importanța măsurilor luate la nivel european pentru depășirea consecințelor economice și sociale ale pandemiei de COVID-19. La webinar vor lua parte trei eurodeputați români – Siegfried Mureșan (Grupul Partidului Popular European), Carmen Avram (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților) și Dacian Cioloș (Renew Europe). Cei trei eurodeputați români vor prezenta exemple concrete de măsuri de sprijin în interesul cetățenilor și importanța combaterii informațiilor și a știrilor false privind lipsa de acțiune a instituțiilor europene.

Evenimentul intitulat “Sprijinul UE pentru cetățeni și economice și combaterea știrilor false” va fi transmis LIVE, de la ora 10:30, pe pagina de facebook a Biroului Parlamentului European în România, pe pagina de facebook Calea Europeană și pe www.caleaeuropeana.ro. Discuțiile vor fi moderate de directorul CaleaEuropeană.ro, jurnalistul Dan Cărbunaru. Evenimentul face parte din campania #EuropeniîmpotrivaCOVID19.

Întrebările din partea celor interesați să urmărească dezbaterea pot fi trimise pe www.sli.do – event code #Europa până la data de 19 mai 2020, ora 11:30.

Confruntate cu o dublă criză (sanitară și economică) fără precedent în istoria proiectului de integrare europeană, instituțiile Uniunii Europene și statele membre au trecut în ultimele două luni de la măsuri, în primă instanță, naționale și necoordonate, la acțiuni concertate comune care au readus solidaritatea în centrul deciziilor luate. Instituțiile Uniunii Europene – Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul – și-au dedicat eforturile în lupta împotriva răspândirii coronavirusului, oferind ajutor statelor membre și cetățenilor pentru a face față crizei sanitare și economice cu care se confruntă.

Cel mai recent, în cursul unei sesiune plenare organizată în perioada 13-15 mai, Parlamentul European a adoptat cu o majoritate covârșitoare o rezoluție legislativă prin care solicită Comisiei Europene să prezinte o propunere pentru un plan de urgență privind Cadrul Financiar Multianual până la 15 iunie 2020, subliniind că există riscul ca următorul buget pe termen lung al UE să nu intre în vigoare la 1 ianuarie 2021,. Într-o altă rezoluție politică separată, eurodeputații au solicitat Comisiei Europene să prezinte un pachet masiv de redresare economică, anume un fond european de relansare ca parte a unui pachet global menit să ofere un impuls pentru investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro.

În cadrul sesiunii plenare menționate, eurodeputații au solicitat Comisiei Europene să impună sancțiuni și să oprească plățile de fonduri UE către Ungaria dacă statul de drept nu este respectat. Europarlamentarii au subliniat faptul că măsurile de urgență luate de guvernul maghiar pentru a combate pandemia de COVID-19, inclusiv declararea stării de urgență pe durată nedeterminată, nu sunt în conformitate cu normele UE și au atras atenția asupra riscului din ce în ce mai mare la adresa democrației.

Totodată, în Parlamentul European a fost discutate eforturile Uniunii Europene privind accelerarea dezvoltării unui vaccin împotriva COVID-19, având în vedere donațiile de 7,4 miliarde de euro strânse de Comisia Europeană la teledonul organizat la 4 mai.

Anterior, în cursul unei sesiuni plenare extraordinare organizată la 16-17 aprilie, Parlamentul European a dat undă verde printr-un vot prin procedură de urgență pachetul de 3 miliarde de euro propus de Comisia Europeană pentru domeniul sanitar al Uniunii Europene și adoptat deja de Consiliul Uniunii Europene.

De asemenea, Parlamentul European a dat undă verde și pentru utilizarea flexibilă a fondurilor UE pentru combaterea impactului provocat de noul coronavirus, măsuri solicitate și de România, și a adoptat măsuri speciale de ajutor alimentar și asistență pentru persoanele aflate în dificultate. 

În egală măsură, Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate o rezoluție politică referitoare la acțiunea coordonată a Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de coronavirus și a consecințelor sale prin care cere Comisiei Europene, printre altele, să propună un pachet masiv de investiții, finanțate printr-un Cadru Financiar Multianual majorat, prin fondurile și instrumentele financiare existente ale UE și prin obligațiunile de redresare garantate de bugetul UE.

Prin documentul adoptat, europarlamentarii au subliniat că acest pachet ”nu ar trebui să implice mutualizarea datoriilor existente și ar trebui să fie orientat către investiții viitoare” și că ”redresarea economiei ar trebui să aibă în centrul său Pactul verde european și transformarea digitală, adaugă deputații”.

Totodată, Parlamentul European desfășoară și o serie de acțiuni în spiritul solidarității europene. Mai întâi, Parlamentul European a oferit municipalității și autorităților din Bruxelles posibilitatea de a utiliza una din clădirile sale, clădirea Helmut Kohl, precum și o flotă de 100 de vehicule a instituției, în lupta împotriva noului coronavirus. Aceeași clădire va funcționa ca reședință temporară pentru 100 de femei vulnerabile.

De asemenea, sediul Parlamentului European din Strasbourg a devenit centru de depistare COVID-19, capacitatea de testare urmând a ajunge la 2.000 de teste pe zi.

Nu în ultimul rând, bucătăria Parlamentului European a început să ofere 1000 de mese pe zi pentru personalul din sănătate din Bruxelles și pentru oamenii nevoiași.

Continue Reading

EVENIMENTE

#EuropeniîmpotrivaCOVID19: Biroul Parlamentului European în România organizează un webinar privind răspunsul coordonat al UE la pandemie (LIVE 29 aprilie, ora 10:30)

Published

on

Biroul Parlamentului European în România organizează miercuri, 29 aprilie, o dezbatere online privind răspunsul coordonat al Uniunii Europene la pandemia de coronavirus și acțiunile Parlamentului European. La webinar vor lua parte trei eurodeputați români – Cristian Bușoi (Grupul Partidului Popular European), Victor Negrescu (Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților) și Ramona Strugariu (Grupul Renew Europe).

Evenimentul va fi transmis LIVE, de la ora 10:30, pe pagina de facebook a Biroului Parlamentului European în România, pe pagina de facebook Calea Europeană și pe www.caleaeuropeana.ro. Discuțiile vor fi moderate de directorul CaleaEuropeană.ro, jurnalistul Dan Cărbunaru. Evenimentul face parte din campania #EuropeniîmpotrivaCOVID19.

 

Întrebările din partea celor interesați să urmărească dezbaterea pot fi trimise începând de luni, 27 aprilie, până pe 29 aprilie (ora 11:00) prin intermediul Sli.do (accesați site-ul www.slido.com și introduceți codul evenimentului #A729).

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România.

Confruntate cu o dublă criză (sanitară și economică) fără precedent în istoria proiectului de integrare europeană, instituțiile Uniunii Europene și statele membre au trecut în ultimele două luni de la măsuri, în primă instanță, naționale și necoordonate, la acțiuni concertate comune care au readus solidaritatea în centrul deciziilor luate. Instituțiile Uniunii Europene – Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul – și-au dedicat eforturile în lupta împotriva răspândirii coronavirusului, oferind ajutor statelor membre pentru a face față crizei sanitare și economice cu care se confruntă.

Cel mai recent, în cursul unei sesiuni plenare extraordinare organizată la 16-17 aprilie, Parlamentul European a dat undă verde printr-un vot prin procedură de urgență pachetul de 3 miliarde de euro propus de Comisia Europeană pentru domeniul sanitar al Uniunii Europene și adoptat deja de Consiliul Uniunii Europene.

De asemenea, Parlamentul European a dat undă verde și pentru utilizarea flexibilă a fondurilor UE pentru combaterea impactului provocat de noul coronavirus, măsuri solicitate și de România, și a adoptat măsuri speciale de ajutor alimentar și asistență pentru persoanele aflate în dificultate. 

În egală măsură, Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate o rezoluție politică referitoare la acțiunea coordonată a Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de coronavirus și a consecințelor sale prin care cere Comisiei Europene, printre altele, să propună un pachet masiv de investiții, finanțate printr-un Cadru Financiar Multianual majorat, prin fondurile și instrumentele financiare existente ale UE și prin obligațiunile de redresare garantate de bugetul UE.

Prin documentul adoptat, europarlamentarii au subliniat că acest pachet ”nu ar trebui să implice mutualizarea datoriilor existente și ar trebui să fie orientat către investiții viitoare” și că ”redresarea economiei ar trebui să aibă în centrul său Pactul verde european și transformarea digitală, adaugă deputații”.

Totodată, Parlamentul European desfășoară și o serie de acțiuni în spiritul solidarității europene. Mai întâi, Parlamentul European a oferit municipalității și autorităților din Bruxelles posibilitatea de a utiliza una din clădirile sale, clădirea Helmut Kohl, precum și o flotă de 100 de vehicule a instituției, în lupta împotriva noului coronavirus. Aceeași clădire va funcționa ca reședință temporară pentru 100 de femei vulnerabile.

Ulterior, președintele PE David Sassoli a anunțat că sediul Parlamentului European de la Strasbourg va fi transformat în centru de depistare și consultanță COVID-19.

Nu în ultimul rând, bucătăria Parlamentului European a început să ofere 1000 de mese pe zi pentru personalul din sănătate din Bruxelles și pentru oamenii nevoiași.

Continue Reading

EVENIMENTE

LIVE ora 14:30 – New Strategy Center organizează o conferință online privind provocările COVID-19 la adresa Occidentului. Invitat special: Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München

Published

on

© Munich Security Conference

Think tank-ul New Strategy Center organizează miercuri, 15 aprilie, o conferință online dedicată provocărilor reprezentate de pandemia COVID-19 pentru lumea democratică, invitatul special al dezbaterii fiind ambasadorul Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München.

Dezbaterea intitulată “The Challenges of the Pandemic to the Democratic World” va fi transmisă LIVE pe www.caleaeuropeana.ro și pe pagina de Facebook Calea Europeană, de la ora 14:30.

Evenimentul va fi moderat de ambasadorul Sorin Ducaru, președintele onorific al Consiliului Științific al New Strategy Center și directorul SATCEN, Centrul satelitar al Uniunii Europene.

Ambasadorul Wolfgang Ischinger este un diplomat și avocat german.

El a deținut mai multe funcții importante în Ministerul german al Afacerilor Externe și a fost ambasador la Washington D.C. și la Londra.

Din 2008, este președintele Conferinței de Securitate de la München. Publicația The Economist l-a descris drept „cel mai bine conectat fost diplomat al Germaniei”.

Anul trecut, în august, ambasadorul Ischinger a lansat la București ediția românească a cărții sale, “Lumea în pericol. Germania și Europa în perioade incerte ”, un proiect editorial realizat în cadrul parteneriatului dintre New Strategy Center și Curtea Veche Publishing.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending