Connect with us

GENERAL

LIVE VIDEO Ultimele stiri din Ucraina – EUROMAIDAN

Published

on

ucraina

Caleaeuropeana.ro va tine la curent cu situatia dramatica din Ucraina unde lunile de tensiuni si violente au declansat o criza teribila la granitele Romaniei, stat membru UE si NATO.

 

CLICK AICI pentru ultimele stiri de la KIEV si reactiile internationale.

 

Urmariti aici transmisia LIVE VIDEO a evenimentelor de pe EUROMAIDAN.

Live streaming video by Ustream

UPDATE 16:21 – Opoziţia ucraineană acceptă propunerile lui Ianukovici

Opoziţia acceptă propunerile preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, a anunţat vineri un reprezentant al opoziţiei, transmite AFP, potrivit Mediafax.

Preşedintele ucrainean a anunţat vineri concesii majore faţă de opoziţie, inclusiv alegeri prezidenţiale anticipate, formarea unui guvern de coaliţie şi o reformă constituţională, în urma unor violenţe care s-au soldat, începând de marţi, cu aproape 80 de morţi.

Acordul a fost aprobat de către “Consiliul Maidan”, numele pieţei din centrul Kievului, ocupate de trei luni de către manifestanţi, regrupând toate tendinţele din cadrul opoziţiei, partide politice, reprezentanţi ai societăţii civile şi grupări radicale, potrivit lui Tiagnibok.

UPDATE 13: 20

Viktor Ianukovici a anuntat alegeri prezidentiale anticipate in Ucraina

Presedintele Viktor Ianukovici a anuntat oficial vineri alegeri anticipate in Ucraina si revenirea la Constitutia din 2004, se arata intr-un comunicat al presedintiei, potrivit BBC. 

“Initiez alegeri prezidentiale anticipate si o revenire la Constitutia din 2004”, care reduce din puterile presedintelui in favoarea Parlamentului, potrivit comunicatului.

El a anuntat de asemenea ca va incepe procesul de formare a unui guvern de uniune nationala.

Comunicatul presedintiei (in engleza, publicat de BBC):

“Esteemed compatriots!

“In these tragic days, when Ukraine has suffered such heavy losses, when people have died on both sides of the barricades I see it as my responsibility to the glorious memory of those killed to declare: nothing is more important than human lives. And there are no steps that we cannot take together to restore peace in Ukraine.

“I announce steps required to restore calm and avoid further victims in the stand-off.

“I announce that I will call an early presidential election.

“I will also initiate a return to the constitution of 2004 with a redistribution of powers towards a parliamentary republic.

“I call for the start of a procedure to form a government of national trust.

“As president of Ukraine and guarantor of the Constitution, I am fulfilling my duty to the people, Ukraine and God Almighty in the name of preserving the state, in the name of defending human lives, in the name of peace and calm in our land.”

UPDATE 10:58 – Poliţia ucraineană susţine că protestatarii au deschis focul în apropierea Pieţei Independenţei

Poliţia ucraineană, citată de Reuters, susţine că protestatarii au deschis focul, vineri, în apropiere de Piaţa Independenţei din Kiev, relatează Sky News şi BBC News Online, potrivit Mediafax.

Participanţii la proteste au deschis focul asupra ofiţerilor de poliţie (…). Urmează să vedem dacă a fost cineva rănit. Intenţia lor este de a-şi crea drum spre Verhovna Rada (Parlament)”, a declarat şeful biroului de presă al Ministerului ucrainean de Interne, Serghei Burlakov, citat de agenţia Interfax.

UPDATE 21 FEBRUARIE 09:00

Joi violenţele din capitala Ucrainei au escaladat. Potrivit CNN, numărul morţilor în luptele violente între protestatari şi forţele de ordine a ajuns la 100, în timp ce datele oficiale vorbesc despre 77 de victime. Uniunea Europeană s-a declarat ”şocată şi profund îngrozită de deteriorarea situaţiei din Ucraina”. SUA, de asemenea, s-au declarat ”scandalizate” de intervenţia în forţă împotriva protestatarilor. Rusia a decis să trimită un emisar special la Kiev pentru a participa la negocierile dintre putere şi opoziţie. În cursul serii, preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a anunţat că este de acord cu organizarea de alegeri anticipate în anul 2014. Cu toate acestea, Opoziţia susţine că nu s-a ajuns încă la un acord. Joi noapte, Parlamentul a adoptat o rezoluţie care condamnă şi folosirea violenţei împotriva protestatarilor. Tot în cursul nopţii, protestatarii le-au permis poliţiştilor capturaţi în timpul luptelor să părăsească Piaţa Independenţei.

UPDATE 20 FEBRUARIE 18: 30

Miniştrii de Externe din Germania, Franţa şi Polonia negociază cu Administraţia Viktor Ianukovici şi cu liderii opoziţiei un plan pentru depăşirea crizei din Ucraina, anunţă surse diplomatice europene citate de AFP.

UPDATE 20 FEBRUARIE 16:40

Forţele de securitate din centrul Kievului au primit permisiunea să folosească arme de foc în vederea “autoapărării”, a anunţat Ministerul ucrainean de Interne.

Armele de foc pot să fie utilizate în zona conservatorului, se precizează într-un comunicat.

Cel puţin 100 de persoane au murit, joi, în cursul violenţelor de la Kiev
, alte aproximativ 500 fiind rănite, afirmă surse medicale citate de CNN. Bilanţul a fost furnizat de şeful serviciului medical al protestatarilor proeuropeni.

Acest bilanţ nu a fost confirmat de surse oficiale. Până acum, pentru violenţele de joi exista un bilanţ confirmat de 21 de morţi.

Potrivit AFP, bilanţul total al violenţelor izbuncite marţi este de 53 de morţi.

UPDATE 20 FEBRUARIE 15:30

Ministrul ucrainean de Interne a făcut apel joi la locuitorii Kievului să rămână la domiciliile lor din cauza prezenței unor “elemente radicale înarmate” pe străzile capitalei ucrainene, notează Agerpres.

Kievenii sunt rugați să-și limiteze deplasările în transportul privat și să rămână pe cât posibil acasă. Aceste măsuri de precauție se explică prin prezența unor indivizi înarmați pe străzile Kievului”, a precizat ministerul, citat de RIA Novosti.

Noi confruntări violente au izbucnit joi dimineața la Kiev, în pofida armistițiului încheiat miercuri seara între președintele Viktor Ianukovici și liderii opoziției, acestea soldându-se cu cel puțin 21 de civili uciși, potrivit Reuters, sau cel puțin 25, conform AFP.

Muzeul de Istorie din Kiev, vandalizat

Persoane necunoscute au vandalizat Muzeul de Istorie din Kiev. Din fondul muzeului au fost furate o sculptură și veselă de porțelan din secolul al XVIII-lea, informează ITAR-TASS, citata de Agerpres.

Potrivit agenției de presă ruse, vandali au distrus mai multe exponate, precum și vitrinele în care erau expuse. În afară de aceasta, infractorii au furat computerele care se aflau în biroul de contabilitate.

Valoarea prejudiciilor nu a fost precizată.

UPDATE 20 FEBRUARIE 11:50

Cel puțin 15 persoane au fost ucise în noile confruntări violente izbucnite joi dimineața între forțe antiguvernamentale și poliție, în pofida unui armistițiu încheiat miercuri seara între putere și opoziție, informează Reuters.

UPDATE 19 februarie, 10.45

Potrivit Hotnews, jurnalistul ucrainean Viaceslav Veremii, corespondent al ziarului Vesti, ranit in confruntarile de la Kiev, a murit miercuri dimineata la spital, anunta un post de televiziune apropiat opozitiei ucrainene, citat de RIA Novosti. El fusese batut si impuscat,marti, de persoane necunoscute in centrul Kievului.

Ministerul Sanatatii anunta ca 28 de persoane au murit pana acum in confruntarile cu politia, scrie Reuters.

Viktor Ianukovici acuza opozitia de “tentativa de a pune mana pe putere” intr-un mod neconstitutional si ameninta ca cei vinovati vor fi judecati.

SURSA VIDEO – ukrstream.tv

Continue Reading
Advertisement
2 Comments

2 Comments

  1. Pingback: UPDATE Ucraina: 15 morți în noile confruntări de la Kiev. Forţele de ordine, respinse din Piaţă | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: de la Kiev: Cel puţin 100 morţi, atât din rândul manifestanţilor, cât şi al poliţiştilor | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

#EUCO 31 octombrie 2019, noul termen pentru Brexit. Juncker: Decât un Brexit fără Acord, mai bine un Acord fără Brexit.

Published

on

 

News Alert. Acord în miez de noapte. Un nou termen acordat de UE pentru producerea Brexit. Încă jumătate de an pentru clarificarea intențiilor Marii Britanii. 31 Octombrie 2019, noua țintă care evita un Brexit fără acord. Marea Britanie rămâne pana atunci membru cu drepturi și obligații depline, inclusiv în privința dreptului de vot.
@Juncker: “îmi închei mandatul la 1 noiembrie, asa ca sper sa ajungem la o soluție pana la finalul nopții dinainte. Decât un Brexit fără Acord, prefer un Acord fără Brexit.”
Alegerea Președintelui Consiliului European și alte aspecte esențiale ce țin de deciziile luate de cele 28 de state membre nu risca sa se blocheze mecanismele UE, pentru ca au loc prin majoritate calificata, sunt asigurările transmise de liderii instituțiilor europene, în fata temerilor ca Marea Britanie ar fi tentata sa se opună prin vot evoluțiilor din următoarea perioada.
Tusk și Juncker dau asigurări ca Acordul de retragere nu va fi renegociat.

Stire în curs de actualizare.

Continue Reading

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Președintele PE, Antonio Tajani, reiterează poziția de susținere pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef european, arătând că nu este dispus să facă nicio concesie Consiliului pentru deblocarea negocierilor în favoarea candidatului francez

Published

on

Corespondență Bruxelles

Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, a reiterat sprijinul instituției pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European într-un moment în care nu se cunoaște data la care vor fi reluate discuțiile eșuate cu Consiliul UE, transmite corespondentul CaleaEuropeană.ro de la Bruxelles.

,,Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament. ,,Dezbaterea rămâne deschisă”, a adăugat acesta fără a indica că PE ar putea face o concesie Consiliului UE, respectiv statelor membre, în favoarea alegerii candidatului francez Jean-Francois Bohnert. 

De altfel, după cea de-a treia rundă de negocieri interinstituționale, care s-a încheiat fără vreun rezultat săptămâna trecută, PE a acuzat Consiliul UE că ,,cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab”, fiind esențial ca acesta ,,să aleagă un candidat care să facă instituția (Parchetul European n.r.) puternică și credibilă”, afirma Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președintele comisiei pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului.

De asemenea, Judith Sargentini (Grupul Verzilor, Olanda), vicepreședintele Comisiei pentru Libertăți Civile, justiție și afaceri interne (LIBE), declara tot atunci că ,,opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scoate în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European”. Sargentini punea blocajul apărut în negocierile dintre Parlament și Consiliu pe seama faptului că ,,hărțuirea din partea guvernului român (a Laurei Codruța Kövesi n.r.) a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, care pare acum singurul instrument la îndemâna statelor membre pentru a o bloca pe Kövesi, de altfel, ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”.

Amintim faptul că cele două comisii, LIBE și CONT au avut un rol esențial în evaluarea celor trei candidați aflați în cursa pentru ocuparea funcției de procuror-șef european. 

Cea de-a patra rundă de negocieri între Parlament și Consiliu ar fi trebuit să aibă loc astăzi, 10 aprilie, însă a fost anulată pe fondul urgențelor prezentate de Brexit. Consiliul UE s-a arătat deschis la continuarea tratativelor săptămâna aceasta, însă Parlamentul European nu a dat curs acestei propuneri, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

,,Parlamentul nu a răspuns la propunerea Consiliului de a continua negocierile. Discuțiile pe actuala legislatură mai pot avea loc maxim până la data de 18 aprilie”, au explicat sursele citate, arătând astfel că în cazul nu care nu se va ajunge la un compromis între cele două instituții, numirea procurorului-șef european va fi amânată până la formarea noii configurații a Parlamentului European. De altfel, chiar Consiliul recunoștea săptămâna trecută, într-un comunicat de presă, că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.

În orice caz, procurorul-şef trebuie să fie numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma negocierilor, pentru un mandat de șapte ani. Astfel, cele două instituții vor fi nevoite să găsească o cale de a ieși din impas, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să devină operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Antonio Tajani a făcut această declarație în cadrul evenimentului ,,Choose Your Future”, organizat de Parlamentul European pentru presa din statele membre, ca parte a campaniei de promovare a alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Evenimentul se desfășoară la Bruxelles în perioada 9-10 aprilie. 

Continue Reading

GENERAL

Florin Luca, economistul-șef al CEC Bank: ”Revolta vestelor galbene din Franța anunță o transformare a modelului democratic occidental”

Published

on

© Florin Luca/ Facebook

Revolta vestelor galbene din Franța anunță o transformare a modelului democratic occidental, avertizează Florin Luca, economistul-șef al CEC Bank, într-o intervenție susținută la conferința ”Vestele galbene – revolta celor abandonați”, organizată de Fundația Europeană Titulescu.

Redăm integral intervenția susținută de Florin Luca:

”Acum cateva saptamani am fost in Franta si am avut ocazia sa observ ca trecator reprezentanti ai Vestelor galbene. Am vazut oameni in mare parte simpli, presati de grija zilei de maine, dornici sa munceasca si sa-si castige mai bine existenta la ei acasa, asa cum sunt foarte multi romani…I-am vazut la intersectiile drumurilor, la barierele de la autostrazi, in pietele publice… Am vazut oameni care nu mai au nimic de pierdut, determinati sa lupte pentru o viata mai buna si sa faca Revolutie…

Dar ce oameni imbraca Vestele galbene? Ce-si doresc ei? Ce patologii sociale se afla in spatele acestor simptome ce au bulversat societatea franceza? Care este impactul asupra economiei? Ce teren politic ocupa Vestele galbene? Cum au raspuns autoritatile (in special Presedintele Emmanuel Macron) noilor provocari? La aceste intrebari voi incerca sa raspund in cele ce urmeaza.

Vestele galbene, sustinute de peste 50% din Francezi, conform sondajelor, sunt oameni care in general au un patrimoniu si venituri mici. Dar, in mod neobisnuit, nu vizeaza prin revendicarile lor patronii, marile companii, ci in special Statul, Presedintele, Guvernul, partidele politice. Practic, in loc sa conteste inegalitatile create de piata, Vestele galbene cer Statului sa ia masuri pentru ca acestea sa nu se agraveze.

Dar de ce am ajuns in fata unui astfel de fenomen ? In primul rand pentru ca Vestele galbene sunt formate in majoritate din lucratori independenti, profesii liberale sau pensionari. Pe de alta parte, exista in istoria Frantei o traditie republicana potrivit careia Statul trebuie sa joace un rol important in reducerea inegalitatilor.

Mobilizata initial impotriva cresterii preturilor si impozitelor la carburanti, Miscarea Vestelor galbene si-a orientat dupa aceea revendicarile catre un spectru mai larg:

– Puterea de cumparare, majorarea pensiilor, crearea de locuri de munca, imigratia…

– Reducerea taxelor si impozitelor pentru produsele de prima necesitate (alimente, utilitati, carburanti,…) ;

– Introducerea Referendumului Initiativelor Cetatenesti (RIC);

– Transparenta din partea autoritatilor pentru utilizarea fondurilor publice.

Referendumul Initiativelor Cetatenesti, in acceptiunea Vestelor galbene ar permite poporului sa:

– revoce alesii;

– modifice Constitutia ;

– instaureze sau sa abroge legile.

Chiar daca protestele continua in fiecare weekend, intensitatea lor este eterogena… Exista concesiuni din partea Statului Francez de aproximativ 11 miliarde de euro. Aceste concesiuni vor incita consumul intern si implicit cresterea economica. Ne socheaza violentele, ce nu se opresc si creeaza piederi economice si suferinte fizice. Violentele au avut un efect limitat asupra PIB in trimestrul IV al anului 2018 (0,1%), dar in 2019 efectul va fi de aproximativ 0,3% din PIB al Frantei. Cel mai afectat sector pe termen mediu va fi turismul.

Ce patologii sociale se afla in spatele acestor simptome?

In primul rand sentimentul ca lipsurile celor multi se datoreaza lacomiei celor bogati.

Dupa aceea, Francezii sunt cetateni foarte vigilenti. Ei participa la alegeri si-i privesc cu neincredere pe cei pe care i-au ales. Atunci cand nimeni nu reuseste sa capteze aceasta neincredere si s-o transforme intr-un discurs, intr-un program politic, nemultumirea ia forma violentei. Violenta verbala si fizica arata pe de alta parte explozia unei societati ce se bazeaza de mult pe un sistem de renta si privilegii. Ea se concretizeaza si prin dorinta de a fabrica un inamic si de a arata ca modelul democratic actual nu mai este viabil.

Imbracarea vestei galbene are un efect imens. Ea aduce anonimatul intr-un spectacol de anvergura. Le aminteste francezilor ca ordinea sociala in care traiesc de zeci de ani trebuie zdruncinata. Exista o fragmentare imensa in Franta. In primul rand pe plan social. In ciuda aparentei de prosperitate, in Franta exista aproape 9 milioane de persoane sarace si multe alte milioane care traiesc modest si care sunt tinute la distanta de catre cei bogati si de catre elite. Toate institutiile publice si marile corporatii din Franta sunt conduse de oameni nascuti in aceleasi cartiere, care frecventeaza aceleasi scoli si care provin din aceleasi medii sociale. Francezii sunt insa din ce in ce mai dezamagiti de aceste elite. Clasa medie a pierdut mult din puterea de cumparare si s-a degradat. Cu titlu de exemplu, Bordeaux, unul dintre cele mai prospere orase ale Frantei, a devenit un important bastion al Vestelor galbene. Conform unor studii recente, aici preturile caselor si apartamentelor s-au triplat in ultimii 15 ani. Practic, ca in multe alte mari orase (inclusiv in Paris), la Bordeaux o parte importanta din clasa medie a fost scoasa la periferie. De aici au aparut si revendicarile initiale legate de impozitele pe carburanti, pentru ca oamenii sunt mult mai dependenti de masini decat cei care locuiesc in centrul orasului.

Pe de alta parte, s-a evocat posibilitatea ca si acesti oameni sa fie reprezentati pe scena politica. Una din ideile pe care le-am auzit in ultima perioada si care mi s-a parut foarte interesanta a fost aceea ca, in Franta, o parte din parlamentari sa provina din randul maselor populare, prin tragere la sorti.

Dar cum au raspuns autoritatile (in special Presedintele Emmanuel Macron) la aceste provocari?

Criza Vestelor galbene l-a obligat pe Macron sa nu mai considere partenerii sociali nocivi, asa cum ii trata pe vremea cand era Ministrul Economiei. Emmanuel Macron a renuntat la atitudinea « jupiteriana » pe care o afisa la inceputul mandatului sau si pare sa nu mai ia decizii singur. El si-a suflecat manecile, s-a aruncat in multime si a incercat, cu metoda, sa raspunda la aceste intrebari dificile, prin intermediul Marii Dezbateri (« Le Grand Débat »). Marea Dezbatere este o aducere in actualitate a Starilor Generale dinaintea Revolutiei Franceze si este apreciata de presa si analisti.

Este interesant ca Macron utilizeaza toate aceste evenimente pentru a readuce in atentia publica propria politica, nu pentru a veni neaparat cu noutati in planul sau de guvernare. Si apare atunci in mod legitim intrebarea : Emmanuel Macron este pe cale sa inventeze un nou model de democratie participativa sau doreste sa-si intareasca puterea solitara, dandu-i o noua forma?

Spun acest lucru pentru ca politica are de multe ori ratiuni pe care ratiunea nu le cunoaste. De exemplu, la sfarsitul lunii decembrie, Emmanuel Macron parea dezarmat de Vestele galbene. Popularitatea sa era in cadere libera intr-o tara ce risca sa cada in haos. In martie insa, sondajele il arata drept castigator, impreuna cu partidul sau, la viitoarele alegeri europene. Vestele galbene, ce initial opreau actiunile Presedintelui, par acum sa devina cel mai bun agent pentru campania sa electorala. Cum a fost posibil acest lucru ? Practic, prin saturarea spatiului politic din Franta timp de cateva luni, « Vestele galbene » au redus la tacere toate partidele care, prin ambiguitatea si lipsa lor de orientare, nu au reusit sa profite de scaderea popularitatii lui Macron. In aceasta perioada nu a existat decat o singura opozitie in Franta: Vestele galbene. Fara sa-si dea seama, Vestele galbene au contribuit de fapt la redesenarea scenei politice, asa cum si-a dorit-o Macron. Dar vestele galbene nu au reusit deocamdata sa-si defineasca o linie idelologica precisa. Violentele si ambiguitatea Vestelor galbene i-au permis lui Macron sa se pozitioneze ca un aparator al ordinii si sa culeaga fructele mediatice ale unui astfel de demers. Marea Dezbatere i-a dat posibilitatea Presedintelui Francez sa-si remobilizeze electoratul. Iar aceasta mobilizare a dat nastere unor teme de stanga fara ca stanga politica sa profite. Putere de cumparare, justitie fiscala, servicii publice sunt subiecte ce au aparut pe masa. Ecologia isi face si ea simtita prezenta… Vantul bate de la stanga, dar stanga politica este in aer, nu-si gaseste pentru moment o incarnare, in timp ce electoratul sau se dilueaza. Plecand de aici, in afara de Macron si partidul sau, cei care trag foloasele electorale sunt populistii, care au dibacia sa construiasca adevarate « valuri ale furiei » in jurul unui « popor unic ». In acest fel, netransformarea deocamdata a Vestelor galbene intr-un partid de stanga a permis reconstituirea dialogului electoral Macron – Le Pen. In consecinta, o mare parte din electoratul francez de stanga si antilepenist se apropie, impotriva vointei sale, de partidul lui Macron, fenomen pe care l-am mai vazut si la Alegerile Prezidentiale din 2017.

In timpul Marii Dezbateri, au fost identificate patru cuvinte cheie de catre analisti : ruptura (ruptura sociala, democratica, economica, teritoriala), sanatate (cu toate ca Franta are unele dintre cele mai bune servicii de sanatate din lume, dorinta Statului de a taia anumite subventii creeaza mari nemultumiri), privilegii (alesii si bogatii sunt considerati o patura de privilegiati) si puterea de cumparare (ce nu a incetat sa scada pentru o mare parte a populatiei). S-a mai cerut: sa dispara statutul de functionar public, sa se descentralizeze serviciile de sanatate, fuzionarea taxelor si impozitelor intr-un singur impozit, sa se inchida ENA (celebra scoala de formare a elitelor din sistemul public).

Ati vazut violentele din ultimele zile. Partea dura va incepe de acum incolo pentru Macron. Presedintele Francez trebuie sa demonstreze ca poate controla violentele si ca Marea Dezbatere este procesul ce permite remedierea crizei sociale si politice actuale. La multiplele intalniri si manifestatii publice au participat aproximativ cinci sute de mii de persoane, pe retelele sociale au fost numarate aproximativ 2 milioane de contributii, fara a uita de caietele de doleante completate la nivelul Primariilor. Din aceasta mare de propuneri, Guvernul va face o triere. Dupa fiscalitate si cheltuielile publice, dezvoltarea durabila a reprezentat o tema foarte importanta in cadrul dezbaterilor. Se solicita si o reorganizare a modului de functionare a institutiilor Statului. Presedintele a solicitat fiecarui minister sa-i propuna un plan de transformare. Deputatii trebuie sa se alature acestui dispozitiv . Propunerile alese vor trebui sa raspunda la problemele cele mai profunde ale Frantei, o tara mai divizata ca niciodata.

Ce spunea Emmanuel Macron de curand ? « Nu vom mai putea decide ca inainte (nici eu si nici Guvernul), fara a cauta… consensul… Dar consens nu inseamna compromis si unanimitate. Suntem pe cale sa inventam o noua forma de democratie. » Si din punctul meu de vedere, cine spune « o noua democratie » spune « noi instrumente democratice », precum Referendumul de Initiativa Cetateneasca. Guvernul stie ca este asteptat cu un raspuns pe aceasta tema si incearca sa gaseasca o solutie. Reforma constitutionala este absolut necesara pentru a avansa.

In ceea ce priveste Marea Dezbatere, la sfarsitul primei etape francezii raman pesimisti : mai mult de doua treimi dintre ei considera ca aceasta initiativa nu va rezolva criza politica actuala si ca punctele lor de vedere nu vor fi luate in calcul.

… Emmanuel Macron ma face sa ma gandesc la ce spunea Machiavelli spre finalul cartii sale de capatai, « Principele » : « Dumnezeu nu voieste sa faca totul, pentru ca sa nu ne ia libertatea actiunii si partea de glorie ce ne revine. »

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending