Connect with us

EVENIMENTE

LIVE VIDEO&TEXT, 26 octombrie, ora 10:00. „Forumul democrației europene” pentru promovarea valorilor și alegerilor europene în rândul tinerilor, organizat de Biroul Parlamentului European în România

Published

on

Biroul Parlamentului European în România organizează vineri, 26 octombrie, Forumul democrației europene, un eveniment prilejuit de contextul încheierii celei de-a IV-a ediţii a proiectului “Promotori pentru democraţie europeană, iniţiat tot de Biroul PE, dar şi de campania instituţională de promovare a importanţei participării la alegerile europene din perioada 23 – 26 mai 2019.

Acest eveniment îşi propune să reprezinte cel mai amplu spaţiu de discuţie şi promovare a valorilor democratice europene. Este adresat tuturor tinerilor interesaţi de politicile la nivel european, de iniţiativele Parlamentului European în domeniile majore de tineres pentru aceştia, dar şi de modalităţile prin care pot deveni mai implicaţi în viaţa comunităţii.

Evenimentul va avea loc la Aula Magna a Academiei de Studii Economice din București și va transmis LIVE în format VIDEO&TEXT pe www.caleaeuropeana.ro și pe pagina de Facebook Calea Europeană, vineri, 26 octombrie, începând cu ora 10:00.

LIVE VIDEO:

LIVE TEXT: 

Prof.univ.dr Roxana Sârbu, prorector ASE:

-De tineri depinde viitorul Uniunii Europene

Mădălina Mihalache, Șeful Biroului Parlamentului European în România:

-Îmi face plăcere să vă spun bun-venit, să văd că sunteți aici într-un număr atât de mare

Faptul că sunteți aici reprezintă o confirmare a interesului și entuziasmului dvs.

-Știm că v-ați înscris pe platforma „de data asta votez”. Sper să vă putem ajuta, ca și voi la rândul vostru să îi ajutați pe alții să participe la alegerile europene din mai 2019. Noi suntem aici pentru dvs. Vă vom răspunde la întrebări

Stephen Clark, Director, Directoratul pentru Birourile Parlamentului European în Statele Membre, Direcţia Generală Comunicare, Parlamentul European

-Mă bucur să mă aflu în București pentru prima oară

-Vreau să vă vorbesc despre ce face PE pentur a promova alegerile europene

-Întotdeauna facem o campanie pentur alegeri, dar de data asta e puțin diferit

-În ultimii 10 ani, au fost tot felul de probleme și UE a jucat un rol mai proeminent în modul în care răspunde acestor provocări, a fost în lumina reflectoarelor

Juncker a declarat că mizele sunt foarte mari.

-Rezultatul este că starea cetățenilor nu e întotdeauna pozitivă, înțeleg că în România, cetățenii apreciază UE, dar nu este la fel peste tot în UE

-Sunt din Regatul Unit, nu sunt fericit în privința Brexit, dar avem de învățat din acea campanie

-Mass-media tradiționale nu mai sunt de încredere, în opinia cetățenilor, există o mișcare anti-establishment

-Votarea nu schimbă nimic – afirmația este greșită!

-Factorii de succes ai unei campanii: mesaje emoționale puternice, mobilizarea în jurul unei cauze, construirea unui comunități și să îți cunoști audiența.

-În România, la ultimele alegeri, 22% dintre cetățeni au votat; în cadrul tinerilor, participarea la vot a fost de 20%. Asta vrem să schimbăm pe viitor.

-În cadrul campaniei acum ne dorim relații cu media, jurnaliști și parteneriate, combaterea dezinformării. Ne bazăm și pe social media – de exemplu Antonio Tajani răspunde în video-uri live întrebărilor cetățenilor.

-România, în topul țărilor care urmăresc pagina Parlamentului European pe Facebook.

-Ne dorim imagini simple cu mesaje puternice: ”de data asta votez pentru că îmi doresc mai mult timp cu familia mea”

-Vrem să construim o comunitate (voluntari, ambasadori social media)

-Am creat site-ul thistimeimvoting.eu, dar și unul în română – dedataastavotez.eu

-Le cerem oamenilor să spună și de ce aleg să voteze

– Campania va avea 3 faze: delivery phase, faza candidaților, faza mergerii la vot

-Când oamenii sunt motivați, pot face lucruri uimitoare

Întrebare pentru sală din partea moderatorului: Veți vota la alegerile europene?

Răspunsuri: da ( 90%), nu (2%), nu m-am decis (8%)

Dezbatere cu europarlamentarii Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), Claudia Țapardel (PSD, S&D), Răzvan Popa (PSD, S&D) privind următoarele domenii de interes: economie şi prosperitate, combaterea şomajului în rândul tinerilor şi oportunităţi de dezvoltare, viitorul nostru în Uniunea Europeană

Marian-Jean Marinescu:

-Cine sunt cei care nu vor să meargă la vot? Cei care nu au 18 ani?

-Procentul de aici, de 90% e bun, dar nu cred înel, nu vor atâția tineri la vot. Este un lucru rău, pentru că Europa este prezentul, va fi și viitorul, în ciuda unor încercări din diverse motive și interese să se strice.

-Europa va rămâne, e singura modalitate de a face față provocărilor. Voi veți trăi în Europa și veți profita de această Uniune care aduce beneficii celor care trăiesc aici.

Repet și eu rugămintea: mergeți la vot și spuneți-le și celorlalți să meargă la vot. Până la urmă câștigă cineva și acel cineva e cel care nu vă convine. Dacă nu mergeți la vot, vocea voastră nu este auzită.

-Zona rurală va veni la vot, va fi îndemnată de primari, primarii vor vrea să se voteze ce partid reprezint ei. Deci zona urbană, de tineri, oameni activi nu va fi reprezentată

Răzvan Popa:

-Ar fi frumos ca procentul real să se apropie măcar de ce ați exprimat voi astăzi aici, din păcate nu va fi așa.

-Eu văd lucrurile așa: printre altele, democrația înseamnă să respecți votul dat de o majoritate. Sigur că este foarte important să mergeți la vot. Dacă ne uităm în alte state din Europa, observăm că din cauza absenteismului, ajung în punte de decizie, zone din eșichrul politic aflate la extreme, fie de stânga sau de dreapta. Acest lucru este periculos pentru proiectul european.

-Partea de comunicare, relaționare între politicieni poate că ar trebui îmbunătățită astfel încât rendul pe care îl vedem în alte state să se oprească. Aici rolul cel mai important este al dumneavoastră.

-Votul este un drept și îl putem lua și ca pe o obligație, este o responsabilitate pe care trebuie să o avem cu toții.

-Fiecare partid politic sau om politic dorește să strângă voturi, politica și democrația înseamnă voturi.

-Absenetismul nu este o soluție, nu este o formă de protest.

Marian-Jean Marinescu:

-Sunt inginer și am construit avioane și am proiectat avioane. Pentru mine, economia înseamnă totul, este pe primul plan pentru că asigură stabilitatea cetățeanului, are un loc de muncă, ai stabilitate, independență, curajul de a întemeia o familie. Ecnomia înseamnă cpoți să suții educația, sănătatea, drumurile, apa, tot ce este necesar pentru un să trăiască.

-Economia trebuie să fie la un nivel ridicat astfel încât oamenii să trăiască

-Mulți oameni au plecat din țară pentru că nu au găsit un loc de muncă în România

-În 2007 am început să avem fonduri europene, dar nu am reușit să-i utilizăm așa cum trebuie, să îi ducem spre economie.

-Cel mai bun indicator este PIB/cap de locuitor în regiuni. Regiunea Oltenia este a șaptea regiune ca sărăcie în UE, a cincea este Moldova. În 2007, aveam 33% PIB/cap de locuitor, acum avem 42%, a crescut, dar nu cu mult.

-Europa dă foarte mulți bani, am avut multe zeci de miliarde.

-Șansa noastră să ne dezvoltăm în continuare este ca următoarele proiecte sectoriale să fie orientate spre economie, nu spre parcuri în păduri.

Un exemplu: procesarea produselor agricole, industria alimentară, să nu mai vindem materia prima pe nimic. Să facem fabrici mici în zona rurală, să o ridicăm.

-Bugetul european, cel pe care lucrăm acum, este 95% buget de investiții, doar 5% pentru administrație.

Răzvan Popa:

-Precizări: nu sunt în totalitate de acord cu dl Marinescu, sigur că avem opinii diferite de ce s-a întâmplat de-a lungul timpului.

Fără latura economică, dacă nu avem o economie funcțională, nu putem vorbi de sănătate. Economia românească este în creștere, sunt date care arată acest lucru. Și este printre puținele state care a avut o creștere însemnată.

Economia și prosperitatea economică reprezintă baza UE. Fondul de coeziune are o pondere importantă în bugetul EU și este principalul instrument de reducere a diferențelor din UE

Noi, cei mai nou intrați în UE, avem nevoie mai mult decât ceilalți de acest instrument.

Dacă ne uităm pe un grafic al absorbției fondurilor europene, în perioada 2012 a existat o scădere a absorbției după care lucrurile au mers pe un trend ascendent

În 2016 a fost unul dintre cele mai scăzute grade de absorbție.

Sigur că mai sunt multe lucruri de făcut, partea de infrastructură suferă cel mai mult din acest punct de vedere.

Întrebări din partea celor prezenți:  

-Cum își propun partidele politică să implice tinerii și să îi îndemne la vot?

Marian-Jean Marinescu:

Singura modalitate de a schimba politica este de a intra în politică.

Dacă dvs vreți să ne schimbați pe noi și nu aveți încredere, cred că dvs trebuie să vă gândiți cum să faceți acest lucru

La noi, în Craiova, tinerii au fost o parte importantă a activității politice, să arăți că iei măsuri pentru tineri atunci când ai puterea și că vrei să ai tinerii alături de tine.

În afara de importanța votului, nu va pot spune altceva, depinde de capacitatea voastră.

Dacă prezența ar fi peste 60%, delegația României în PE ar fi schimabtă complet.

Întrebări:

-În 2014, studiu care arată că 78% din tineri nu se simțeau reprezentați de tinerii politiceni. În ce măsură vor partidele să repete acest studiu și dacă vor să își schimbe abordarea, dacă vor să trimită tineri pe listă?

-România va adopta moneda euro? Îi va afecta economia?

-Care este părerea dvs. despre cum ar arăta UE din punct de vedere economic, într-un viitor aproiat?

Răzvan Popa

-Despre participarea la vot: mersul la vot, implicarea din acest punct de vedere ar trebui să fie interesul nostru, nu să ne stimuleze cineva în sensul ăsta. Politicienii sunt rezultatul votului societății, iar dacă nu ne place și nu vrem, putem să îi schimbăm. Votul este un drept câștigat și nu trebuie să îl tratăm cu superficialitate, trebuie să uzăm la maximum de el.

-Despre zona euro: Este bine să intrăm în zona euro. Dacă proiectul european își continuă parcursul așa cum l-au gândit cei care l-au întemeiat, totul este în regulă. Nu trebuie să mergem pe ideea Europei cu două viteze, sau un buget separat pentru zona euro.

Claudia Țapardel:

-Bine v-am găsit, îmi cer scuze pentru întârziere. Am ținut neapărat să fiu aici, sunt absolventă a ASE. În fiecare luni, vin și predau un curs aici.

-Eu sunt tânără, am 35 de ani, am început să fac politică la 19 ani. La început nu a fost dorința de a avea o carieră în politică, ci aceea de a avea o activitate în care să mă implic din punct de vederesocial. A fost o organizație de tineret, la început nu mi s-a părut foarte atractiv, dar implicându-mă și concentrându-mă pe idea de a construi am reușit să înțeleg mecanismele, că prin acțiuni mici dar importante poți schimba în bine.

-Alegerile europarlamentare sunt deosebit de importante și pentru România și pentru UE, în ultimii 5 ani ne-am confruntat de multe provocări. Brexit nu este problema doar că Marea Britanie iese din UE, ci declanșează un precedent periculos și a alimentat tendința egoistă a unor state membre.

-Am avut perioada atentatelor teroriste și fenomenul migraționist. La nivel european, am descoperit că avem breșe în domeniul securității de apărare, doar am reacționat la atentate, în loc să le prevenim.

Avem tendințe populiste și extremiste, foarte periculoase.

Marian-Jean Marinescu:

-Da, vor fi tineri pe listă. La noi, în PNL este această regulă. Dar sunt aleși cei care sunt în partid, nu din altă parte. Intrați în politică, altfel intră alții și vedeți unde ajung.

-Aderarea la euro: există niște condiții, tocmai pentru ca țara respectivă să nu aibă probleme economice. Cu cât depășești limitele impuse, cu atât nu o să ai de suferit. Ar trebui să avem o economie puternică, asta e un vis acum. 

-Pe viitor, Uniunea va exista, va rezista, a trecut printr-o criză și a luat măsurile necesare. Mai sunt unele care încearcă să devieze (Italia și bugetul propus). Din punct de vedere politic, întotdeauna va exista o soluție în direcția cea bună.

Claudia Țapardel:

-Fiecare partid pune pe listă tineri. Aproape 50% din cei prezenți pe listă sunt tineri.

-Cred că trebuie să explic că sunt tineri și tineri în politica românească. Unii au apărut peste noapte în politică, alții și-au construit cariera politică.

-Dacă nu vă simțiți reprezentați, nu credeți că ar trebui să vă implicați voi?

– E nevoie de multă muncă, implicare, sacrificiu, sunt politicieni care lucrează foarte mult. La nivel european, noi adoptăm articole care vor avea impact asupra a 500 de milioane de cetățeni, trebuie să ai un fundament politic în spate, ca să știi dacă amendamentele vor afecta pozitiv sau negativ cetățenii.

Marian-Jean Marinescu:

-Despre șomajul din România: datele oficiale arată că stăm foarte bine, în jur de 5%.

-Dacă îi aducem pe cei 3 milioane care lucrează afară, e un dezastru, acest procent este dintre cei care mai sunt în România. Și eu cred că trebuie să ne îngrijim de toți, și de cei de afară.

-Fondul social a fost folosit toal neadecvat în România, a fost folosit pentru a da bani la instructori sau profesori, nu pentru cei care participau la cursuri. Dacă vă uitați, asta s-a întâmplat. Trebuie să începem să avem un învățământ pentru elevi, nu pentru profesori.

-Învățământul vocațional a fost distrus, trebuie neapărat să îl reinventăm; trebuie clădit pe ce se cere pe piața muncii. 

Claudia Țapardel:

-O să vreau să revin la întrebarea privind aderarea la zona euro: nu putem aveam un leu care să valoreze cât un euro.

Trebuie să îndeplinim aceste criterii, și suntem aproape de îndeplinirea acestor criterii și trebuie să facem pași rapizi spre aderare.

-Șomajul în România este scăzut, cifrele sunt reale. Mulți tineri lucrează la Bruxelles, mulți tineri români care lucrează în strîinătate nu sunt cei care nu și-au găsit un loc de muncă în țară, ci au vrut să profite de aceste oprtunități europene. Și în SUA, de exemplu, tinerii călătoresc și lucrează în alte state.

Răzvan Popa:

-E o problemă cu forța de muncă în România. Companiile tehnice se confruntă cu o lipsă a forței de muncă.

-Mulți dintre cei care lucrează afară ar putea să vină în țară. Decât să lucrezi la negru în afara țării, mai bine lucrezi în țară.

-Există școli speciale, profesionale și care sunt în colaborare cu Ministerul Educației

-Mai sunt multe lucruri de pus la punct, în felul în care ajutăm tinerii să își găseasă un loc de muncă.

-Să muncești nu este o rușine, important este să vrem să o facem.

Întrebări:

-Creștere economică bazată pe consum. Puteți detalia fiind spre final de mandat ce ați făcut pentru combaterea șomajului și cum vedeți viitorul UE?

-Despre YouthGoal și obiectul 7 – quality employment

– Erasmus – bugetul alocat pentru fiecare student este de 500 de euro și nu este suficient. Poate ar putea fi crescută suma?

Claudia Țapardel:

Șomaj: sunt multe amendamente și pentru buget și pentru creșterea Erasmus.

Vom avea cu un europarlamentar în plus, va însemna mai multă influență pentru România. Am creat un intergrup pentru turism, un loc unde lucrează mulți tineri.

Abordarea transectorială este foarte importantă. În general, vorbim de povești de succes și mai puțin de cele negative. Mă întâlnesc adesea cu tineri români care lucrează și care vor experiența europeană. Există și motivarea financiară, nu suntem impocriți.

Întrebări:

-salariu mediu brut: 40% dintre români au salariul minim pe economie. Șomaj: 47% din tineri sunt în risc de sărăcie și excluziune socială. Una dintre recomandările UE este scăderea vârstei de vot la 16 ani. Dvs vorbiți de tineri la 40 de ani. Scăderea vârstei de vot este fezabilă? Am putea face mai multe politici orientate pentru tineri

-Migrația forței de muncă: creează dezechilibre pe piața forței de muncă. Ce face UE pentru a remedia aceste dezechilibre. Cum este posibil ca o persoană să lucreze în Olanda și la pensie să plece în Grecia? Cum facem ca pensia să urmeze persoana respectivă?

-Considerați că societatea civilă va juca un rol cheie în atragerea tinerilor la vot?

Marian-Jean Marinescu:

Șomaj: Întotdeauna când s-a construit bugetul, PPE a avut ca priorități Erasmus și Garanția pentru Tineret. Eu sunt responsabil în grupul PPE de comisia pentru buget.

Tinerii din afară lucreză acolo unde ăși găsesc șansa. Unii au șansa jobului, IT-iștii, de exemplu.

Eramus: acum este în lucru regulamentul pentru următorul exercițiu financiar, o să urmăresc. 

Cu scăderea vârstei de vot la 16 ani nu sunt de acord. Pentru politicieni sunt de acord cu scăderea vârstei, vreau să fi avut o profesie și să fi lucrat într-un loc. Politica pentru mine înseamnaă politică pentru educație, pentru agricultură, pentru toate domeniile, trebuie să ai expertiză în aceste domenii. 

Răzvan Popa:

 -Da, pensia se poate cumula, ia parcursul angajatului

-Nu sunt de acord cu 16 ani, e o vârstă prea jos

-Erasmus: am votat în Comisia de bugete acest parcurs.

Claudia Țapardel:

-Rolul societății civile este foarte important.

-ONG-urile trebuie să contribuie la distribuirea mesajului de conștientizare a importanței votului.

-Cred că 18 ani este o vârstă mai potrivită pentru a vota, o vârstă de maturitate.

23 de ani: nu aș scădea această vârstă pentru a ocupa o funcție politică, trebuie să ai experiență și săfii conștient de resposanbilități.

35 de ani pentru președinte – vârsta mi se pare potrivită, poate 30-33 de ani, dar ai nevoie de o vastă experiență politică, un bagaj de cunoștientizare.

-Sistemul de pensii european: nu există o problemă în a locui în alt stat UE și de a beneficia de pensie.

Întrebare din partea moderatorului și voturi din sală: Pentru ce veți vota în cadrul alegerilor europene? 

Răspunsuri: viitor, protejarea viitorului, transparență, reprezentare, protejarea mediului, educație, responsabilitate 

Concluzii în urma dezbaterii

Claudia Țapardel:  haideți să venim la vot „pentru”, nu un vot negativ, ci un vot pentru construcție. Haideți să învățăm despre ce are România mai de preț, nu despre ce ne lipsește. 

Marian-Jean Marinescu: Peste tot în Europa e o lipsă de lideri poltici, se vede clar acest lucru. Apelul meu este să intrați în politică. Doar așa puteți fi parte a schimbării. Viitorul european va fi unul bun, dar nu la fel de bun pe cât ar putea să fie.

Răzvan Popa: Vă îndemn să faceți pasul în politică, să vă implicați, să nu stați pe margine. Altfel, alții vor decide peste voi. Să vă iubiți țara și să conștientizați că avem foarte multe lucruri.

Președinția României la Consiliul Uniunii Europene. Dezbatere cu ministrul Afacerilor Europene, Victor Negrescu

De pestre 1 an mă ocup de preluarea președinției noastre la Consiliul UE. Reprezintă o excelentă oportunitate să vorbim despre viitor. Am văzut că ați căutat ăs subliniați o reală dezbatere despre viitor, care aduce beneficii reale, concrete, pozitive.
Cred că este important să începem printr-un mesaj general: România este pregătită pentru a prelua președinția Consiliului UE. Acest lucru se bazează pe fapte:
suntem pregătiți politic pt că prioritățile au fost susținute în PR încă din luna mai a acestui an. Avem un consens larg.
– avem elementele logistice: o agendă de evenimente, aproximatic 300 de evenimente.
– o prezență consistență la Bruxelles. România exercită președinția din umbră. Sunt peste 1500 de experți formați și pregătiți în acest sens.
În acele 6 luni, avem o serie de provocări, naționale și europene: Brexit, dezbatere despre CMF, alegerile europene, dezbaterea privind viitorul UE, cu summitul de la Sibiu.
Plecând de la aceste probleme, trebuie să fim pregătiți și avem nevoie de dumneavostră.
– Noi nu deținem șefia UE, și președinția Consiliului UE, la care participă miniștrii de resort. Sunt 10 formate, la 9 va participa România.
– Procesul decizional european este extrem de complex. Pe tot acest parcurs, aveți posibilitatea să interveniți și dumneavoastră.
– Prima regulă pentru a avea o voce este aceea de a participa.
– Dacă vreți să schimbăm ceva în programul Erasmus, trebuei să participați la consultările organizare de Comisia Europeană.
– 2/3 legile naționale sunt influențate de deciziile europene, deci legislația europeană are un impact important la nivel național.
– Activăm deja la Bruxelles, prin președinția din umbră, fiind prezenți la toate reuniunile, la toate discuțiile. România exercită deja o bună parte a statutului său viitor, pe care îl va avea de la 1 ianuarie 2019. 

– Avem nevoie să avem acces la informație pentru a construi proiectul european. Avem nevoie de un efort național, pentru că România are nevoie de Uniunea Europeană. Dor 3% dintre români pariticipă la o asociație, partid politic. Efortul național poate fi făcut daor prin consens național și spunem foarte clar: ”nu politizați președinția României la Consiliul UE”. 

– Este un exercițiu care revine unui stat membru, prima dată pentru țara noastră. Trebuie să demonstrăm că, după 12 ani, de la aderare avem capacitatea de a face mai multe. 

– Eu cred că am reușit acest lucru.

– România își dorește să aibă o președinție orientată spre cetățean. Austria a început cu aproximativ 300 de dosare europene, au concluzionat aproximativ 3. PE și CE și-ar dori să le terminăm pe toate, în raport cu ambiția fiecărui stat. O parte vor avea un impact direct asupra cetățeanului.

Avem 4 piloni:

1. convergență, unde România poate să vorbească.

2. Europa siguranței

3. Europa, actor global

4.Europa valorilor comune.

– Toate aceste lucruri nu își au rostul dacă voi, tinerii, nu vă implicați.

– România va găzdui aproximativ 300 de reuniuni.

– Dorim să transmitem un mesaj extrem de clar: România este despre toți, pentru toți, una inclusivă.

– Logo-ul nostru, o aluzie la mitologia europeană. Este o poveste despre tineri.

– Am avut deja două programe de voluntariat pentru tineri. În luna noiembrie lansăm mai multe programe de internship. Am oferit șansa tinerilor să participe. Am avut zeci de aplicații. Vom lansa și un proiect pentru copii.

– Conferința de tineret este un eveniment foarte mare. 

Sesiune de întrebări

Despre implicarea tinerilor în promovarea Strategiei Dunării. Am candidat și am câștigat această președinție. Vom lansa portalul nostru săpt. Viitoare și aveți diverse mijloace de participare. Sunt peste 50 de evenimente.
Pe lângă evenimentele tehnice, sunt foarte multe sesiuni de informare. 

Despre implicarea tinerilor în programele privind președinția României la Consiliul UE, cum putem rcâștiga încrederea pierdută. 

Cred că atunci când vorbești pozitiv despre UE, din nefericire nu poți face breaking news. Trebuie să recunosc că exită anumite mesaje care pun sub semnul întrebării colaborarea în interiorul proiectului european. România își merită locul în proiectul european, are un cuvânt de spus, în fața acestor idei izolate, noi cei care credem în parcurusl european al României, trebuie să fim vizibili.

Eu sunt convins că cei care ua astfel de convingeri, se pot implica activ.

Recent am avut în România pe secretarul general al Comisiei care a transmis că România este pregătită pentru acest moment.

Avem o agendă de activități. Abia în decembrie putem publica lista cu evenimente. Pentru toate programele pe care le avem și le vom lansa, vom lua în calcul resurse fiananciare suplimentare. Ar fi vorba de voluntariat, de participare la evenimente și sprijinirea echipelor care fac evenimente.

Eu cred că România are tot dreptul să stsbilească despre ce vorbește. Noi, ăn plan european, vrem să vorbim despre voi, despre cetățeni. Cred că reprezintp o ocazie pentru noi să ne prezentăm și mai bine. Din nefericire, am constatat că țara noastră nu este foarte bine cunoscută înn plan european. Nici statele între ele nu se cunosc foarte bine.

De aceea România va avea o inițiativă în acest sens, pentru a îmbunătăți cunoașterea reciprocă.

Promotori pentru democrație europeană

Valentina Unguroiu, coordonator proiet, Biroul Parlamentul European în România: Tinerii au reușit prin acțiunile lor să ducă spiritul european. Pot fi un exemplu pentru a promova temele europene, capania pentru alegerile europene. Au adus o reală schimbare în comunitățile lor.

Iuliana Iliescu, manager de proiect Asociația Pro Democrația: Mă bucur că împreună transmitem informația despre UE. A patra generație duce mai departe mesajul european. Avem nevoie de modele. Aceste modele sunt promotorii noștri.

Daniel Lazăr, Consilier în cadrul MTS: MTS ese bucuros să fie partener în acest proiect. Aș dori să spun că mi s-a părut o dezbatere substanțială. Întrebările îmi dau speranță că generația voastră și a mea va contribui la un viitorul al acestei Uniuni Europene.

Gabriel Brezoiu, manager general, GEYC: Promotori pentru democrație este despre voi. Eu o văd ca pe o invitație către voi. Este o inițiativă interesantă pentru că cămbate această mentalitate că tinerii nu pot face nimic și că așteaptă să facă ceva. Avem exemplul că se poate.
Tinerii sunt foarte digitali, au telefoane mobile, conectate la internet. Mulți le folosesc pentru a posta pe internet. Unii au înțeles că pot face mai mult.
Aceasta este și ideea pentru alegerile euroopene viitoare: de a implica oamenii mai mult în online.
Tinerii nu sunt viitorul. Ei sunt prezentul, pentru că viitorul de mâine se creează prin ceea ce facem astăzi.

Andrei Popescu. Coordonator departament comunicare, Corpul European de Solidaritate, Agenţia Naţională pentru programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP)

Corpul European de Solidaritate a fost lansat de Juncker. Una dintre concluziile la care au ajuns în 2016 este aceea că deși avem de-a face cu cea mai bine educată generație, se confruntă cu probleme în a-și găsi un loc de muncă.

Politicile de tineret din România au fost cele care ua fost transpuse prin presiune de la nivel european.

Am ajuns la concluzia că este bine să implicăm tinerii penru a vedea cât de importate sunt valorile europene.

Cui îi este dedicat Corpul European de Solidaritate? Tinerilor între 18 și 30 de ani este răspunsul corect.

Interacțiunea socială. Vezi dacă valorile tale sunt în concordanță cu celelalte valori. Corpul European de Solidaritate capacitatea de a oferi o experiență memorabilă, aduce competență, safisfacția de a ajuta comunitatea, aveți și un sprijin în desfășurarea activităților.

Aveți posibilitatea de a efectua stagii de voluntariat de maximum un an de zile. Dacă doriți să mergeți ca voluntar în străinătate și să facem ceva pentru comunitatea de acolo, o puteți face prin acest program.

Puteți beneficia de locuri de muncă pe perioadă determinată, și internship timp de șase luni, dar și proiecte prin care voi puteți obține finanțare.


  • Prezentarea campaniei de promovare a alegerilor europene “De Data Asta Votez” şi a modalităţilor prin care cei interesaţi se pot implica la rândul lor în promovarea acesteia.
  • O dezbatere cu deputaţi români în Parlamentul European, decidenţi politici la nivel național și organizaţii de tineret. Dezbaterea va urmări subiecte de interes pentru sectorul de tineret, atât la nivel naţional, cât şi european, iar participanţii vor avea ocazia de a dezbate bune practici de dezvoltare personală şi implicare civică.
  • O sesiune de prezentare şi evaluare a rezultatelor activităților desfășurate în cadrul proiectului “Promotori pentru democraţie europeană”. 

Parlamentul European este singura adunare multinațională din lume şi singura instituție a Uniunii Europene aleasă în mod direct de cetățeni. Alegerile europene din 23-26 mai 2019 vor oferi șansa tuturor cetățenilor de a influenţa viitoarea orientare politică a Uniunii Europene atunci când vor pe deputații din România, care le vor susține interesele pentru următorii cinci ani. 

Mai multe detalii sunt disponibile la adresa: https://www.thistimeimvoting.eu/181026_ro_bucarest_forumul_democratiei_europene

 

 

 

EVENIMENTE

#EuropeniîmpotrivaCOVID19: Biroul Parlamentului European în România organizează un webinar privind sprijinul UE acordat cetățenilor europeni în contextul pandemiei de COVID-19 (LIVE 19 mai, ora 10:30)

Published

on

Biroul Parlamentului European în România organizează marți, 19 mai, o dezbatere online privind sprijinul Uniunii Europene acordat cetățenilor europeni și importanța măsurilor luate la nivel european pentru depășirea consecințelor economice și sociale ale pandemiei de COVID-19. La webinar vor lua parte trei eurodeputați români – Siegfried Mureșan (Grupul Partidului Popular European), Carmen Avram (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților) și Dacian Cioloș (Renew Europe). Cei trei eurodeputați români vor prezenta exemple concrete de măsuri de sprijin în interesul cetățenilor și importanța combaterii informațiilor și a știrilor false privind lipsa de acțiune a instituțiilor europene.

Evenimentul intitulat “Sprijinul UE pentru cetățeni și economice și combaterea știrilor false” va fi transmis LIVE, de la ora 10:30, pe pagina de facebook a Biroului Parlamentului European în România, pe pagina de facebook Calea Europeană și pe www.caleaeuropeana.ro. Discuțiile vor fi moderate de directorul CaleaEuropeană.ro, jurnalistul Dan Cărbunaru. Evenimentul face parte din campania #EuropeniîmpotrivaCOVID19.

Întrebările din partea celor interesați să urmărească dezbaterea pot fi trimise pe www.sli.do – event code #Europa până la data de 19 mai 2020, ora 11:30.

Confruntate cu o dublă criză (sanitară și economică) fără precedent în istoria proiectului de integrare europeană, instituțiile Uniunii Europene și statele membre au trecut în ultimele două luni de la măsuri, în primă instanță, naționale și necoordonate, la acțiuni concertate comune care au readus solidaritatea în centrul deciziilor luate. Instituțiile Uniunii Europene – Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul – și-au dedicat eforturile în lupta împotriva răspândirii coronavirusului, oferind ajutor statelor membre și cetățenilor pentru a face față crizei sanitare și economice cu care se confruntă.

Cel mai recent, în cursul unei sesiune plenare organizată în perioada 13-15 mai, Parlamentul European a adoptat cu o majoritate covârșitoare o rezoluție legislativă prin care solicită Comisiei Europene să prezinte o propunere pentru un plan de urgență privind Cadrul Financiar Multianual până la 15 iunie 2020, subliniind că există riscul ca următorul buget pe termen lung al UE să nu intre în vigoare la 1 ianuarie 2021,. Într-o altă rezoluție politică separată, eurodeputații au solicitat Comisiei Europene să prezinte un pachet masiv de redresare economică, anume un fond european de relansare ca parte a unui pachet global menit să ofere un impuls pentru investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro.

În cadrul sesiunii plenare menționate, eurodeputații au solicitat Comisiei Europene să impună sancțiuni și să oprească plățile de fonduri UE către Ungaria dacă statul de drept nu este respectat. Europarlamentarii au subliniat faptul că măsurile de urgență luate de guvernul maghiar pentru a combate pandemia de COVID-19, inclusiv declararea stării de urgență pe durată nedeterminată, nu sunt în conformitate cu normele UE și au atras atenția asupra riscului din ce în ce mai mare la adresa democrației.

Totodată, în Parlamentul European a fost discutate eforturile Uniunii Europene privind accelerarea dezvoltării unui vaccin împotriva COVID-19, având în vedere donațiile de 7,4 miliarde de euro strânse de Comisia Europeană la teledonul organizat la 4 mai.

Anterior, în cursul unei sesiuni plenare extraordinare organizată la 16-17 aprilie, Parlamentul European a dat undă verde printr-un vot prin procedură de urgență pachetul de 3 miliarde de euro propus de Comisia Europeană pentru domeniul sanitar al Uniunii Europene și adoptat deja de Consiliul Uniunii Europene.

De asemenea, Parlamentul European a dat undă verde și pentru utilizarea flexibilă a fondurilor UE pentru combaterea impactului provocat de noul coronavirus, măsuri solicitate și de România, și a adoptat măsuri speciale de ajutor alimentar și asistență pentru persoanele aflate în dificultate. 

În egală măsură, Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate o rezoluție politică referitoare la acțiunea coordonată a Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de coronavirus și a consecințelor sale prin care cere Comisiei Europene, printre altele, să propună un pachet masiv de investiții, finanțate printr-un Cadru Financiar Multianual majorat, prin fondurile și instrumentele financiare existente ale UE și prin obligațiunile de redresare garantate de bugetul UE.

Prin documentul adoptat, europarlamentarii au subliniat că acest pachet ”nu ar trebui să implice mutualizarea datoriilor existente și ar trebui să fie orientat către investiții viitoare” și că ”redresarea economiei ar trebui să aibă în centrul său Pactul verde european și transformarea digitală, adaugă deputații”.

Totodată, Parlamentul European desfășoară și o serie de acțiuni în spiritul solidarității europene. Mai întâi, Parlamentul European a oferit municipalității și autorităților din Bruxelles posibilitatea de a utiliza una din clădirile sale, clădirea Helmut Kohl, precum și o flotă de 100 de vehicule a instituției, în lupta împotriva noului coronavirus. Aceeași clădire va funcționa ca reședință temporară pentru 100 de femei vulnerabile.

De asemenea, sediul Parlamentului European din Strasbourg a devenit centru de depistare COVID-19, capacitatea de testare urmând a ajunge la 2.000 de teste pe zi.

Nu în ultimul rând, bucătăria Parlamentului European a început să ofere 1000 de mese pe zi pentru personalul din sănătate din Bruxelles și pentru oamenii nevoiași.

Continue Reading

EVENIMENTE

#EuropeniîmpotrivaCOVID19: Biroul Parlamentului European în România organizează un webinar privind răspunsul coordonat al UE la pandemie (LIVE 29 aprilie, ora 10:30)

Published

on

Biroul Parlamentului European în România organizează miercuri, 29 aprilie, o dezbatere online privind răspunsul coordonat al Uniunii Europene la pandemia de coronavirus și acțiunile Parlamentului European. La webinar vor lua parte trei eurodeputați români – Cristian Bușoi (Grupul Partidului Popular European), Victor Negrescu (Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților) și Ramona Strugariu (Grupul Renew Europe).

Evenimentul va fi transmis LIVE, de la ora 10:30, pe pagina de facebook a Biroului Parlamentului European în România, pe pagina de facebook Calea Europeană și pe www.caleaeuropeana.ro. Discuțiile vor fi moderate de directorul CaleaEuropeană.ro, jurnalistul Dan Cărbunaru. Evenimentul face parte din campania #EuropeniîmpotrivaCOVID19.

 

Întrebările din partea celor interesați să urmărească dezbaterea pot fi trimise începând de luni, 27 aprilie, până pe 29 aprilie (ora 11:00) prin intermediul Sli.do (accesați site-ul www.slido.com și introduceți codul evenimentului #A729).

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România.

Confruntate cu o dublă criză (sanitară și economică) fără precedent în istoria proiectului de integrare europeană, instituțiile Uniunii Europene și statele membre au trecut în ultimele două luni de la măsuri, în primă instanță, naționale și necoordonate, la acțiuni concertate comune care au readus solidaritatea în centrul deciziilor luate. Instituțiile Uniunii Europene – Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul – și-au dedicat eforturile în lupta împotriva răspândirii coronavirusului, oferind ajutor statelor membre pentru a face față crizei sanitare și economice cu care se confruntă.

Cel mai recent, în cursul unei sesiuni plenare extraordinare organizată la 16-17 aprilie, Parlamentul European a dat undă verde printr-un vot prin procedură de urgență pachetul de 3 miliarde de euro propus de Comisia Europeană pentru domeniul sanitar al Uniunii Europene și adoptat deja de Consiliul Uniunii Europene.

De asemenea, Parlamentul European a dat undă verde și pentru utilizarea flexibilă a fondurilor UE pentru combaterea impactului provocat de noul coronavirus, măsuri solicitate și de România, și a adoptat măsuri speciale de ajutor alimentar și asistență pentru persoanele aflate în dificultate. 

În egală măsură, Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate o rezoluție politică referitoare la acțiunea coordonată a Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de coronavirus și a consecințelor sale prin care cere Comisiei Europene, printre altele, să propună un pachet masiv de investiții, finanțate printr-un Cadru Financiar Multianual majorat, prin fondurile și instrumentele financiare existente ale UE și prin obligațiunile de redresare garantate de bugetul UE.

Prin documentul adoptat, europarlamentarii au subliniat că acest pachet ”nu ar trebui să implice mutualizarea datoriilor existente și ar trebui să fie orientat către investiții viitoare” și că ”redresarea economiei ar trebui să aibă în centrul său Pactul verde european și transformarea digitală, adaugă deputații”.

Totodată, Parlamentul European desfășoară și o serie de acțiuni în spiritul solidarității europene. Mai întâi, Parlamentul European a oferit municipalității și autorităților din Bruxelles posibilitatea de a utiliza una din clădirile sale, clădirea Helmut Kohl, precum și o flotă de 100 de vehicule a instituției, în lupta împotriva noului coronavirus. Aceeași clădire va funcționa ca reședință temporară pentru 100 de femei vulnerabile.

Ulterior, președintele PE David Sassoli a anunțat că sediul Parlamentului European de la Strasbourg va fi transformat în centru de depistare și consultanță COVID-19.

Nu în ultimul rând, bucătăria Parlamentului European a început să ofere 1000 de mese pe zi pentru personalul din sănătate din Bruxelles și pentru oamenii nevoiași.

Continue Reading

EVENIMENTE

LIVE ora 14:30 – New Strategy Center organizează o conferință online privind provocările COVID-19 la adresa Occidentului. Invitat special: Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München

Published

on

© Munich Security Conference

Think tank-ul New Strategy Center organizează miercuri, 15 aprilie, o conferință online dedicată provocărilor reprezentate de pandemia COVID-19 pentru lumea democratică, invitatul special al dezbaterii fiind ambasadorul Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München.

Dezbaterea intitulată “The Challenges of the Pandemic to the Democratic World” va fi transmisă LIVE pe www.caleaeuropeana.ro și pe pagina de Facebook Calea Europeană, de la ora 14:30.

Evenimentul va fi moderat de ambasadorul Sorin Ducaru, președintele onorific al Consiliului Științific al New Strategy Center și directorul SATCEN, Centrul satelitar al Uniunii Europene.

Ambasadorul Wolfgang Ischinger este un diplomat și avocat german.

El a deținut mai multe funcții importante în Ministerul german al Afacerilor Externe și a fost ambasador la Washington D.C. și la Londra.

Din 2008, este președintele Conferinței de Securitate de la München. Publicația The Economist l-a descris drept „cel mai bine conectat fost diplomat al Germaniei”.

Anul trecut, în august, ambasadorul Ischinger a lansat la București ediția românească a cărții sale, “Lumea în pericol. Germania și Europa în perioade incerte ”, un proiect editorial realizat în cadrul parteneriatului dintre New Strategy Center și Curtea Veche Publishing.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending