Forțele Aeriene și Spațiale Spaniole au trimis cinci aeronave Eurofighter, 57 de membri ai Escadrilei 14 și doi membri ai Centrului Logistic de Armament și Experimentare (CLAEX) la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu (România), unde operează până la data 19 aprilie, ca o demonstrație a angajamentului Spaniei față de securitatea colectivă a țărilor NATO, informează Ambasada Spaniei la București într-un comunicat.

Noua desfășurare face parte din operațiunile Alianței Atlantice care vizează consolidarea disuasiunii și apărării pe flancul său estic, ca răspuns la tensiunile și provocările de securitate din ce în ce mai mari din regiune.

Prin urmare, NATO și-a sporit prezența în Europa de Est, subliniind importanța unei supravegheri aeriene continue pentru a proteja spațiul aerian aliat, unul dintre cele mai aglomerate din lume.

Sarcina “Detașamentului Paznic” este de a desfășura misiuni care variază de la supravegherea aeriană la exerciții de antrenament cu țările aliate, demonstrând interoperabilitatea și coeziunea între forțele aeriene ale Alianței.

Misiunea subliniază capacitatea de reacție rapidă a membrilor NATO la amenințările la adresa integrității lor teritoriale și a păcii regionale, demonstrată cu această ocazie de către Escadrila a 14-a și de forțele aeriene și spațiale prin pregătire și instruire continuă.

Această operațiune face parte din conceptul de scut aerian al NATO (Air Shielding), conceput pentru a se adapta în mod dinamic la nevoile de securitate și pentru a oferi o acoperire aeriană sporită în zonele critice. “Detașamentul Paznic” reafirmă angajamentul Spaniei față de principiile apărării colective.

Această nouă desfășurare este susținută de ‘Detașamentul Tigru’, care continuă să opereze din octombrie 2022 în România cu misiunea de supraveghere a spațiului aerian.

În plus, ca parte a misiunii NATO de poliție aeriană în zona baltică, ‘Detașamentul Vilkas’ este desfășurat în prezent în Lituania, fiind format din 150 de militari și opt F-18 din cadrul a 12-a și a 15-a escadrile aeriene și spațiale, care vor fi operaționale până la 31 iulie.

Regiunile și orașele din UE subliniază că este necesară o mai mare implicare și o participare activă a acestora pentru a găsi noi modalități de coexistență durabilă și sigură a animalelor, a oamenilor și a carnivorelor mari, îmbunătățind în același timp biodiversitatea. Comitetul European al Regiunilor (CoR) consideră că statutul de protecție al anumitor specii ar trebui reevaluat periodic și că finanțarea UE ar trebui să acopere integral măsurile de prevenire a daunelor sau de compensare a acestora, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Recomandările redactate de Csaba Borboly (RO/PPE), președintele Consiliului Județean Harghita, au fost adoptate în cadrul sesiunii plenare din 17 aprilie. În timp ce subliniază că lupii, urșii și alte carnivore mari pot contribui în mod pozitiv la ecosisteme și că revenirea lor în multe zone din Europa reprezintă un succes semnificativ în materie de conservare, liderii locali și regionali susțin că este absolut necesar să se abordeze preocupările privind viața și siguranța oamenilor în general, în special în ceea ce privește zonele rurale, locuitorii și agricultura acestora.

„Nici un stat membru, nici România și nici o altă țară nu poate băga sub preș problema urșilor. Ar trebui să existe un buget separat al UE pentru a acoperi pagubele provocate de carnivorele mari. La nivelul UE, toate statele membre ar trebui să contribuie la resursele dedicate, chiar dacă nu există prădători mari, deoarece aceasta este o valoare comună a UE. Susținem guvernanța pe mai multe niveluri și subsidiaritatea pentru o politică eficientă privind carnivorele mari, îndemnând la o mai mare implicare a autorităților locale pentru a promova coexistența durabilă și îmbunătățirea biodiversității. Strategiile de coexistență ar trebui să fie specifice fiecărei locații în parte, să includă valorile culturale și condițiile de mediu și să fie concepute astfel încât să permită evaluarea rentabilității investițiilor financiare. Este nevoie urgentă de o mai bună monitorizare a măsurilor de atenuare pentru a promova o politică eficientă, bazată pe dovezi”, a declarat raportorul Csaba Borboly (RO/PPE), președintele Consiliului Județean Harghita.

Citiți și

Csaba Borboly, președintele CJ Harghita și raportor al CoR, susține introducerea procedurii de infringement împotriva țărilor UE care nu iau în serios compensarea daunelor provocate de carnivorele mari șeptelului sau culturilor

INTERVIU Președintele CJ Harghita, Csaba Borboly, raportor CoR, propune compensații directe din partea UE pentru comunitățile aflate în zone cu carnivore mari: Nivelul compensațiilor ar trebui să fie la fel în întreaga UE

„Statutul de protecție a lupilor și urșilor trebuie reevaluat periodic, în funcție de evoluția populațiilor lor. Salut modificarea statutului internațional al lupilor și urșilor de la “strict protejat” la “protejat”, astfel încât statele membre să aibă mai multă flexibilitate. Desigur, în același timp, trebuie să pledăm pentru o coexistență echilibrată între oameni, animale și carnivorele mari, în special în zonele rurale. Creșterea prezenței carnivorelor mari poate avea efecte pozitive asupra funcționării și rezilienței ecosistemelor și asupra conservării biodiversității și a proceselor ecologice, contribuind, printre altele, la controlul animalelor sălbatice; dar să nu uităm că totul trebuie să aibă o măsură, iar atunci când viața oamenilor începe să fie pusă în pericol, atunci trebuie să ne reevaluăm politicile”, a afirmat Daniel Buda (RO/PPE), vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European.

Regiunile și orașele consideră că statutul de protecție al anumitor specii ar trebui reevaluat periodic, pe baza unor criterii obiective bazate pe Directiva Habitate, ținând cont de evoluția populațiilor acestora. Atunci când apar provocări în ceea ce privește coexistența cu carnivorele mari, ar trebui să se acorde prioritate îmbunătățirii măsurilor de prevenire, activităților educaționale și măsurilor de flexibilitate deja permise de legislația UE, în special utilizarea eficientă a derogărilor care nu ar trebui să fie subminate de actele juridice din statele membre.

Regiunile și orașele solicită Comisiei Europene să evalueze modul în care ar putea fi asigurată o finanțare mai bine orientată din fondurile UE pentru protecția biodiversității și coexistența cu carnivorele mari, dacă este necesar prin stabilirea unor mijloace adaptate de sprijin pentru comunitățile rurale în următorul buget multianual al UE. Ar trebui să fie obligatorie compensarea oricăror daune aduse animalelor sau culturilor, fructelor și legumelor, iar finanțarea UE ar trebui să acopere și costul măsurilor preventive. Mecanismele de despăgubire trebuie să fie oportune și accesibile tuturor fermierilor, fără birocrație.

CoR sprijină activitatea platformei UE pentru carnivorele mari și a proiectului pilot de creare a platformelor regionale pentru carnivorele mari și propune extinderea acestora cu sprijinul și îndrumarea adecvată a UE, pentru a promova schimbul de cunoștințe și de bune practici. În cele din urmă, invită Comisia Europeană să elaboreze o metodologie adecvată care să permită statelor membre să măsoare starea de conservare a carnivorelor mari cu ajutorul unor criterii armonizate și să elaboreze astfel politici realiste și coerente cu obiectivul de conservare și coexistență a acestora cu activitățile umane, în special cu creșterea animalelor.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat liniile de acțiune după maratonul de întâlniri pe care le-a avut miercuri cu oficiali qatarezi în vederea atragerii investițiilor în sectorul energetic românesc, pentru promovarea proiectelor strategice ale țării și pentru consolidarea securității energetice a României.

Acesta face parte din delegația prim-ministrului Marcel Ciolacu, care efectuează zilele acestea o vizită oficială în Orientul Mijlociu, cu opriri în Qatar și Emiratele Arabe Unite.

”Tur de forță în Golf, ca parte a delegației prim-ministrului României, Marcel Ciolacu. Am început cu Doha, Qatar. Obiectivele mele aici: atragerea investițiilor în sectorul energetic românesc; promovarea proiectelor noastre strategice; consolidarea securității energetice a României. După maratonul de întrevederi de azi cu prim-ministrul qatarez, ministrul energiei, conducerile Qatar Investment Authority, Qatar Industrial Manufacturing Company, avem următoarele direcții de acțiune”, a anunțat ministrul într-un mesaj publicat pe Facebook.

Conform detaliilor oferite de oficialul român, acestea sunt următoarele:

•  Promovare investiții strategice qatareze în România: proiecte producție energie verde, cu acces la fonduri nerambursabile pentru susținerea cheltuielilor de capital și la schema Contractelor pentru Diferență (preț fix al energiei pentru 15 ani); perimetre pentru centralele eoliene din Marea Neagră (aici se prefigurează investiții de miliarde de euro din 2025); centralele cu acumulare prin pompaj de tipul Tarnița-Lăpuștești.
• Susținerea unor posibile investiții în fabrici de baterii în România, cu implicarea unor parteneri strategici.
• Acces la gazul natural lichefiat qatarez, prin terminalele din Grecia și Turcia: ca opțiune de back-up la producția internă și la gazele disponibile în Azerbaidjan.
• Pe termen mediu și lung, schimb de bune practici în sectorul nuclear, inclusiv pentru reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR), unde România este văzută ca lider.
• Formarea specialiștilor în energie, prin parteneriat între universitățile din București, Ploiești (și nu numai) cu cele din Doha.

Prin cooperarea în domeniu energetic cu această țară din Golf, România s-ar alătura statelor care au acorduri încheiate cu Doha pentru ”energie fără Putin”, pe listă aflându-se Germania sau Italia.

Demersurile sunt conforme cu unul din cei doi piloni înscriși în REPowerEU, prin care UE urmărește diversificarea aprovizionării cu gaze prin creșterea importurilor de GNL și prin gazoducte de la furnizori din afara Rusiei.

Dincolo de încercarea UE de a renunța la combustibilii fosili din Rusia până în 2030, posibilitatea de cooperare între România și Qatar în domeniul energetic capătă importanță și prin prisma faptului că SUA, partener strategic al țării noastre, a acordat acestei țări din Golf, unul dintre cei mai mari exportatori de gaze naturale din lume, statutul de ”aliat major non-NATO”.