Connect with us

EVENIMENTE

Lobby-ul. Ce poți face la Bruxelles și nu poți face la București?

Published

on

Robert LUPIȚU

2014-07-10 11.38.40 HDRPe data de 10 iulie 2014, Institutul European din România (IER) a organizat dezbaterea Lobby în România vs Lobby în Uniunea Europeană. Evenimentul a făcut parte e dintr-un proiect derulat sub coordonarea IER în perioada iunie – noiembrie 2014, care îşi propune realizarea unei analize privind problematica lobby-ului în Uniunea Europeană, impactul activităților de lobby în elaborarea politicilor publice, precum şi prezentarea unor exemple de bune practici la nivelul statelor membre ale UE.

La eveniment au participat doamna prof. univ. dr. Simina Tănăsescu de la Facultatea de Drept a Universității București și coordonator  al  echipei  de  cercetare  pentru  studiul  Lobby în România vs Lobby în Uniunea Europeană, doamna senator Gabriela Crețu din partea Comisiei pentru Afaceri Europene a Parlamentului României, domnul Răzvan Horațiu Radu, subsecretar de stat din partea Ministerului Afacerilor Externe, doamna Monica Loloiu, asistent raportor politic din partea Reprezentanței Comisiei Europene în România și doamna Laura Florea, PreşedinteAsociația Registrul Român de Lobby. Din partea instituției gazdă panelul a fost completat de directorul general IER, doamna prof. univ. dr. Gabriela Drăgan. Moderatul dezbaterii a fost domnul Ovidiu Nahoi, jurnalist Money Channel.

Membrii panelului au discutat despre aspectele pozitive ale meseriei de lobbyist. Prin aceasta se asigură participarea actorilor sociali și economici la procesul politic. Totodată a fost menționată și importanța Registrului de Transparență a Comisiei Europene în care înregistrarea lobbyiștilor este voluntară, dar a marilor companii este obligatorie. Acest registru cuprinde bază de date, cod de conduită, alerte și reclamații. S-a specificat că deși înregistrarea voluntară este mai flexibilă aceasta este predispusă la critici constante și nu este luată în serios întotdeauna. La nivelul Comisiei Europene se discută despre bunele practici ale lobby-ului și despre calitățile necesare unui lobbyist: transparență, înregistrarea în Registru, capacitatea de a susține argumentele, este primul sosit la întâlniri, este pozitiv și respectă timpul interlocutorului.

Doamna Monica Loloiu a precizat că nevoia de lobby presupune mai degrabă nevoia de transparență la nivelul UE Acest fapt a fost prezentat și în Cartea Verde a UE. În 2007 a avut o consultare publică privind un cod de conduită al lobby-ului,  iar anul precedent s-a semnat un nou acord revizuit privind acest nivel de transparență. Aceasta consideră că avem o dovadă de voință la final de mandat a Comisiei Europene pentru a eficientiza transparența la nivelul Uniunii, deoarece în Registrul de Transparență al UE Comisia oferă informații cu privire la sumele alocate pe fonduri europene și beneficiarii acestora. Aceasta a accentuat că la Bruxelles activează în jur de 4000 de lobbyiști.

Doamna senator Gabriela Crețu a precizat că Parlamentul nu are încă o poziție, ci sunt multe poziții individuale ale parlamentarilor. Totodată aceasta a subliniat că nu orice persuasiune este lobby ci activitatea contra-cost făcută de un grup de profesioniști angajați ai unor companii este lobby. Membră a Comisiei pentru Afaceri Europene și fost membru al Parlamentului European, doamna Crețu a spus că politicienii aleși nu ar trebui să facă lobby ci ar trebui să militeze pentru valori și promoveze principii. La nivelul României declarația de interese a fost introdusă în lege tocmai pentru a împiedica un politician ales să devină lobbyist. Aceasta a specificat că nici instituțiile publice nu fac lobby ci promovează o poziție în baza unui mandat.

Legea trebuie să apere interesul public, interesul comun. Ea trebuie să ofere o soluție echilibrată între interesele divergente și să-i trateze egal pe cei care care au aceleași interese. Lobby reprezintă în sine o sursă de dezechilibru și nu are de-a face cu democrația participativă, ci cu economia, permițându-le celor cu resurse financiare să influențeze procesul legislativ. Aceasta a conchis prin a preciza că legea lobby-ului este necesară pentru a îmbunătăți calitatea actului legislativ, și inclusiv societatea civilă trebuie să se implice în activitatea de lobby.

Subsecretarul de stat MAE, domnul Răzvan Horațiu Radu a specificat că activitatea de lobby este ansamblul de decizii și activități pentru a influența opinia factorilor de decizie. Cu alte cuvinte, statele membre sunt cele care decid transparența actului decizional. Esența lobby-ului este promovarea unui interes al unui grup restrâns de actori. Acesta a continuat prin a sublinia că în ce privește România, reglementarea activității de lobby trebuie să țină cont de prevederile noastre în materie de conflict de interese. Din partea Asociației Registrului Român de Lobby, doamna Laura Florea a ținut să precizeze că activitatea organizației se regăsește în sfera auto-reglementării și că agenții de lobby sunt cei care se implică în influențarea pozitivă a politicilor publice.

Moderatorul dezbaterii, domnul Ovidiu Nahoi a accentuat faptul că experiențele neplăcute prin care a trecut Comisia Europeană dar și Parlamentul au determinat Uniunea să pună bazele acestui Registru de Transparență. Totodată acesta a precizat că sensul termenului de lobbyist în România trebuie înțeles în funcție de mediul în care se propagă. Ceea ce face mass-media este o campanie publică de presă, pe când lobby-ul presupune discuții private de convingere. Principala asemănare este că prin ambele tipuri de instrumente urmărim să influențăm.

La final, directorul general al IER a motivat că titlul dezbaterii, dincolo de a capta atenția publicului interesat reflectă faptul că discutăm atât despre structuri naționale cât și despre structuri europene și că nu toate schimbările legislative propuse la Bruxelles se aplică statelor membre. Prin urmare avem și modele diferite de lobby de la țară la țară. Doamna Drăgan a punctat că sunt modele diferite de lobby pentru că sunt și tipuri diferite de politici naționale. Lobbyist-ul este cel care influențează pe cel care are puterea decizională. Astfel discutăm despre influențarea procesului decizional, iar percepțiile referitoare la lobby se diferențiază; în Franța există o aversiune totală, în vreme ce în România avem tipuri de reglementări despre transparență și corupție.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EVENIMENTE

#EuropeniîmpotrivaCOVID19: Biroul Parlamentului European în România organizează un webinar privind sprijinul UE acordat cetățenilor europeni în contextul pandemiei de COVID-19 (LIVE 19 mai, ora 10:30)

Published

on

Biroul Parlamentului European în România organizează marți, 19 mai, o dezbatere online privind sprijinul Uniunii Europene acordat cetățenilor europeni și importanța măsurilor luate la nivel european pentru depășirea consecințelor economice și sociale ale pandemiei de COVID-19. La webinar vor lua parte trei eurodeputați români – Siegfried Mureșan (Grupul Partidului Popular European), Carmen Avram (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților) și Dacian Cioloș (Renew Europe). Cei trei eurodeputați români vor prezenta exemple concrete de măsuri de sprijin în interesul cetățenilor și importanța combaterii informațiilor și a știrilor false privind lipsa de acțiune a instituțiilor europene.

Evenimentul intitulat “Sprijinul UE pentru cetățeni și economice și combaterea știrilor false” va fi transmis LIVE, de la ora 10:30, pe pagina de facebook a Biroului Parlamentului European în România, pe pagina de facebook Calea Europeană și pe www.caleaeuropeana.ro. Discuțiile vor fi moderate de directorul CaleaEuropeană.ro, jurnalistul Dan Cărbunaru. Evenimentul face parte din campania #EuropeniîmpotrivaCOVID19.

Întrebările din partea celor interesați să urmărească dezbaterea pot fi trimise pe www.sli.do – event code #Europa până la data de 19 mai 2020, ora 11:30.

Confruntate cu o dublă criză (sanitară și economică) fără precedent în istoria proiectului de integrare europeană, instituțiile Uniunii Europene și statele membre au trecut în ultimele două luni de la măsuri, în primă instanță, naționale și necoordonate, la acțiuni concertate comune care au readus solidaritatea în centrul deciziilor luate. Instituțiile Uniunii Europene – Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul – și-au dedicat eforturile în lupta împotriva răspândirii coronavirusului, oferind ajutor statelor membre și cetățenilor pentru a face față crizei sanitare și economice cu care se confruntă.

Cel mai recent, în cursul unei sesiune plenare organizată în perioada 13-15 mai, Parlamentul European a adoptat cu o majoritate covârșitoare o rezoluție legislativă prin care solicită Comisiei Europene să prezinte o propunere pentru un plan de urgență privind Cadrul Financiar Multianual până la 15 iunie 2020, subliniind că există riscul ca următorul buget pe termen lung al UE să nu intre în vigoare la 1 ianuarie 2021,. Într-o altă rezoluție politică separată, eurodeputații au solicitat Comisiei Europene să prezinte un pachet masiv de redresare economică, anume un fond european de relansare ca parte a unui pachet global menit să ofere un impuls pentru investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro.

În cadrul sesiunii plenare menționate, eurodeputații au solicitat Comisiei Europene să impună sancțiuni și să oprească plățile de fonduri UE către Ungaria dacă statul de drept nu este respectat. Europarlamentarii au subliniat faptul că măsurile de urgență luate de guvernul maghiar pentru a combate pandemia de COVID-19, inclusiv declararea stării de urgență pe durată nedeterminată, nu sunt în conformitate cu normele UE și au atras atenția asupra riscului din ce în ce mai mare la adresa democrației.

Totodată, în Parlamentul European a fost discutate eforturile Uniunii Europene privind accelerarea dezvoltării unui vaccin împotriva COVID-19, având în vedere donațiile de 7,4 miliarde de euro strânse de Comisia Europeană la teledonul organizat la 4 mai.

Anterior, în cursul unei sesiuni plenare extraordinare organizată la 16-17 aprilie, Parlamentul European a dat undă verde printr-un vot prin procedură de urgență pachetul de 3 miliarde de euro propus de Comisia Europeană pentru domeniul sanitar al Uniunii Europene și adoptat deja de Consiliul Uniunii Europene.

De asemenea, Parlamentul European a dat undă verde și pentru utilizarea flexibilă a fondurilor UE pentru combaterea impactului provocat de noul coronavirus, măsuri solicitate și de România, și a adoptat măsuri speciale de ajutor alimentar și asistență pentru persoanele aflate în dificultate. 

În egală măsură, Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate o rezoluție politică referitoare la acțiunea coordonată a Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de coronavirus și a consecințelor sale prin care cere Comisiei Europene, printre altele, să propună un pachet masiv de investiții, finanțate printr-un Cadru Financiar Multianual majorat, prin fondurile și instrumentele financiare existente ale UE și prin obligațiunile de redresare garantate de bugetul UE.

Prin documentul adoptat, europarlamentarii au subliniat că acest pachet ”nu ar trebui să implice mutualizarea datoriilor existente și ar trebui să fie orientat către investiții viitoare” și că ”redresarea economiei ar trebui să aibă în centrul său Pactul verde european și transformarea digitală, adaugă deputații”.

Totodată, Parlamentul European desfășoară și o serie de acțiuni în spiritul solidarității europene. Mai întâi, Parlamentul European a oferit municipalității și autorităților din Bruxelles posibilitatea de a utiliza una din clădirile sale, clădirea Helmut Kohl, precum și o flotă de 100 de vehicule a instituției, în lupta împotriva noului coronavirus. Aceeași clădire va funcționa ca reședință temporară pentru 100 de femei vulnerabile.

De asemenea, sediul Parlamentului European din Strasbourg a devenit centru de depistare COVID-19, capacitatea de testare urmând a ajunge la 2.000 de teste pe zi.

Nu în ultimul rând, bucătăria Parlamentului European a început să ofere 1000 de mese pe zi pentru personalul din sănătate din Bruxelles și pentru oamenii nevoiași.

Continue Reading

EVENIMENTE

#EuropeniîmpotrivaCOVID19: Biroul Parlamentului European în România organizează un webinar privind răspunsul coordonat al UE la pandemie (LIVE 29 aprilie, ora 10:30)

Published

on

Biroul Parlamentului European în România organizează miercuri, 29 aprilie, o dezbatere online privind răspunsul coordonat al Uniunii Europene la pandemia de coronavirus și acțiunile Parlamentului European. La webinar vor lua parte trei eurodeputați români – Cristian Bușoi (Grupul Partidului Popular European), Victor Negrescu (Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților) și Ramona Strugariu (Grupul Renew Europe).

Evenimentul va fi transmis LIVE, de la ora 10:30, pe pagina de facebook a Biroului Parlamentului European în România, pe pagina de facebook Calea Europeană și pe www.caleaeuropeana.ro. Discuțiile vor fi moderate de directorul CaleaEuropeană.ro, jurnalistul Dan Cărbunaru. Evenimentul face parte din campania #EuropeniîmpotrivaCOVID19.

 

Întrebările din partea celor interesați să urmărească dezbaterea pot fi trimise începând de luni, 27 aprilie, până pe 29 aprilie (ora 11:00) prin intermediul Sli.do (accesați site-ul www.slido.com și introduceți codul evenimentului #A729).

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România.

Confruntate cu o dublă criză (sanitară și economică) fără precedent în istoria proiectului de integrare europeană, instituțiile Uniunii Europene și statele membre au trecut în ultimele două luni de la măsuri, în primă instanță, naționale și necoordonate, la acțiuni concertate comune care au readus solidaritatea în centrul deciziilor luate. Instituțiile Uniunii Europene – Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul – și-au dedicat eforturile în lupta împotriva răspândirii coronavirusului, oferind ajutor statelor membre pentru a face față crizei sanitare și economice cu care se confruntă.

Cel mai recent, în cursul unei sesiuni plenare extraordinare organizată la 16-17 aprilie, Parlamentul European a dat undă verde printr-un vot prin procedură de urgență pachetul de 3 miliarde de euro propus de Comisia Europeană pentru domeniul sanitar al Uniunii Europene și adoptat deja de Consiliul Uniunii Europene.

De asemenea, Parlamentul European a dat undă verde și pentru utilizarea flexibilă a fondurilor UE pentru combaterea impactului provocat de noul coronavirus, măsuri solicitate și de România, și a adoptat măsuri speciale de ajutor alimentar și asistență pentru persoanele aflate în dificultate. 

În egală măsură, Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate o rezoluție politică referitoare la acțiunea coordonată a Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de coronavirus și a consecințelor sale prin care cere Comisiei Europene, printre altele, să propună un pachet masiv de investiții, finanțate printr-un Cadru Financiar Multianual majorat, prin fondurile și instrumentele financiare existente ale UE și prin obligațiunile de redresare garantate de bugetul UE.

Prin documentul adoptat, europarlamentarii au subliniat că acest pachet ”nu ar trebui să implice mutualizarea datoriilor existente și ar trebui să fie orientat către investiții viitoare” și că ”redresarea economiei ar trebui să aibă în centrul său Pactul verde european și transformarea digitală, adaugă deputații”.

Totodată, Parlamentul European desfășoară și o serie de acțiuni în spiritul solidarității europene. Mai întâi, Parlamentul European a oferit municipalității și autorităților din Bruxelles posibilitatea de a utiliza una din clădirile sale, clădirea Helmut Kohl, precum și o flotă de 100 de vehicule a instituției, în lupta împotriva noului coronavirus. Aceeași clădire va funcționa ca reședință temporară pentru 100 de femei vulnerabile.

Ulterior, președintele PE David Sassoli a anunțat că sediul Parlamentului European de la Strasbourg va fi transformat în centru de depistare și consultanță COVID-19.

Nu în ultimul rând, bucătăria Parlamentului European a început să ofere 1000 de mese pe zi pentru personalul din sănătate din Bruxelles și pentru oamenii nevoiași.

Continue Reading

EVENIMENTE

LIVE ora 14:30 – New Strategy Center organizează o conferință online privind provocările COVID-19 la adresa Occidentului. Invitat special: Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München

Published

on

© Munich Security Conference

Think tank-ul New Strategy Center organizează miercuri, 15 aprilie, o conferință online dedicată provocărilor reprezentate de pandemia COVID-19 pentru lumea democratică, invitatul special al dezbaterii fiind ambasadorul Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München.

Dezbaterea intitulată “The Challenges of the Pandemic to the Democratic World” va fi transmisă LIVE pe www.caleaeuropeana.ro și pe pagina de Facebook Calea Europeană, de la ora 14:30.

Evenimentul va fi moderat de ambasadorul Sorin Ducaru, președintele onorific al Consiliului Științific al New Strategy Center și directorul SATCEN, Centrul satelitar al Uniunii Europene.

Ambasadorul Wolfgang Ischinger este un diplomat și avocat german.

El a deținut mai multe funcții importante în Ministerul german al Afacerilor Externe și a fost ambasador la Washington D.C. și la Londra.

Din 2008, este președintele Conferinței de Securitate de la München. Publicația The Economist l-a descris drept „cel mai bine conectat fost diplomat al Germaniei”.

Anul trecut, în august, ambasadorul Ischinger a lansat la București ediția românească a cărții sale, “Lumea în pericol. Germania și Europa în perioade incerte ”, un proiect editorial realizat în cadrul parteneriatului dintre New Strategy Center și Curtea Veche Publishing.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending