Connect with us

U.E.

Londra va face tot posibilul pentru ca fondurile britanice să nu fie incluse în noul program de asistență financiară pentru Grecia

Published

on

Ministrul britanic de finanțe, George Osborne, va încerca să blocheze orice tentativă a Uniunii Europene de a include fonduri britanice în noul program de asistență financiară internațională pentru Grecia, relatează AFP, care citează mai multe cotidiane din Marea Britanie, scrie Agerpres.

George_Osborne_Colegii noștri din zona euro au primit un mesaj clar și puternic potrivit căruia va fi inacceptabil de modificat poziția britanică privitoare la programele europene de stabilizare financiară’‘, a indicat o sursă a Ministerului de Finanțe de la Londra.

Doar cei 19 membri ai zonei euro, din care Marea Britanie nu face parte, trebuie să aibă responsabilitatea de a subscrie la programe de stabilizare financiară cu ajutorul fondului utilizabil în timpul unor crize precum cea prin care trece Grecia în prezent.

Liderii zonei euro au ajuns luni dimineață în unanimitate la un acord cu privire la Grecia referitor la un nou program de asistență financiară de la creditorii internaționali (Comisia Europeană, FMI și Banca Centrală Europeană), al treilea program de acest fel în ultimii cinci ani.

În urma unor proceduri internaționale, Eurogrup va discuta de urgență cum poate ajuta Grecia pe termen scurt, potrivit lui Donald Tusk, președintele Consiliului European.

Mai multe detalii despre ce include acordul dintre statul elen și creditorii săi sunt disponibile AICI.

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș solicită Comisiei Europene să includă propunerile Renew Europe privind atingerea neutralității climatice în pachetul de măsuri ”Fit for 2030”

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, a solicitat Comisiei Europene să includă propunerile formațiunii privind atingerea neutralității climatice în pachetul de măsuri ”Fit for 2030”, care urmează să fie prezentat la jumătatea lunii iulie, pentru a asigura un pachet echilibrat și de succes care să îndeplinească obiectivele europene în materie de climă, asigurând în același timp o tranziție echitabilă, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

În acest sens, Renew Europe a transmis propunerile sale într-o scrisoare adresată președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și vicepreședintelui executiv al Comisiei, Frans Timmermans. 

Dacian Cioloș, președinte al Renew Europe și coautor al scrisorii, a declarat:

„Aceasta este o oportunitate istorică, iar Renew Europe este hotarât să facă din tranziția către neutralitatea climatică o poveste de succes europeană, pentru a asigura o creștere economică durabilă, cercetare și inovare industrială ecologică și oportunități de locuri de muncă pentru cetățenii noștri. Oamenii, familiile și întreprinderile se află în centrul Pactului verde european. Pachetul “Fit for 2030″ ar trebui să stabilească cadrul acestei transformări și ar trebui să se bazeze pe legile existente în materie de climă și energie, pentru a transforma nevoile în oportunități de investiții, pentru a-și asuma responsabilitatea pentru generațiile viitoare. Renew Europe își va susține cu fermitate ambițiile.”

La rândul său, Pascal Canfin, președintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și coautor al scrisorii, a declarat:

„Renew Europe solicită un pachet ambițios “Fit-for-2030″, care va stabili ambiția noastră sectorială și calea de urmat pentru a atinge scopul Legii privind clima și pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până cel târziu în 2050. Trebuie să ne asigurăm că, pentru fiecare sector, avem o ambiție climatică și o modalitate de a realiza tranziția într-un mod echitabil. Renew, grupul central din PE, a identificat astfel cinci priorități emblematice înainte de publicarea pachetului la jumătatea lunii iulie”.

Cele cinci mesaje cheie ale Renew Europe pentru viitorul pachet climatic “Fit for 2030” sunt următoarele:

  • asigurarea unui preț pentru poluare prin intermediul unui mecanism de ajustare la frontiera de carbon compatibil cu OMC, ca parte a unui sistem consolidat de comercializare a emisiilor;
  • încurajarea tranziției către mobilitatea cu emisii zero prin standarde ambițioase privind emisiile de CO2 pentru mașinile noi, aducând UE pe traiectoria de atingere a obiectivului nostru de neutralitate climatică până cel târziu în 2050, însoțită de infrastructura necesară pentru atingerea obiectivelor;
  • impulsionarea utilizării energiei din surse regenerabile printr-un obiectiv ambițios de cel puțin 40 % din totalul energiei produse prin utilizarea surselor regenerabile în 2030, cu scopul de a atinge un obiectiv de cel puțin 45 % în condiții de durabilitate, alături de un cadru de sprijinire a pieței și de un accent pe cercetare și inovare;
  • introducerea unui cadru UE pentru recompensarea eliminării carbonului și a refacerii biodiversității, care să promoveze cultivarea carbonului ca venit suplimentar pentru agricultori;
  • asigurarea unei tranziții echilibrate și echitabile, prin însoțirea noilor propuneri cu impact social direct de un pachet de măsuri de contrabalansare a acestor efecte, începând cu un fond de tranziție echitabilă pentru sectorul automobilelor, care să se concentreze pe furnizorii mici și mijlocii.

Nils Torvalds, coordonatorul Renew Europe în cadrul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, este cel de-al treilea coautor al scrisorii.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a lansat 11 noi parteneriate europene, în valoare de 22 mld. de euro, cu industria, pentru a accelera tranziția digitală și ecologică

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană a lansat luni, 14 iunie, 11 noi parteneriate europene, împreună cu industria, pentru a stimula investițiile în cercetare și inovare și pentru a depăși provocările majore legate de climă și de durabilitate, în vederea transformării Europei în prima economie neutră din punct de vedere climatic și a realizării “Pactului verde european”, informează un comunicat.

În conformitate cu obiectivele tranziției ecologice și digitale “gemene”, parteneriatele vor contribui, de asemenea, la realizarea ambițiilor digitale ale UE pentru următorul deceniu, Deceniul Digital al Europei. Acestea vor primi peste 8 miliarde de euro de la Orizont Europa, noul program de cercetare și inovare al UE pentru perioada 2021-2027. Angajamentele totale, inclusiv cele din partea partenerilor privați și a statelor membre, se ridică la aproximativ 22 de miliarde EUR.

Această masă critică de finanțare permite parteneriatelor să urmărească soluții inovatoare la scară largă, de exemplu pentru a aborda problema emisiilor provenite din industriile mari consumatoare de energie și din sectoarele greu de decarbonizat, cum ar fi transportul maritim și siderurgia, precum și pentru a dezvolta și folosi baterii de înaltă performanță, combustibili sustenabili, instrumente de inteligență artificială, tehnologii de date, robotică și multe altele. Punerea în comun a eforturilor, a resurselor și a investițiilor în comun și pe scară largă în cadrul parteneriatelor va genera, de asemenea, efecte pozitive pe termen lung, va stimula competitivitatea și suveranitatea tehnologică europeană și va crea locuri de muncă și creștere economică.

Cele 11 parteneriate europene sunt:

  • Parteneriatul european pentru Cloudul European Open Science. Acesta își propune să implementeze și să consolideze, până în 2030, un mediu virtual deschis și de încredere pentru a permite celor aproximativ 2 milioane de cercetători europeni să stocheze, să partajeze și să reutilizeze datele de cercetare dincolo de frontiere și discipline.
  • Parteneriatul european pentru inteligență artificială, date și robotică. Pentru ca Europa să obțină cele mai mari beneficii din inteligența artificială (AI), din date și din robotică, acest parteneriat va stimula inovarea, acceptarea și adoptarea acestor tehnologii, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.
  • Parteneriatul european pentru fotonică (tehnologii bazate pe lumină). Acesta vizează accelerarea inovațiilor în domeniul fotonicii, asigurând suveranitatea tehnologică a Europei, sporind competitivitatea economiei europene și promovând crearea de locuri de muncă și prosperitatea pe termen lung.
  • Parteneriatul european pentru oțel curat – fabricarea oțelului cu emisii reduse de carbon. Sprijină poziția de lider a UE în ceea ce privește transformarea industriei siderurgice într-o industrie neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, servind drept catalizator pentru alte sectoare strategice.
  • Parteneriatul european Made in Europe. Va fi forța motrice a leadership-ului european în domeniul producției durabile în Europa, prin aplicarea principiilor economiei circulare (zero deșeuri și altele), a transformării digitale și a producției neutre din punct de vedere climatic.
  • Parteneriatul european Processes4Planet. Viziunea sa este ca industriile de procesare europene să fie lideri la nivel mondial în ceea ce privește obiectivul de neutralitate climatică pentru 2050, cu un accent puternic pe tehnologiile cu emisii reduse de dioxid de carbon, pe circularitate, cum ar fi hub-urile de circularitate și pe competitivitate.
  • Parteneriatul european pentru un mediu durabil centrat pe oameni (Built4People). Viziunea sa este aceea a unor medii construite de înaltă calitate, cu emisii reduse de dioxid de carbon, eficiente din punct de vedere energetic și al utilizării resurselor, cum ar fi clădirile, infrastructura și multe altele, care să stimuleze tranziția către sustenabilitate.
  • Parteneriatul european pentru un transport rutier cu emisii zero (2Zero). Acesta își propune să accelereze dezvoltarea transportului cu emisii zero printr-o abordare sistemică, sprijinind un sistem de transport rutier curat și neutru din punct de vedere climatic.
  • Parteneriatul european pentru mobilitate interconectată, colaborativă și automatizată. Scopul său este de a accelera punerea în aplicare a tehnologiilor și serviciilor de mobilitate inovatoare, conectate, colaborative și automatizate.
  • Parteneriatul european pentru baterii: Către un lanț valoric competitiv al bateriilor industriale europene. Acesta are ca scop sprijinirea dezvoltării unui ecosistem european de cercetare și inovare de clasă mondială în domeniul bateriilor și încurajarea leadership-ului industrial european în ceea ce privește proiectarea și producția de baterii pentru următoarea generație de aplicații staționare și mobile.
  • Parteneriatul european pentru un transport pe apă cu emisii zero. Acesta urmărește ca UE să conducă și să accelereze transformarea transportului maritim și pe ape interioare în vederea eliminării tuturor emisiilor dăunătoare pentru mediu, inclusiv a gazelor cu efect de seră și a poluanților din aer și apă, prin intermediul unor tehnologii și operațiuni inovatoare.

Comisia a adoptat astăzi memorandumuri de înțelegere pentru lansarea parteneriatelor, care își vor începe imediat activitatea. Ceremonia de semnare a memorandumurilor de înțelegere va avea loc în cadrul Zilelor europene ale cercetării și inovării, la 23 iunie.

Cele 11 parteneriate pentru care au fost adoptate astăzi memorandumuri de înțelegere sunt asa-numite parteneriate europene “coprogramate” – parteneriate între Comisie și parteneri în principal privați, dar uneori și publici. Acestea se vor desfășura în perioada 2021-2030, ceea ce le va permite să contribuie la cele mai recente cereri de proiecte din cadrul programului Orizont Europa și să își încheie ulterior activitățile finale.

Aceste parteneriate europene “coprogramate” sunt diferite, dar și complementare față de așa-numitele parteneriate europene “instituționalizate”, mai complexe, care se bazează pe o propunere legislativă a Comisiei și au o “structură de punere în aplicare dedicată”. La începutul acestui an, în luna februarie, Comisia a propus înființarea a 10 noi parteneriate europene “instituționalizate” între Uniunea Europeană, statele membre și/sau industrie. Cu o investiție de aproape 10 miliarde de euro, pe care partenerii o vor dubla cu o sumă cel puțin echivalentă, acestea au ca scop accelerarea tranziției către o Europă ecologică, neutră din punct de vedere climatic și digitală, precum și creșterea rezilienței și competitivității industriei europene.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE a adoptat Garanția europeană pentru copii, în vederea promovării egalității de șanse pentru copiii expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială

Published

on

©European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Statele membre au adoptat luni o recomandare de instituire a Garanției europene pentru copii.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Consiliul Uniunii Europene urmărește să prevină și să combată excluziunea socială a copiilor aflați în dificultate prin garantarea accesului la un set de servicii-cheie, contribuind astfel la respectarea drepturilor acestora prin combaterea sărăciei în rândul copiilor și promovarea egalității de șanse.

Recomandarea îndeamnă statele membre să asigure accesul efectiv și gratuit la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, la educație și activități școlare, la cel puțin o masă sănătoasă în fiecare zi de școală și la asistență medicală, precum și accesul efectiv la o alimentație sănătoasă și la o locuință adecvată.

”Copiii sunt viitorul nostru. Planul de acțiune al drepturilor sociale a stabilit un obiectiv ambițios de reducere cu cinci milioane, până în 2030, a numărului de copii expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, iar acest obiectiv a fost consolidat la Summitul social de la Porto. Garanția europeană pentru copii reprezintă un pas important în direcția atingerii acestui obiectiv. Avem nevoie de o acțiune concertată pentru a ne asigura că abordăm problema dezavantajelor și a excluziunii în primii ani de viață ai copiilor noștri, pentru a le garanta un viitor mai bun în viața de adult”, a transmis ministrul portughez al muncii, solidarității și securității sociale, Ana Mendes Godinho.

Aproape 18 milioane de copii din UE sunt expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială, iar criza COVID-19 va accentua inegalitățile existente.

Recomandarea adoptată de Consiliul UE stabilește o serie de măsuri precum:

  • crearea unui cadru politic pentru a aborda excluziunea socială a copiilor;
  • identificarea și eliminarea barierelor financiare și nefinanciare din calea participării la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, la educație și la activitățile școlare;
  • cel puțin o masă sănătoasă în fiecare zi de școală;
  • asigurarea furnizării de materiale educaționale, inclusiv instrumente educaționale digitale, cărți, uniforme și orice articole vestimentare necesare;
  • asigurarea transportului către unitățile de educație și îngrijire a copiilor preșcolari și de învățământ;
  • asigurarea accesului egal și incluziv la activitățile școlare, inclusiv participarea la excursii școlare și la activități sportive, de agrement și culturale;
  • punerea în aplicare a unor programe accesibile de promovare a sănătății și de prevenire a bolilor, destinate copiilor aflați în dificultate și familiilor acestora;
  • asigurarea accesului la asistență socială pentru copiii aflați în dificultate și pentru familiile acestora.

Garanția europeană pentru copii este primul instrument de politică la nivelul UE care vizează combaterea dezavantajelor și a excluziunii în copilărie, care duc adesea la dezavantaje în viața adultă. Garanția pentru copii pune în practică principiul 11 din Pilonul european al drepturilor sociale privind îngrijirea și sprijinirea copiilor. Acest pilon reprezintă strategia UE de construire a unei Europe sociale echitabile și favorabile incluziunii.

Recomandarea stipulează că statele membre ar trebui să desemneze un coordonator național al Garanției pentru copii care să coordoneze și să prezinte Comisiei, în termen de nouă luni de la adoptarea recomandării, un plan de acțiune care să acopere perioada până în 2030. Statele membre ar trebui să prezinte Comisiei, la fiecare doi ani, un raport despre progresele înregistrate în punerea în aplicare a acestei recomandări.

Comisia Europeană are sarcina de a analiza progresele înregistrate și de a prezenta un raport Consiliului la cinci ani de la adoptarea regulamentului.

Comisia Europeana a prezentat la 24 martie prima Strategie cuprinzătoare a UE privind drepturile copilului, precum și o propunere de recomandare a Consiliului de instituire a unei garanții europene pentru copii, în vederea promovării egalității de șanse pentru copiii expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială.

Strategia UE: șase domenii tematice și măsurile propuse

  1. Copiii ca agenți ai schimbării în viața democratică: Comisia propune un pachet de măsuri în acest sens – de la redactarea de texte legislative pe înțelesul copiilor la organizarea de consultări cu copiii în contextul Conferinței privind viitorul Europei și al punerii în aplicare a Pactului climatic și a Pactului verde. Statele membre ar trebui, la rândul lor, să creeze condiții favorabile participării copiilor la viața civică și democratică.
  2. Dreptul copiilor de a-și valorifica pe deplin potențialul, indiferent de mediul social din care provin: pentru a combate sărăcia și excluziunea socială în rândul copiilor, Comisia dorește să instituie o garanție europeană pentru copii. De asemenea, Comisia va aborda, de exemplu, problema sănătății mentale a copiilor și va contribui la sprijinirea introducerii unei alimentații sănătoase și durabile în școlile din UE. Comisia își va fixa drept obiectiv îmbunătățirea standardelor în materie de educație și îngrijire timpurie la nivelul UE și construirea unui sistem de educație incluziv și de calitate.
  3. Dreptul copiilor de a duce o viață ferită de violență: Comisia va propune acte legislative menite să combată violența bazată pe gen și violența domestică și va prezenta recomandări pentru a împiedica practicile vătămătoare împotriva femeilor și a fetelor. Statele membre sunt invitate să creeze sisteme integrate de protecție a copilului și să îmbunătățească funcționarea acestora și eficacitatea măsurilor naționale de combatere a violenței în școli, precum și să adopte acte legislative naționale care să interzică pedepsele corporale, indiferent de situație.
  4. Dreptul copiilor la o justiție care este în interesul lor, indiferent dacă sunt victime, martori, suspecți, acuzați de săvârșirea unei infracțiuni sau părți în cadrul unei proceduri judiciare. Comisia va contribui, de exemplu, la organizarea de cursuri judiciare specializate și va colabora cu Consiliul Europei pentru a pune în aplicare Orientările din 2010 privind justiția în interesul copilului, statele membre fiind invitate, de exemplu, să sprijine acțiunile de formare și să propună soluții alternative convingătoare la acțiunile judiciare, cum ar fi alternativele la luarea în custodie publică sau medierea în cauzele civile.
  5. Dreptul copiilor de a naviga în condiții de siguranță în mediul digital și de a profita de oportunitățile oferite de acesta: Comisia va prezenta o variantă actualizată a Strategiei europene pentru un internet mai bun pentru copii, iar prin propunerea sa de Act legislativ privind serviciile digitale urmărește să garanteze o experiență online sigură pentru toți utilizatorii. Comisia invită statele membre să transpună în mod eficace normele referitoare la protecția copiilor din Directiva revizuită a serviciilor mass-media audiovizuale și să sprijine dezvoltarea competențelor digitale de bază în rândul copiilor. Comisia îndeamnă, de asemenea, companiile din domeniul TIC să combată comportamentul dăunător din mediul online și să elimine conținutul ilegal.
  6. Drepturile copiilor pe plan internațional: Drepturile copiilor sunt universale, iar UE își reafirmă angajamentul de a proteja, a promova și a veghea la respectarea acestor drepturi pe plan internațional și în cadrul forurilor multilaterale. În acest sens va aloca, de exemplu, 10 % din fondurile destinate ajutorului umanitar pentru sprijinirea educației copiilor aflați în situații de urgență și de criză prelungită. Până în 2022, Comisia va elabora un plan de acțiune pentru tineret pentru a promova participarea tinerilor și a copiilor la nivel mondial și a consolida capacitățile de protecție a copilului în cadrul delegațiilor UE. De asemenea, Comisia are o politică de toleranță zero față de exploatarea prin muncă a copiilor.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

NATO12 mins ago

Joe Biden, la finalul summitului NATO: Angajamentul SUA față de articolul V este sacru. Rusia reprezintă o amenințare la adresa NATO și de aceea m-am întâlnit cu liderii formatului București 9

NATO10 hours ago

Declarația finală care trasează calea NATO către 2030: În fața concurenței sistemice din partea Rusiei și Chinei, liderii Alianței reafirmă angajamentul față de Articolul V și decid elaborarea următorului Concept Strategic

NATO13 hours ago

Klaus Iohannis consideră binevenită o discuție între Joe Biden și Vladimir Putin privind scutul de la Deveselu pentru a clarifica rolul defensiv al sistemului antirachetă

NATO13 hours ago

Klaus Iohannis l-a invitat pe Joe Biden în România: Președintele SUA a fost perfect de acord să organizăm o întâlnire prin care să întărim Parteneriatul Strategic

NATO13 hours ago

Klaus Iohannis: Declarația Finală a Summitului NATO reconfirmă importanța strategică a Mării Negre și afirmă susținerea NATO pentru Republica Moldova

NATO14 hours ago

Declarația Finală a Summitului NATO: Înființarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență din România, salutată de Joe Biden și ceilalți lideri aliați

NATO14 hours ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO15 hours ago

Klaus Iohannis și Joe Biden au discutat la summitul NATO. Președintele SUA a salutat importanța formatului București 9 de pe flancul estic

ROMÂNIA15 hours ago

Președintele ADR: Programul Europa Digitală reprezintă șansa prin care putem genera beneficii concrete pentru consolidarea economiei digitale a României

Dacian Cioloș16 hours ago

Dacian Cioloș solicită Comisiei Europene să includă propunerile Renew Europe privind atingerea neutralității climatice în pachetul de măsuri ”Fit for 2030”

NATO14 hours ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO1 day ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE5 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

Advertisement
Advertisement

Trending