Connect with us

NATO

“Lose-Lose?”: Lumea a intrat într-o epocă a gândirii de “sumă zero”, cu NATO și UE care ar trebui să scoată Europa de Est din “zona gri” dintre Occident și Rusia (Conferința de Securitate de la München)

Published

on

© Munich Security Conference

Corespondență din München

Lumea internațională a intrat într-o nouă epocă marcată de o gândire de sumă zero, în care actorii principali, statele, caută un avantaj relativ prin protecționism, interes propriu și respingerea cooperării reciproc avantajoase, iar pe fondul tensiunilor geopolitice în creștere și al incertitudinii economice tot mai mari, multe guverne nu se mai concentrează asupra beneficiilor absolute ale cooperării globale, ci sunt din ce în ce mai îngrijorate de faptul că au mai puțin de câștigat decât alții. Concret, actorii cheie din comunitatea transatlantică, din autocrațiile puternice și din așa-numitul Sud Global au devenit nemulțumiți de ceea ce ei percep ca fiind o distribuție inegală a beneficiilor absolute ale ordinii internaționale, iar din punctul de vedere al multor state în curs de dezvoltare, ordinea internațională nu și-a respectat niciodată promisiunea de a livra în beneficiul tuturor. În tot acest eșafodaj, Europa de Est, teatrul asupra căruia Rusia a lansat un război prin acțiunea sa militară la scară largă împotriva Ucrainei, este plasată sub “umbrele unei zone gri”.

Acesta este șapoul cu care prestigioasa Conferință de Securitate de la München (MSC) debutează raportul său anual, intitulat “Lose-Lose?”. Al zecelea astfel de raport anual, dat publicității la începutul săptămânii care se încheie cu lucrările Conferinței, documentul servește ca platformă de ghidaj și inițiere a conversațiilor strategice care vor avea loc anul acesta, în perioada 16-18 februarie la celebrul hotel Bayerischer Hof din capitala Bavariei pentru o ediție aniversară, fiind cea de-a 60-a ediție a faimoasei reuniuni consacrate securității transatlantice și internaționale. În ajunul împlinirii a doi ani de la invazia ilegală a forțelor armate ruse în Ucraina, MSC va reuni influenți lideri transatlantici, dintre care se disting președintele francez Emmanuel Macron, vicepreședintele SUA Kamala Harris, cancelarul german Olaf Scholz, președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg. România va fi reprezentată de ministrul de externe Luminița Odobescu și de ministrul apărării naționale Angel Tîlvăr. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat la München, în timp ce Rusia nu a fost invitată din nou să participe, într-o nouă mostră de izolare internațională pentru războiul declanșat împotriva Ucrainei.

“Raportul din acest an reflectă o tendință descendentă în politica mondială, marcată de o creștere a tensiunilor geopolitice și a incertitudinii economice. (…) Segmente mari ale populației din țările G7 consideră că țările lor vor fi mai puțin sigure și mai puțin bogate peste zece ani. Nu este de mirare, așadar, că multe guverne își regândesc angajamentul internațional, acordând mai multă atenție vulnerabilităților care vin odată cu interdependența și cine beneficiază mai mult de pe urma cooperării. Dar, în timp ce strategia de reducere a riscurilor în diferite moduri este un răspuns necesar la un mediu geopolitic în schimbare și mai periculos, o concentrare mai mare asupra câștigurilor relative ale cooperării riscă să submineze beneficiile absolute ale cooperării. Trebuie să evităm să ajungem în tot mai multe situații în care toată lumea pierde care vin odată cu fragmentarea ordinii globale”, a declarat Christoph Heusgen, președintele MSC și fost consilier pentru politică externă al Angelei Merkel, cel care l-a înlocuit în conducerea Conferinței pe veteranul diplomat Wolfgang Ischinger.

 

O ediție jubiliară a Conferinței precedată de declarații tari care subminează alianța transatlantică

Raportul, care stabilește temele majore conferinței, identifică o tendință de îndepărtare a cooperării globale către o gândire tranzacțională, care exclude cooperarea dincolo de câștigurile înguste și pe termen scurt, subliniază The Guardian.

Publicarea raportului a avut loc la câteva zile după ce fostul președinte american Donald Trump a declarat sâmbătă că ar “încuraja” Rusia să atace orice țară membră a NATO care nu își îndeplinește obligațiile financiare față de alianța de apărare, în remarci pe care Casa Albă le-a repudiat ca fiind “îngrozitoare și nebunești”.

Pe fondul consternării aliaților, într-un gest rar, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reacționat într-un comunicat de presă la afirmațiile lui Trump, spunând că acestea “subminează securitatea Alianței” și expun “soldații americani și europeni la un risc sporit”. La rândul său, președintele Consiliului European Charles Michel a apărat “Alianța Transatlantică” în fața “declarațiilor nesăbuite” ale lui Trump privind solidaritatea articolului 5, subliniind că UE trebuie să își dezvolte urgent autonomia strategică.

Aflat în competiție cu Trump pentru un nou mandat la Casa Albă, preşedintele Joe Biden a denunţat afirmaţiile “îngrijorătoare şi periculoase” ale celui pe care l-a etichetat drept unul dintre “lacheii” președintelui rus Vladimir Putin.

Nu în ultimul rând, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a reacționat subliniind că NATO nu poate fi o “alianţă a la carte” a cărei funcționare să depindă de “starea de spirit” a liderului SUA. “Ea există sau nu există”, a atenționat Borrell.

Alianța transatlantică în fața unui exercițiu de echilibru dificil

După rapoartele din 2020 – “Westlessness“, din 2021 – “Beyond Westlessness: Renewing Transatlantic Cooperation, Meeting Global Challenges”, din 2022 – “Turning the Tide – Unlearning Helplessness“, din 2023 – “Re:vision”, raportul “Lose-Lose?” constată că “partenerii transatlantici și statele care împărtășesc aceleași idei se confruntă cu un exercițiu de echilibru dificil”.

Astfel, pe fondul unei rivalități geopolitice în creștere, aceștia trebuie să investească în apărare și descurajare, limitând în același timp, în mod selectiv, urmărirea beneficiilor reciproce la statele care împărtășesc aceleași idei politice; totuși, acest lucru nu trebuie să ducă la un cerc vicios, în care temerile legate de beneficii inegale să cuprindă tot mai multe probleme, iar cooperarea cu sumă pozitivă să fie limitată la tot mai puține state.

Mai presus de toate, aceste evoluții nu trebuie să submineze eforturile transatlantice de a construi parteneriate mai puternice cu țările din Sudul Global și de a reforma împreună ordinea existentă astfel încât să funcționeze în avantajul unui grup mult mai larg de cetățeni globali, arată raportul Conferinței.

Munich Security Index: Rusia, principala amenințare doar pentru Marea Britanie și Japonia la nivel G7

Asemenea anilor anteriori, raportului Conferinței îi este atașat “Munich Security Index, un sondaj privind 32 de riscuri percepute în 11 țări importante, care arată că alegătorii europeni sunt din ce în ce mai îngrijorați și de migrația cauzată de schimbările climatice și de război, precum și de amenințarea terorismului islamic radical.

Deși Rusia nu dă semne că intenționează să înceteze atacul neprovocat asupra Ucrainei, la doi ani după ce a lansat o invazie la scară largă, germanii consideră acum că probleme precum migrația și amenințarea islamului radical sunt preocupări mai imediate decât amenințarea de la Kremlin. În timp ce Rusia era percepută ca fiind amenințarea numărul unu în Germania în Indexul de securitate de la München de anul trecut, aceasta a coborât acum pe locul șapte în raportul anual, punctează Politico Europe.

Modelul este reprodus în întregul grup de țări G7. În timp ce Rusia a rămas anul trecut principalul risc pentru cinci țări din G7, doar cetățenii britanici și japonezi o mai consideră astfel. Italienii, de exemplu, plasează Rusia pe locul 12 în privința amenințărilor

Sensibilitatea tot mai mare față de câștigurile relative față de anumite țări este vizibilă și în atitudinile publice, potrivit sondajului. Respondenții din statele G7 sunt mult mai reticenți ca țările lor respective să coopereze cu China, Rusia și alte țări nedemocratice decât cu democrații precum SUA sau membrii UE. Acest lucru se reflectă acum în scăderea investițiilor străine directe în China, se arată în raport.

Navigând în jurul marilor teme ale raportului: Europa de Est, sub umbrele unei zone gri

© Munich Security Conference

Preocupările legate de câștigurile relative iau forma unor convingeri de sumă zero. Nici Europa de Est nu este ferită de convingerea că câștigurile unui alt actor implică în mod necesar pierderi pentru ceilalți.

“Această gândire nu este nicăieri mai pronunțată decât în acțiunile autocrațiilor pentru propriile sfere de influență. În Europa de Est, ambițiile imperiale ale Moscovei au dus deja la război și au subminat toate viziunile pentru o ordine de securitate cooperantă în viitorul apropiat. Rezultatul este o situație în care toată lumea pierde, în care Ucraina riscă să piardă cel mai mult, cu însăși supraviețuirea sa ca stat independent, în timp ce războiul lui Putin are, de asemenea, un impact masiv asupra populației rusești. Iar europenii nu mai pot culege dividendele păcii, fiind nevoiți să cheltuiască mai mult pentru propria lor apărare și pentru a sprijini Ucraina”, relevă raportul.

Întrebările cheie care guvernează raportul la acest capitol sunt: 1) Cum influențează războiul Rusiei împotriva Ucrainei Europa de Est? 2) Cum afectează războiul și repercusiunile sale zona gri dintre UE și NATO, pe de o parte, și Rusia, pe de altă parte? 3) Ce ar trebui să facă membrii UE și NATO pentru a scoate țările din această zonă gri?

Capitolul prezintă două tabere – cea occidentală și cea rusească -, în care prima respinge ca “învechită logica sferelor de influență”, iar cea de-a doua îmbrățisează abordarea “micro-imperiului”. 

Autorului raportului au patru constatări esențiale cu privire la situația geopolitică a Europei de Est:

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a distrus ceea ce mai rămăsese din arhitectura de securitate cooperantă a Europei și a forțat țările din Europa de Est să aleagă o tabără. Pentru ucraineni, alegerea este clară, o majoritate covârșitoare susținând integrarea în UE și NATO.

Războiul Rusiei a obligat UE să privească extinderea ca pe un instrument geostrategic pentru a scoate țările din zona gri. Dar nu este clar cât de repede se poate întâmpla acest lucru și dacă toți membrii sunt dispuși să suporte costurile. Extinderea NATO este, de asemenea, pe ordinea de zi, dar dezacordurile interne stau în calea unui progres rapid.

“Imperiul” rus post-sovietic se extinde în prezent doar până în Belarus. Deși Rusia nu a reușit să atragă în tabăra sa Ucraina, Georgia, Moldova și Balcanii de Vest, încă mai poate să le strice ambițiile către UE și NATO.

Membrii UE și NATO ar trebui să susțină rapid promisiunea de a micșora zona gri a Europei de Est și de a ajuta Ucraina să învingă Rusia cu o susținere substanțială și cu asistență politică, financiară și militară.

Navigând în jurul marilor teme ale raportului:  Consolidarea apărării în Indo-Pacific. Orientul Mijlociu, Sahelul, atmosfera încălzită a schimbărilor climatice și tehnologia (deconectarea nodului gordian)

Potrivit raportului, percepția riscului unui conflict militar în Indo-Pacific între China și Taiwan a crescut brusc. Teama față de o Chină tot mai încrezătoare în sine a făcut un salt important – în special în Japonia, urmată de India, SUA, Germania și Franța.

În general, nemulțumirea față de situația economică din lume este în creștere, continuă raportul, după cum remarcă Deutsche Welle: “În ciuda realizărilor extraordinare din perioada de după Războiul Rece, actorii-cheie din Occident, autocrațiile puternice și țările din așa-numitul Sud Global au devenit cu toții nemulțumiți de status quo – și de propria lor parte din proverbiala plăcintă”,

Globalizarea în ansamblu a trecut în marșarier. Concurența și o nevoie mult mai mare de securitate prevalează în mod clar în lumea de astăzi. La nivel global, mai puțin capital se îndreaptă în special către China, iar intensificarea rivalității geopolitice a îngropat credința că globalizarea bazată pe piață duce la o distribuție echitabilă a profiturilor. Potrivit raportului, statele prioritizează “reziliența și securitatea în detrimentul eficienței”.

Influența militară tot mai mare a Rusiei în regiunea Sahel a jucat, de asemenea, un rol în analiza MSC. Expulzarea trupelor franceze de către junta militară din Niger în 2023 este doar un exemplu al scăderii interesului Franței în regiune, în timp ce Rusia pare să încerce să decupleze țările din Sahel de Europa și SUA.

Și în acest caz, autorii Raportului de securitate de la München din acest an văd doar învinși. “Populația din regiune, la rândul ei, pierde șansa de a avea pace și progres democratic, deoarece fiecare lovitură de stat din 2020 încoace a fost urmată de niveluri mai mari de violență.”

Potrivit raportului, neîncrederea sporită la nivel mondial se reflectă și în percepția pericolului reprezentat de atacurile cibernetice și în consecințele negative ale utilizării inteligenței artificiale (AI).

“Cândva un motor al globalizării reciproc avantajoase, progresul tehnologic a devenit o cursă pentru dominație geopolitică”, susține analiza. Această afirmație este susținută de rezultatele sondajului Munich Security Index, potrivit cărora respondenții din SUA apreciază această amenințare ca fiind deosebit de ridicată, urmată de India. În general, se pare că oamenii se tem din ce în ce mai mult de campaniile de dezinformare din lumea digitală.

Conferința de Securitate de la München reprezintă cel mai prestigios forum consacrat securității transatlantice și internaționale și a devenit, de la înființarea sa în 1963, o întâlnire esențială anuală pentru comunitatea strategică internațională. MSC s-a transformat într-un forum independent dedicat promovării soluționării pașnice a conflictelor și a cooperării internaționale și dialogului. În plus, față de conferința emblematică anuală din februarie, MSC găzduiește în mod regulat alte evenimente de mare amploare în capitalele din întreaga lume.


CaleaEuropeana.ro va relata, pentru al șaptelea an consecutiv, de la acest important for de dezbateri consacrat securității și apărării la nivel internațional. (Urmăriți aici corespondența premieră CaleaEuropeană.ro de la ediția din 2018, aici corespondența de la ediția din 2019, aici corespondența din 2020, aici relatările din 2021, aici corespondența virtuală din 2022, aici corespondența de la ediția din 2023 și aici corespondența din 2024).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

CSAT a decis ”măsuri de întărire a Forțelor Armate, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României” în contextul războiului rus din Ucraina

Published

on

© Administrația Prezidențială

Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), condus de președintele Klaus Iohannis, au discutat miercuri despre grava situație de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile pentru România.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, această ședință a avut loc în ajunul împlinirii a doi ani de la declanșarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, situația de securitate din vecinătatea estică a României continuând să fie amenințată de atacurile Rusiei asupra orașelor și infrastructurii ucrainene, soldate cu numeroase victime și pagube materiale.

Pentru țara noastră, situația de război din statul vecin menține riscurile de incidente care pot afecta teritoriul și cetățenii României, precum și pericolele în ceea ce privește siguranța navigației în Marea Neagră din cauza minelor în derivă și a acțiunilor ostile ale Rusiei.

Pe acest fond, membrii CSAT au analizat măsurile interne luate pentru protejarea integrității teritoriului și a populației României, precum și acțiunile suplimentare care se impun.

România beneficiază de sprijinul NATO și al aliaților săi pentru apărarea securității în zona Dunării și a țărmului Mării Negre, prin misiuni de poliție aeriană și capabilități de apărare aeriană și supraveghere. În același timp, sprijinul NATO trebuie însă însoțit de eforturi proprii sporite de consolidare a apărării naționale.

În acest sens, membrii Consiliului au dispus măsuri de întărire a Forțelor Armate Române, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României în actualul context.

De asemenea, CSAT a decis continuarea demersurilor diplomatice în vederea încetării de către Rusia a agresiunii militare, precum și menținerea eforturilor de susținere multidimensională a Ucrainei. În pregătirea Summitului NATO de la Washington, D.C., România va continua să colaboreze cu aliații pentru asigurarea unei posturi NATO de descurajare și apărare robuste și eficiente, pentru creșterea prezenței aliate în țara noastră, precum și pentru sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, în special Republica Moldova.

Totodată, în CSAT a fost analizat și aprobat Raportul privind progresele înregistrate în domeniul planificării apărării, în special în ceea ce privește derularea programelor de înzestrare și a demersurilor de creștere a gradului de încadrare, precum și retenția personalului care contribuie la implementarea țintelor de capabilități asumate în cadrul procesului NATO de planificare a apărării și reducerea deficitelor identificate de autoritățile NATO.

La nivelul Alianței, există o nouă abordare a planificării apărării și, în acest sens, Raportul aprobat în reuniunea de astăzi prezintă modul în care aliații pot coopera pentru identificarea capabilităților pentru ciclul următor de planificare. Obiectivul este alinierea planificării apărării cu planificarea operațională, cu integrarea priorităților naționale, inclusiv a celor care nu sunt incluse în pachetul actual de capabilități.

Planurile României pentru dezvoltarea capabilităților sunt reflectate corespunzător în Directiva de planificare a apărării 2023 și în Programul Armata României 2040. Ambele documente sunt susținute de un angajament politic național care permite României să îndeplinească cerințele de alocare a 2,5% din PIB pentru Apărare, din care 20% pentru înzestrare.

Membrii Consiliului au evaluat, totodată, și activitatea desfășurată în domeniul securității cibernetice la nivelul instituțiilor competente ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2023, precum și principalele obiective pentru anul 2024.

În contextul multiplicării amenințărilor cibernetice, pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, dar și al dezvoltării exponențiale a tehnologiilor emergente, au fost analizate măsurile multidimensionale adoptate în cursul anului 2023 de către instituțiile cu atribuții în consolidarea rezilienței cibernetice a României.

De asemenea, au fost aprobate o serie de acțiuni prioritare pe care să le aibă în atenție Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică, în anul 2024, menite să contribuie la dezvoltarea sistemului național de securitate cibernetică și la consolidarea capabilităților de prevenire, descurajare, inclusiv printr-o abordare proactivă, adecvată cadrului internațional de cooperare în domeniu.

Totodată, membrii Consiliului au analizat și activitatea CSAT în anul 2023 și au decis transmiterea Raportului de activitate al Consiliului, spre aprobare, Parlamentului României.

Continue Reading

NATO

Serviciul de Informații al Letoniei: Riscul unei agresiuni militare a Rusiei împotriva NATO va crește, dacă Occidentul nu sprijină suficient Ucraina

Published

on

© European Union 2022/Source - EC Audiovisual

Un sprijin politic şi militar insuficient pentru Ucraina din partea Occidentului poate face ca evoluţia războiului ruso-ucrainean să devină o ameninţare pentru NATO, scrie într-un raport principalul Serviciu de Informaţii al Letoniei, Oficiul pentru Protecţia Constituţiei (SAB), relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.

„Fără o creştere substanţială a sprijinului occidental pentru Ucraina, regimul Putin va căpăta încredere în capacitatea sa de a influenţa Occidentul şi spiritul imperial al Rusiei nu va face decât să crească în viitorul previzibil”, se arată în raport.

Potrivit acestuia, armata rusă a dobândit o enormă experienţă de luptă, inclusiv împotriva echipamentelor militare occidentale.

„Împreună cu expansiunea planificată a armatei ruse, aceasta va creşte semnificativ riscul unei agresiuni militare a Rusiei împotriva NATO”, susţine serviciul de informaţii leton.

Acest serviciu observă că, deşi Occidentul a impus Rusiei sancţiuni ample după agresiunea asupra Ucrainei, Rusia nu a fost izolată complet, în timp ce „capacitatea agresivă şi destabilizatoare a Kremlinului a diminuat, dar nu a dispărut”.

De asemenea, raportul face referire şi la Belarus, ţară vecină atât cu Rusia cât şi cu Letonia, menţionând că regimul preşedintelui Aleksandr Lukaşenko cooperează strâns cu Rusia în operaţiunile militare ale acesteia în Ucraina şi arme nucleare ruse sunt staţionate pe teritoriul belarus.

„Belarusul a oferit sprijin logistic, instruire a trupelor, livrări de arme şi muniţii, tratament şi reabilitare pentru soldaţii ruşi răniţi, precum şi reparaţii de echipamente şi maşini de luptă. Belarusul este de asemenea complice la crimele de război comise de Rusia, întrucât a participat la deportarea copiilor din teritoriile ocupate ale Ucrainei şi la instalarea lor în tabere, inclusiv în Belarus”, se arată în document.

În context, Serviciul de Informații Externe al Estoniei a declarat, într-un raport publicat săptămâna trecută, că Rusia se pregătește pentru un potențial conflict armat cu țările occidentale în următorul deceniu.

„În mentalitatea Kremlinului, ei nu se luptă doar cu ucrainenii, ci calea aleasă de ei implică o confruntare pe termen lung cu întregul <<Occident colectiv>>”, a declarat Kaupo Rosin, șeful organismului estonian.

Deși șansele unui atac militar din partea Rusiei în acest an sunt reduse, consideră Rosin, viitoarea securitate a Europei și a granițelor Estoniei depinde de capacitatea Ucrainei de a descuraja agresiunea rusă cu sprijinul aliaților.

În ianuarie, Letonia, Lituania și Estonia au convenit să creeze „o linie de apărare” comună la frontierele lor cu Rusia și Belarus pentru ”a apăra flancul estic al NATO şi a-i priva pe adversarii noştri de libertatea de mişcare”.

Alianța este conștientă că trebuie să-și consolideze postura de descurajare credibilă, fapt reflectat și prin apelul președintelui Comitetului Militar al NATO, amiralul olandez Rob Bauer, sau prin cel al președintelui francez Emmanuel Macron, care a solicitat industriei franceze să treacă la „economai de război”

Continue Reading

NATO

Alexandru Muraru: NATO trebuie să își continue angajamentul politic pentru Kiev și să reitereze drumul euro-atlantic al Ucrainei

Published

on

© Alexandru Muraru - Faecbooka

Deputatul PNL, Alexandru Muraru, prezent la reuniunea anuală comună a Comisiilor Adunării Parlamentare a NATO de la Bruxelles, a subliniat importanța ca „NATO trebuie să își continue angajamentul politic și practic pentru Kiev și să reitereze drumul euro-atlantic al Ucrainei.”

„NATO trebuie să își continue angajamentul politic și practic pentru Kiev și să reitereze drumul euro-atlantic al Ucrainei. Nu este loc pentru ezitare, mai ales că există premisele ca Rusia să intensifice agresiunea militară în Ucraina din această primăvară”, a transmis deputatul liberal. 

Potrivit acestuia, următorul Summit NATO care va avea loc în iulie 2024 la Washington va fi un moment cheie în evoluția Alianței Nord-Atlantice: „După cum contextul de securitate va continua să rămână complicat și provocator, aliații vor trebui să fie fermi în reafirmarea solidarității și unității dintre parteneri și să caute soluții pentru rezolvarea conflictelor actuale.”

„În tot acest context, România va continua să sprijine Ucraina cât și Republica Moldova, reamintind că, nu mai departe de finalul anului trecut, țara noastră a sprijinit cele două state vecine cu 2 milioane de euro sub forma unor pachete de asistență medicală și militară”, a conchis Alexandru Muraru. 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

U.E.37 mins ago

Sondaj îngrijorător: Europenii sunt pesimiști cu privire la șansele Ucrainei de a câștiga războiul. Doar 1 din 10 crede că aceasta va învinge Rusia, sentiment alimentat și de inacțiunea Congresului SUA privind sprijinul pentru Kiev

ROMÂNIA37 mins ago

PNL și PSD vor candida pe liste comune la alegerile europene din 9 iunie

ROMÂNIA1 hour ago

Luminița Odobescu îl convoacă la MAE pe ambasadorul Rusiei în legătură cu moartea subită a lui Alexei Navalnîi

ROMÂNIA1 hour ago

Ligia Deca a discutat cu ministrul pentru competențe și educație din Irlanda despre formarea profesorilor pentru „adaptarea practicilor didactice la nevoile actualei generații de elevi”

ROMÂNIA2 hours ago

Bruxelles-ul aprobă o schemă de ajutor de stat a României în valoare de 37,6 milioane de euro pentru producătorii de tomate și usturoi

NATO2 hours ago

CSAT a decis ”măsuri de întărire a Forțelor Armate, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României” în contextul războiului rus din Ucraina

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană lansează un pachet de acțiuni pentru promovarea inovării, securității și rezilienței infrastructurilor digitale

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE4 hours ago

Ligia Deca participă la Summitul Global al Competențelor, organizat sub umbrela OCDE: Misiunea noastră comună este de a dezvolta competențe transversale pentru o societate aflată într-o continuă schimbare

U.E.5 hours ago

Statele membre ale UE convin asupra unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei în ajunul împlinirii a doi ani de la invazia Ucrainei

POLITICĂ5 hours ago

Sondaj: Două treimi dintre români (66%) vor o guvernare stabilă formată dintr-o alianță de partide puternice după 2024

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA2 days ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA5 days ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA6 days ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

U.E.2 weeks ago

Charles Michel face apel la creșterea investițiilor în securitatea și apărarea europeană în cadrul Forumului Grupului BEI 2024

NATO2 weeks ago

Consilierii pentru securitate națională din țările NATO au demarat pregătirile pentru summitul aliat de la Washington: “O victorie a Rusiei ne-ar slăbi. Sprijinul pentru Ucraina nu este un act de caritate”

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, despre discuții cu cancelarul Austriei la Congresul PPE privind aderarea completă la Schengen: Este mult mai importantă soluţia decât discuţia într-un anumit moment

Trending