Adrian Chesnoiu, directorul general al  Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), a anunțat că rata de absorbție din fondurile europene pentru beneficiarii instituției este de 95%.

Într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare Facebook, acesta menționează că, până la finalul acestui an, AFIR mai are de absorbit încă 800 de milioane de euro.

„La AFIR, până la sfârșitul anului mai avem de atras încă 800 milioane euro împreună cu beneficiarii noștri. Rata de absorbție este de peste 95%. Aceasta este dovada că funcționarii agenției performează. În perioada aceasta se vorbește mult despre lipsa de eficiență din instituții publice. Rezultatele de la AFIR sunt o dovadă că nu peste tot este la fel. Noile măsuri pentru bugetari demotivează acolo unde oamenii performează. Este nevoie de o analiză punctuală și de măsuri diferențiate în funcție de rezultate. La AFIR, sursele de recompensare a angajaților pentru indicatorii de performanță atinși sunt din fonduri europene, nu de la bugetul de stat. La un grad de absorbție de 95% nu putem spune că oamenii nu trebuie sau nu merită recompensați”, a menționat Chesnoiu.

Comisia Europeană a propus miercuri un bugetul multianual al UE pentru perioada 2028-2034 de 2000 de miliarde de euro, o creștere cu peste 50% față de cadrul financiar multianual anterior.

Viitorul buget multianual al UE este construit pe trei piloni. Primul dintre aceștia prevede o comasare a politicilor tradiționale, politica agricolă comună și politica de coeziune.

Astfel, Statele membre vor fi nevoite să prezinte planuri de parteneriat naționale și regionale pentru a accesa fondurile respective.

Ceilalți doi piloni sunt cel al competitivității (cu accent pe inovație, securitate, apărare și spațiu) și cel al Europei globale.

Propunerea de buget a fost întâmpinată cu critici de membrii legislativului european care au transmis că bugetul pe termen lung avansat de Comisie nu acoperă nevoile Uniunii Europene și resping comasarea celor două politici, cea de coeziune și agricolă comună.

Bugetul 2028-2034 propus de Comisia Europeană, reprezintă „o înghețare a investițiilor”, au avertizat eurodeputații, criticând introducerea agriculturii și coeziunii în „megafonduri-umbrelă”.

Urmează negocieri intense între instituțiile cu rol de co-legislator pentru adoptarea viitorului cadru financiar multianual.

Partidul Social Democrat a transmis deja un îndemn la adresa tuturor forțelor politice de a apăra interesul național și fermierii români, prezentând și o serie de prevederi pe care România ar trebui să le respingă în cadrul discuțiilor de la nivel european:

• Constituirea unui fond comun pentru asigurarea finanțării politicilor UE, inclusiv pentru agricultură, cu o condiționare a acordării fondurilor de îndeplinirea anumitor jaloane.
• Plafonarea subvenției pe beneficiar, indiferent de suprafața lucrată
• Creșterea procentului de cofinanțare de la 15% la 30%.

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a anunțat vineri semnarea ordinului care deblochează și lansează programul Startup Nation 2, finanțat din fonduri europene, cu un buget total de 444 de milioane de euro.

„Inițial, tot proiectul de 444 milioane de euro era blocat, pentru că nu se atinsese pragul minim de 25.000 de aplicanți sub 30 de ani. Am păstrat această condiție, dar am găsit o soluție corectă: l-am spart și împărțit lansarea în două etape, ca să nu mai ținem pe loc pe nimeni”, a transmis Miruță.

Acesta a explicat ce înseamnă acest lucru, concret: cei 22.000 de tineri care au aplicat deja pot merge mai departe către finanțarea europeana, până la 50.000 euro/proiect, iar pentru diferența de aproximativ 7.600 de locuri rămase, va fi deschisă o nouă etapă de înscrieri, astfel încât să se atingă ținta totală.

„Cu alte cuvinte: nu era corect să ținem pe loc 22.000 de oameni, care își doresc să performeze, să se dezvolte și să-i ajute și pe ceilalți să crească, doar pentru că încă nu s-au înscris ultimii 7.600”, a adăugat ministru.

Totodată, ministrul a precizat că din 1 august încep cursurile de antreprenoriat, un pas obligatoriu înainte de accesarea finanțării, iar în septembrie este estimat startul depunerii proiectelor.

„Și un lucru important: lucrăm în paralel. Cei care termină cursurile mai repede vor putea aplica imediat, nu vor aștepta după ceilalți. Selecția finală a câștigătorilor va fi făcută după ce toată lumea a parcurs pașii obligatorii. Orice antreprenor are nevoie de sprijin la început de drum. Rolul meu și al echipei mele este să-i ajutăm să reușească, nu să-i blocăm în birocrație”, a subliniat Radu Miruță.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a publicat miercuri, spre dezbatere publică, un proiect de act normativ care ar lega acordarea sporurilor pentru gestionarea proiectelor finanțate din fonduri europene de criterii de performanță și ar introduce meritocrația în administrația publică, a anunțat ministrul dezvoltării, Cseke Attila, potrivit comunicatului oficial. 

Propunerea de act normativ modifică regulamentul cadru privind criteriile pe baza cărora se stabileşte procentul de majorare salarială pentru personalul plătit din fonduri publice, precum şi condiţiile de înfiinţare a posturilor în afara organigramei, în cadrul instituțiilor şi al autorităților publice care implementează proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile sau prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Măsura propusă va asigura o abordare justă a folosirii banilor publici. Introducem meritocrația în administrația publică. Cei care merită, cei care asigură absorbția fondurilor europene pentru dezvoltarea României pot primi chiar și 50% spor, pe baza unor criterii ferme, dar cei care nu contribuie semnificativ la implementarea acestor proiecte, pe baza unui raport de progres, nu vor beneficia de sporuri”, a declarat Cseke Attila.

Astfel, acordarea sporurilor se va realiza în funcție de timpul efectiv lunar lucrat, dar și de valoarea proiectului implementat, în condițiile în care se dovedește, prin raport de progres trimestrial, aprobat de ordonatorul de credite, că au fost înregistrate progrese în implementarea acestuia, în trimestrul anterior.

În funcție de cumulul celor doi indicatori, respectiv timpul lucrat și valoarea proiectului, sporul poate fi de 5% și până la cel mult 50%.

Se consideră că au fost înregistrate progrese în implementarea proiectului, dacă a fost realizată o creștere a execuției documentare (studii, referate, cereri de plată, documentația pentru proiectare inclusiv obținerea de avize) de cel puțin 5% pentru activitățile eligibile prevăzute în proiect, în funcție de complexitatea acestuia, sau a fost realizată o creștere a execuției fizice de cel puțin 3%.

Totodată, dacă au fost derulate cel puțin 3% dintre activitățile eligibile prevăzute în proiect, în funcție de complexitatea acestuia, sau au fost recepționate cel puțin 3% din bunurile, serviciile, lucrările prevăzute în proiect.

Dacă timpul lunar efectiv lucrat pe proiectele de investiții finanțate din fonduri europene este de cel mult 20 de ore, sporul poate fi între 5-10%, în funcție de valoarea proiectului sau a proiectelor, iar acest procent crește gradual. La peste 80 de ore lucrate pe lună, sporul poate fi de 25-50%, la un proiect cu o valoare de peste 20 de milioane de lei.

Curtea de Conturi a României poate verifica raportul de progres, iar, în cazul în care se dovedește că nu reflectă realitatea, pentru sumele obținute nelegal răspunderea este în solidar a echipei de proiect, a persoanelor aflate pe circuitul de avizare și a ordonatorului de credite.

Măsurile din proiectul supus dezbaterii publice sunt propuse să intre în vigoare din 1 septembrie 2025.

Proiectul de act normativ poate fi consultat aici.