Connect with us

U.E.

”Lucrând împreună pentru a aduce UE mai aproape de cetățenii săi”, viziunea prin care Comitetul European al Regiunilor își propune să facă Uniunea mai democratică și mai receptivă la nevoile cetățenilor

Published

on

Comitetul European al Regiunilor și-a prezentat viziunea privind reformarea Uniunii Europene pentru a o face mai unită, mai democratică și mai receptivă la nevoile cetățenilor.

Înainte ca liderii să adopte următoarea Agenda Strategică a UE pentru perioada 2019-2024, Comitetul European al Regiunilor a prezentat viziunea sa privind viitorul Europei. Intitulat ”Colaborare pentru a aduce Uniunea Europeană mai aproape de cetățenii săi”, documentul face apel la statele membre pentru a revizui radical modul în care funcționează Uniunea.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, CoR suspine că toate deciziile și politicile UE trebuie să fie ancorate la nivel local, dacă se dorește o consolidare a democrației și recâștigarea încrederii cetățenilor.

”Alegeri europene au arătat că o largă majoritate a cetățenilor încă consideră vă viitorul lor rezidă într-o Uniune Europeană unită, așadat este timpul să schimbăm calea și să livrăm. Într-un moment în care valul populist și eurosceptic este în creștere, nu mai putem acționa ca de obicei. UE trebuie să devină mai vizibilă, mai eficientă și mai receptivă la nevoile cetățenilor, schimbând modul în care funcționează. Acest lucru înseamnă să implicăm și să împuternicim cei peste un milion de politicieni locali și regionali, aleși de-a lungul statelor membre. Orașele și regiunile constituie o parte fundamentală a fundației democratice a UE, pe care trebuie să reconstruim Europa”, a declarat Karl-Heinz Lambertz, președintele Comitetului European al Regiunilor.

CoR încearcă să aducă Uniunea Europeană mai aproape de cetățeni, acțiune care are la bază următoarele principii:

– Schimbarea modului în care deciziile sunt luate la nivel european – ”Subsidiaritate activă”, așa cum a fost stabilită de Grupul operativ pentru subsidiaritate și proporționalitate. Autoritățile locale și regionale trebuie să fie implicate în toate etapele ciclului legislativ al UE,

– Implicarea guvernelor: Acțiune coordonată la nivel european, regional, național și local este esențial pentru ca Uniunea Europeană să își livreze obiectivele. Mai multă descentralizare și o mai bună divizare a puterilor pentru a promova buna guvernare.

– Dialog permanent cu cetățenii: CoR solicită instituirea unui sistem permanent de dialoguri/consultări cu cetățenii, care să se extindă dincolo de perioadele care precedă alegerile europene. Acest nou mecanism va fi compelentar cu structura UE de luare a deciziilor, permițând cetățenilor să influențeze stabilirea agendei și elaborarea politicilor UE.

Ancorarea politicilor europene în mediul local

– Transformarea obiectivelor de dezvoltare durabilă în strategia de dezvoltare a UE pentru toate niveluri de guvernare,

– Consolidarea coeziunii în cadrul UE, lucru ce include o politică de coeziune puterniză după 2020, care să beneficieze de o finanțare adecvată, o dimensiune socială consolidată, legături rural-urban mai bune pentru a aborda declajul teritorial, măsuri relevante pentru a combate schimbările demografice,

– Un mediu durabil: CoR sprijină o foaie de parcurs ambiționasă către o Europă neutră privind clima, care să asigure implicarea tuturor nivelurilor de guvernare prin intermediul dialogurilor naționale la nivel multi-level privind clima și energia. CoR cere, de asemenea, o politică agricolă comună care este echitabilă, durabilă, bazată pe solidaritate, care să garanteze rolul central al regiunilor UE.

– Promovarea cercetării, invovării și a transformării digitale, inclusib o politică dedicată cercetării și dezvoltării, cu o legătură puternică cu regiunile,

– Punerea în practică a valorilor europene la nivel local și regional: transferarea resposnabilității privind primirea și integrarea migranților către orașe și regiuni. CoR solicită o finanțare și sprijin european adecvate pentru inițitativa ”Orașe și regiuni pentru integrare”, lansată la începutul acestui an.

Un buget european care să fie în concordanță cu ambțiile UE

În încercarea de a asigura orașelor și regiunilor oportunitatea de manevră pentru a consolida potențialul de creștere al UE, CoR solicită ca următorul buget pe termen lung al UE să fie cel puțin 1,3% din venitul național brut al UE-27 și să fie adoptat cât mai curând posibil pentru a permite planificarea timpurie și pregătirea programelor de finanțare. CoR avertizează, de asemenea, că orice încercare de recentralizare a bugetului UE, în special într-un mod care ar submina gestionarea partajată a programelor UE, trebuie evitată.

Amintim că, în luna martie, liderii regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană s-au reunit la Palatul Parlamentului din București, în cadrul celui de-al 8-lea Summit european al regiunilor și orașelor, unde au adoptat o declarație intitulată ”Construirea UE de la bază cu regiunile și orașele noastre”, ce reprezintă contribuția CoR la dezbaterea politică continuă privind ,,Viitorul Europei” și în pregătirea Agendei Strategice 2019-2024.

Declarația finală formată din 10 puncte a fost înmânată șefilor instituțiilor UE și șefilor de stat și de guvern, înainte de summit-ul de Sibiu, din data de 9 mai, în cursul căruia a fost discutat viitorul UE-27.

În cazul României, declarația a fost înmânată președintelui Klaus Iohannis.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Londra anunță marți cine va fi succesorul Theresei May. Comisia Europeană, pregătită să stabilească relații de lucru cu noul ”prim-ministru al Marii Britanii”, oricare ar fi acesta

Published

on

Comisia Europeană este pregătită să stabilească relații de lucru cu noul  ”prim-ministru al Marii Britanii”, oricare ar fi acesta, a declarat luni o purtătoare de cuvând a Executivului european, în condițiile în care dintre cei doi candidați, Jeremy Hunt și Boris Johnson, cel din urmă este favorit pentru a deveni noul lider conservator, succedând-o pe Theresa May, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Comisia Europeană a reiterat că este gata ”să se angajeze cu statele membre care ar fi cel mai afectate” de un Brexit fără acord, la care Boris Johnson spune că este pregătit să recurgă pentru a se asigura că Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană la 31 octombrie, dată la care mandatul Comisiei Juncker se încheie. 

Citiți și:
Bugetul UE pentru 2019: Consiliul UE, prezidat de Finlanda, adoptă măsuri de contingență pentru un Brexit fără acord

UE a anunțat că Irlanda se poate baza pe sprijinul său.

De altfel, presa britanică a anunțat că Comisia Europeană pregătește un pachet de ajutoare de miliarde de euro pentru Irlanda, menit să compenseze pierderile economice produse de un posibil Brexit fără acord.

Planul de contingență acoperă și scenariul în care ”Marea Britanie nu va plăti ce este luat în calcul” în conformitate cu actualul buget al UE, în care Londra este şi ea parte, a mai spus Bertaud.

În condiţiile în care Boris Johnson, care a condus campania pro-Brexit înainte de referendumul din 2016, urmează să devină premier al Marii Britanii, blocul comunitar se pregăteşte pentru un Brexit fără acord, dar ia în considerare şi o posibilă amânare a ieşirii Regatului Unit.

În cadrul primului său discurs în fața plenului Parlamentului European, Ursula von der Leyen, președintele-ales al Comisiei Europene, și-a reafirmat disponibilitatea pentru extinderea termenului de ieșire a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Impactul pe care îl va avea o ieșire dezordonată a Marii Britanii din UE asupra Acordului din Vinerea Mare, o chestiune spinoasă care a dominat discuțiile dintre negociatorii britanici și europeni, reprezintă una dintre principalele probleme.

Într-un articol de opinie publicat de The Telegraph, Boris Johnson, favorit pentru a o succeda pe Theresa May la conducerea Guvernului lodonez, a militat pentru tehnologie care ar putea fi o alternativă pentru așa-numitul ”mecanism de backstop” privind granița nord-irlandeză, o măsură menită să evite reinstaurarea unei frontiere dure între provincia britanică Irlanda de Nord și Irlanda, potrivit Reuters.

Duminică, ministrul irlandez de externe, Simon Coveney, a reiterat faptul că Uniunea Europeană nu accepta modificarea acordului de retragere a Regatului Unit din UE.

Numele noului premier al Marii Britanii va fi cunoscut pe 23 iulie, potrivit anunțului făcut la 25 iunie de Partidul Conservator.

Cei aproximativ 160.000 de membri ai Partidului Conservator vor putea vota până pe 22 iulie dacă doresc ca Boris Johnson sau Jeremy Hunt – singurii candidați rămați în cursă după ce Michael Grove a fost eliminat în urma votului parlamentarilor conservatori – să o înlocuiască pe Theresa May la preşedinţia formațiunii politice şi în funcţia de prim-ministru. 

Rezultatul alegerilor urmează să fie anunțat marți, următorul șef al executivului putându-și prelua atribuțiile chiar miercuri.

Mai mulți miniștrii au anunțat că vor renunța la portofolii înainte ca Theresa May să-i prezinte Reginei Elisabeta a II-a demisia sa.

La 7 iunie, Theresa May a demisionat din funcţia de lider al Partidului Conservator după ce încercarea sa de a obţine sprijin parlamentar pentru acordul privind Brexitul negociat cu Uniunea Europeană a eşuat de de trei ori în Camera Comunelor, ceea ce a condus la amânarea retragerii Regatului Unit din UE până pe 31 octombrie.

Continue Reading

U.E.

Miniștrii de interne din UE se întâlnesc la Paris pentru a discuta un plan de salvare a migranților ilegali care traversează Marea Mediterană

Published

on

Miniștrii din Germania, Franța și alte țări ale UE urmează să se întâlnească luni la Paris, în încercarea de a obține sprijin pentru un mecanism ad-hoc pentru a face față salvărilor migranților care încearcă să traverseze ilegal Marea Mediterană pentru a ajunge în Europa, informează EUobserver

Reuniunea informală a miniștrilor de interne și de externe vine pe fondul unei întâlniri organizată de Președinția Finlandei la Consiliul UE săptămâna trecută, la Helsinki, în urma căreia miniștrii de interne din statele membre nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la inițiativă lansată de Franța și Germania în vederea formării unui grup de țări dispuse să-și redistribuie între ele în mod sistematic migranții ori de câte ori aceștia ajung pe teritoriul UE, aduși de navele de salvare, începând din prezent și până în luna octombrie.

Mecanismul ar împiedica Italia și Malta să interzică navelor de salvare care transportă migranți să intre în porturile lor. Ambele țări au făcut acest lucru de mai multe ori în trecut, deoarece se temeau că vor fi lăsate singure de către partenerii lor din UE să se ocupe de gestionarea și găzduirea migranților ilegale.

Discuțiile de la Helsinki au evidențiat ,,opinii foarte diferite”, potrivit ministrului francez de Interne, Christophe Castaner, unii miniștri refuzând să primească imigranți, alții militând pentru solidaritate. De asemenea, mulți miniștri se tem că un astfel de mecanism ar încuraja traversările periculoase. 

Citiți și Vicepremierul Italiei, Matteo Salvini, la Helsinki: Guvernul italian își menține poziția față de acostarea în porturile italiene a bărcilor de salvare care transportă migranți ilegali

Potrivit lui Castaner, scopul întâlnirii de luni este câștigarea sprijinului a aproximativ 15 țări pentru mecanismul ad-hoc. O întâlnire specială este planificată în Malta pentru prima săptămână din septembrie.

Matteo Slavini, vicepremierul și ministrul de interne al Italiei a afirmat duminică seara că Franţa şi Germania nu pot decide singure politicile privind migraţia, ignorând solicitările ţărilor celor mai expuse cum sunt Italia şi Malta,  într-o scrisoare adresată omologului său francez Christophe Castaner.

,,Alegerile se fac doar la Paris şi Berlin, ajunge. Italia nu mai este dispusă să-i accepte pe toţi imigranţii care vin în Europa”, a adăugat Salvini într-un mesaj pe Facebook în care îşi prezintă scrisoarea către omologul său francez.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL, PPE) a solicitat 8,19 milioane de euro din bugetul UE pentru despăgubiri în urma inundațiilor din România: Vreau ca banii să ajungă cât mai repede în țară

Published

on

© Siegfried Mureșan/ Facebook

Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL, PPE) a solicitat luni, în prima ședință ordinară a Comisiei pentru bugete din Parlamentul European, alocarea a 8,19 milioane de euro pentru despăgubiri în urma inundațiilor care au afectat nord-estul României în vara anului 2018, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Banii ar urma să provină din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene cu scopul de a deconta cheltuieli de urgență realizate de autorități pentru reconstrucția digurilor și a infrastructurii de transport.

„Am solicitat alocarea acestor bani încă din prima ședință ordinară a Comisiei din noua legislatură fiindcă vreau ca raportul meu să fie adoptat de urgență, iar banii să ajungă cât mai repede în țară. După prezentarea pe care am făcut-o astăzi, Comisia pentru bugete va vota raportul meu în prima ședință de după vacanța de vară, iar Parlamentul European va aproba formal alocarea banilor în următoarea ședință plenară de la jumătatea lunii septembrie”, a declarat vicereședintele Comsiei pentru bugete din Parlamentul European, Siegfried Mureșan, după prezentarea Raportului privind mobilizarea Fondului de Solidaritate pentru România, Austria și Italia în Comisia pentru bugete.

Pe lângă cele 8,19 milioane de euro pentru România, raportul prezentat de eurodeputatul Siegfried Mureșan mai prevede alocarea a 8,15 milioane de euro pentru compensarea pagubelor cauzate de vremea severă în două regiuni ale Austriei din octombrie 2018 și 277,2 milioane de euro pentru a compensa pagubele cauzate de vremea severă care a lovit tot teritoriul Italiei în toamna anului trecut.

Dintre cele trei state membre, Italia este țara care a fost cel mai puternic afectată de catastrofe naturale în 2018, pagubele totale însumând peste 6,6 miliarde de euro, comparativ cu 327 de milioane de euro, cât au însumat pagubele pentru România, respectiv, 326 milioane de euro, valoarea pagubelor pentru Austria.

Suma alocată fiecărei țări este proporțională cu valoarea totală a pagubelor din țara respectivă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending