Connect with us

MAREA BRITANIE

Lucrătorii sezonieri români pot munci în Marea Britanie și anul acesta, dar au nevoie de viză. Aceasta costă 244 de lire și este valabilă până la șase luni

Published

on

© UK Embassy Bucharest/ Facebook

Muncitorii sezonieri din România pot lucra anul acesta în Regatul Unit printr-o viză care asigură o ședere de până la șase luni, arată Ambasada Regatului Unit în România printr-un mesaj publicat pe Facebook.

Cei interesați pot solicita viză cu cel mult trei luni înainte să lucreze ca sezonieri pe teritoriul Marii Britanii. Costul vizei se ridică la 244 de lire sterline.

”Cetăţenii români care caută muncă sezonieră în Marea Britanie vor fi bineveniţi în 2021. Proiectul pilot pentru muncitorii sezonieri, lansat iniţial în 2019, a fost extins şi prelungit pentru un an, suplimentar pentru cei care doresc să vină să lucreze la fermele din Marea Britanie pentru o perioadă de până la şase luni”, arată Ambasada Regatului Unit în România.

Potrivit site-ului Guvernului de la Londra, cei interesați pot aplica pentru o viză sezonieră valabilă șase luni.

Aceștia trebuie să arate că vor fi plătiţi şi să îndeplinească anumite condiţii, printre care să fie majori şi să aibă dovada că se pot întreţine financiar pe durata şederii.

De asemenea, este nevoie de un certificat de sponsorizare. Acesta este un număr de înregistrare, ce oferă acces la informaţii despre aplicant şi tipul de muncă pe care o va face pe teritoriul Regatului Unit.

Pe durata desfășurării muncii sezoniere pentru care au primit viză, cetățenii români nu vor putea să se angajeze pe perioada nedeterminată, să își ia un al doilea loc de muncă ce nu este descris în certificatul de sponsorizare mai sus amintit, să obțină fonduri publice sau să își aducă membri ai familiei în Marea Britanie.

Amintim că sistemul de imigrare pe bază de puncte al Marii Britanii a devenit operațional la începutul lunii decembrie.

Cetăţenii UE care au sosit înainte de expirarea perioadei de tranziţie la 31 decembrie 2020, precum şi respectivii lor membrii de familie, sunt în continuare eligibili pentru Programul de Înregistrare a Cetăţenilor UE (EU Settlement Scheme). Ei vor avea la dispoziţie perioada de până la 30 iunie 2021 pentru a depune o cerere în baza prevederilor acestei scheme.

Cetățenii UE pot merge fără viză în Regatul Unit pentru vizite scurte

În cadrul noului sistem de imigrări, începând cu anul viitor Regatul Unit va trata cetăţenii UE ca cetăţeni ce nu necesită viză, ceea ce înseamnă că pot călători în Marea Britanie ca vizitatori pentru o perioadă de şase luni fără a fi nevoie să obţină o viză.

Un vizitator poate intra în Marea Britanie de mai multe ori în interiorul acestei perioade, dar nu poate ajunge să locuiască efectiv în Marea Britanie prin mecanismul vizitelor repetate sau continue. Vizitatorii se pot angaja într-o gamă largă de activităţi, cum ar fi efectuarea de vacanţe, participarea la şedinţe şi conferinţe sau participarea la cursuri scurte, dar nu pot munci sau accesa fonduri publice.

Cetățenii care doresc să muncească, să se stabilească sau să studieze în Regatul Unit au nevoie de o viză permanentă obținută în baza unui punctaj

Cei care doresc să rămână pe perioade mai îndelungate decât şase luni, cu scopul de a munci, a studia sau locui în Marea Britanie, vor fi necesar să depună o cerere de viză.

Cererea va putea fi depusă pe site-ul GOV.UK şi va trebui demonstrat că ei îndeplinesc criteriile relevante şi punctajul necesar vizei pentru care depun cererea.

Cetăţenii UE care primesc viza vor primi acces securizat la informaţiile privind statutul lor de imigrare prin intermediul unui serviciu online, pe care îl vor putea folosi pentru a-şi confirma drepturile şi pentru a accesa servicii diverse, în loc să folosească un document fizic privitor la statutul lor.

Solicitanţii de viză care posedă un paşaport biometric vor putea completa cererea, inclusiv confirmarea identităţii folosind o aplicaţie de smartphone. S-ar putea ca unii solicitanţi să trebuiască să se prezinte la un Centru pentru Cereri de Viză dacă nu posedă paşaport biometric, nu pot folosi aplicaţia sau cip-ul lor biometric nu poate fi citit.

Solicitanţii de viză vor avea de plătit o taxă de cerere de viză. Lista taxelor se poate regăsi aici

Verificarea cazierului judiciar

În cadrul noului sistem de imigrări, Marea Britanie va introduce o abordare unitară, coerentă şi mai fermă cu privire la cazierul judiciar ce se va aplica tuturor cetăţenilor. Cei ce doresc să intre pe teritoriul Marii Britanii pot fi refuzaţi dacă:

– Au o condamnare cu închisoare de cel puţin 12 luni;

– Au săvârşit o faptă penală care a cauzat daune grave;

– Sunt recidivişti care dau dovadă de o nesocotire constantă a legii;

– Caracterul, conduita sau cercul lor de apropiaţi înseamnă că prezenţa lor nu va contribui la binele public.

Regimul pașapoartelor după 1 ianuarie 2021
Până pe 1 octombrie 2021 cetăţenii UE pot intra în Marea Britanie cu paşaport sau document naţional de identitate aşa cum o fac şi acum. Începând cu 1 octombrie 2021, cetăţenii UE, SEE şi Elveţiei vor avea nevoie de paşaport pentru a călători în Marea Britanie. Cu toate acestea, cetăţenii UE, SEE şi Elveţiei ale căror drepturi sunt protejate prin Acordul de Retragere, de exemplu cei care intră sub incidenţa Programului de Înregistrare a Cetăţenilor UE (EU Settlement Scheme) şi a prevederilor privind micul trafic de frontiera (muncitorii la frontieră) vor putea să călătorească în Marea Britanie folosind documentele naţionale de identitate până la 31 decembrie 2025 cel puţin.

Reglementările pentru muncitorii calificați care doresc să lucreze în Regatul Unit

În cadrul noului sistem, orice persoană care se deplasează în Marea Britanie pentru a munci va trebui să demonstreze că îndeplineşte un anumit set de cerinţe pentru care i se vor atribui puncte. Nu există un plafon maxim pentru numărul de persoane care pot face cerere pe Traseul muncitorilor calificaţi.

Pentru a fi eligibili pentru această viză solicitanţii trebuie să demonstreze că:

– Au o ofertă de muncă – susţinută de un sponsor agreat de Ministerul de Interne – la nivelul de calificare corespunzător, din partea unui angajator cu sediul în Marea Britanie;

– Au obţinut salariul minim corespunzător calificării (adică 25.600 GBP sau salariul actual pentru locul de muncă efectiv, oricare dintre cele două va fi cel mai mare);

– Stăpânesc limba engleză la nivelul mediu B1 (aşa cum este definit în Cadrul Comun European de Referinţă pentru limbi străine).

Dacă solicitantul câştigă între 20.480 de lire sterline (pragul minim de salariu pentru toţi muncitorii calificaţi) şi 25.600 GBP este posibil să facă totuşi cerere de viză pentru Muncitori Calificaţi „dând la schimb” puncte pentru anumite caracteristici ca să se încadreze în cerinţa salariului. Este posibil de exemplu să dea puncte la schimb dacă:

– Are un loc de muncă într-un domeniu care suferă de lipsă de forţă de muncă;

– Are un doctorat într-un subiect relevant pentru locul de muncă;

– Este nou-venit pe piaţa muncii din Marea Britanie (cerinţa salariului pentru nou-veniţi va fi cu 30% mai scăzută decât cea pentru muncitori cu experienţă indiferent de domeniu, până la limita inferioară de 20.480 GBP).

Lucrătorii din domeniul sănătății, favorizați. Vor primi viză în urma unei proceduri rapide

Guvernul Marii Britanii apreciază contribuţia vitală adusă de medici, asistente medicale şi alţi lucrători din domeniul sănătăţii proveniţi din străinătate la Sistemul Naţional de Sănătate (NHS) şi la mai largul Sector de Sănătate şi Îngrijire. Această ofertă de viză asigură că persoanele ce lucrează în ocupaţii eligibile din domeniul sănătăţii şi au o ofertă de muncă din partea NHS, sectorului social sau de îngrijire sau a unui angajator sau organizaţie care prestează servicii către NHS sunt motivate să vină în Marea Britanie.

Această ofertă de viză face parte din traseul Muncitorilor Calificaţi şi ca atare orice solicitant de viză pentru Sănătate şi Îngrijire trebuie să îndeplinească toate cerinţele pentru traseul Muncitorilor Calificaţi.

Pentru a fi eligibili pentru această viză solicitanţii trebuie să demonstreze că:

– Au o ofertă de muncă într-unul dintre posturile calificate definite în cadrul NHS sau sectoarelor aflate în legătură directă cu acesta;

– Au obţinut salariul minim corespunzător calificării;

– Stăpânesc limba engleză la nivelul mediu B1 (aşa cum este definit în Cadrul Comun European de Referinţă pentru limbi străine).

Aceasta este o viză în procedură rapidă, cu taxe de cerere mai mici şi sprijin direct pe tot parcursul procesului de procesare a cererii. Solicitanţii şi aparţinătorii lor vor fi scutiţi de la plata Suprataxei de Sănătate pentru Imigrare şi vor beneficia de taxe de cerere mai mici.

Lucrătorii cu înaltă calificare, pe calea ”Talent Global”

Marea Britanie doreşte să atragă cele mai bune şi inteligente talente din întreaga lume. Viza de tip Talent Global permite sosirea în Marea Britanie a solicitanţilor cu cea mai înaltă calificare fără a deţine o ofertă de muncă şi obţinerea anterioară a unui salariu minim. Solicitanţii nu sunt obligaţi să îndeplinească cerinţa stăpânirii limbii engleze până ce nu fac cerere de rezidenţă permanentă.

De asemenea nu sunt obligaţi să îndeplinească cerinţa mijloacelor financiare de întreţinere.

Aceasta este o viză flexibilă, valabilă până la 5 ani. Este disponibilă pentru solicitanţii din următoarele categorii:

– Ştiinţă şi medicină

– Ştiinţe umaniste

– Inginerie

– Cercetare ştiinţifică

– Tehnologie informatică

– Arte şi cultură

Pentru a face cerere de viză, solicitanţii trebuie:

– Să fie persoane cu recunoaştere internaţională, atât la cel mai înalt nivel cât şi ca lideri în domeniul lor, sau să se fi dovedit foarte promiţători şi să aibă şanse mari să devină lideri în domeniul lor;

– Să fie agreați de un organism competent din domeniul Talent Global. Există şase asemenea organisme competente Aprobate de Ministerul de Interne britanic. Organismul competent evaluează aptitudinile, capacitatea şi realizările solicitantului şi dă Ministerului de Interne un aviz consultativ de susţinere. Lista integrală a organismelor competente se găseşte aici.

– Să facă cerere de viză la nu mai târziu de 3 luni de la primirea scrisorii de susţinere.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

MAREA BRITANIE

Post-Brexit: Marea Britanie pregătește relaxarea controalelor vamale pentru produsele alimentare și alte importuri din UE pentru a evita o criză a aprovizionării

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Miniștrii britanici se pregătesc să relaxeze planurile post-Brexit pentru controalele la frontieră asupra produselor alimentare și a altor importuri din Uniunea Europeană, din cauza temerilor că vor deteriora în continuare comerțul și ar putea duce la lipsuri severe în supermarketurile din Marea Britanie, informează The Guardian, preluat de Digi24

Exportatorii britanici au fost loviți puternic de noile reguli și reglementări de la graniță după intrarea în vigoare oficială a Brexitului de la 1 ianuarie 2021, unii ajungând chiar la concluzia că există costuri mult prea mari pentru comerțul UE-UK.

Potrivit mai multor surse din industria britanică, citate de Observer, noul ministru pentru Brexit, Lordul Frost, are în vedere să permită controale mai laxe asupra importurilor de la 1 aprilie și să reducă planurile pentru controale vamale complete, inclusiv inspecții fizice, care urmează să înceapă de la 1 iulie.

De la această dată, planurile includeau verificări fizice ale produselor și declarații vamale pentru ca acestea să poată intra în țară. Toate aceste planuri au fost date peste cap de efectele dezastruoase ale Brexit asupra comerțului britanic, iar guvernul de la Londra are în vedere să renunțe la o parte dintre ele de teama de a nu ajunge ca rafturile magazinelor să fie goale din primăvară.

Astfel, importurile de hrană din UE în Marea Britanie ar putea intra în țară fără prea multe verificări, în contextul în care ultimele două luni au arătat cât de mult a afectat Brexit comerțul britanic.

Agenția din UK care se ocupă de responsabilitate bugetară (Office for Budget Responsability) a reiterat că barierele impuse la graniță din cauza Brexit duc la o scădere de 4% a productivității pe termen lung.

De altfel, o figură importantă din industrie a precizat: „Îngrijorarea este că, dacă continuăm cu mai multe controale și trecem la controale la importuri, atunci exportatorii nu vor fi pregătiți și nici de această parte nu suntem pregătiți pentru asta. Nu există încă infrastructura instalată sau numărul de funcționari vamali necesari pentru a realiza toate acestea. Am văzut deja exporturile grav afectate. Următorul coșmar ar putea fi importurile.”

Totuși, o sursă din Downing Street a confirmat sâmbătă seara că Frost a ordonat deja „o revizuire a calendarului pentru a ne asigura că nu impunem sarcini inutile companiilor”, dar a adăugat că este de-abia  „la începutul procesului și nu s-au luat decizii”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Astăzi în istorie: 75 de ani de la discursul lui Winston Churchill privind Cortina de Fier, în spatele căreia au rămas capitale precum Varșovia, Berlin, Praga sau București

Published

on

© winstonchurchill.org

Astăzi se împlinesc 75 de ani de la discursul prin care fostul prim-ministru britanic Winston Churchill a invocat conceptul “Cortinei de Fier”, rămas definitoriu pentru istoria postbelică și un moment de referință al confruntării bipolare dintre SUA și URSS și al trasării unei linii ideologice de aproape cinci secole între Europa de Est și cea de Vest.

La 5 martie 1946, la Fulton, Missouri, în fața unei mulțimi imense care l-a inclus președintele SUA, Harry Truman, liderul Marii Britanii din timpul celui de-al Doilea Război Mondial a rostit o faimoasă descriere a diviziunii politice care se deschidea în Europa între estul comunist dominat de sovietic și democrațiile occidentale și o frază care este considerată moment de debut al Războiului Rece:De la Stettin în Marea Baltică până la Trieste în Adriatică, o cortină de fier a coborât pe tot continentul. În spatele ei au rămas toate capitalele din vechile state ale Europei Centrale şi de Est: Varşovia, Berlin, Praga, Viena, Budapesta, Belgrad, Bucureşti şi Sofia”.

La 75 de ani distanță de la acel moment, 27 state europene s-au regăsit în cadrul Uniunii Europene, proiectul integraționist european construit pe baza reconcilierii postbelice și din care Marea Britanie a lui Churchill a făcut parte din 1973 până în 2020. 

BBC amintește că Winston Churchill folosise pentru prima dată termenul de “cortină de fier” într-o telegramă confidenţială adresată preşedintelui Statelor Unite, Harry Truman, în mai 1945 – la numai patru zile de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa.

Winston Churchill era îngrijorat de intenţia URSS de a instala regimuri politice “prietene” în sud-estul Europei, mai ales după ce negociase cu dictatorul sovietic Iosif Stalin acordul procentajelor de la Moscova, care viza împărțirea sferelor de influență în Europa de Est și de Sud-Est.

Puțini sunt cei care știu că celebrul discurs al fostului prim-ministru britanic privind căderea Cortinei de Fier peste Europa, susținut la 5 martie 1946, la Fulton, ar fi trebuit să cuprindă și referiri la Statele Unite ale Europei, un concept pe care însă Churchill l-a prezentat șase luni mai târziu, la Zurich, la 19 septembrie 1946.

Dezvăluirile au apărut într-o scrisoare publicată de The Guardian la 10 mai 2020, în aceeași în care în urmă cu 80 de ani Winston Churchill prelua puterea într-o Mare Britanie aflată în război cu Germania nazistă, dar și în contextul în care pe 8 mai s-au împlinit 75 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, iar 9 mai au fost aniversați 70 de ani de la Declarația Schuman, document considerat piatra de temelie a Uniunii Europene.

Ambele discursuri, de la Fulton și de la Zurich, au fost susținute când Winston Churchill era lider al opoziției după primul său mandat de prim-ministru.

Winston Churchill a fost prim-ministru al Marii Britanii în două rânduri. El a fost numit prim-ministru al Marii Britanii la 10 mai 1940 și a condus din această poziție guvernul Regatului Unit către victoria din cel de-al Doilea Război Mondial, jucând un rol crucial în crearea ordinii internaționale postbelice, decisă prin conferințele de la Ialta (4-11 februarie 1945) și de la Postdam (17 iulie – 2 august 1945). Marea Britanie a început Conferința de la Potsdam cu Winston Churchill prim-ministru și a încheiat-o cu laburistul Clement Attlee la conducere, după victoria împotriva conservatorilor lui Churchill la alegerile din 1945.

Winston Churchill a revenit ca prim-ministru la 26 octombrie 1951 până la 5 aprilie 1955, fiind primul șef al guvernului de la Londra din timpul domniei reginei Elisabeta a II-a (1952-prezent).

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Ministrul Bogdan Aurescu, discuții cu ministrul de stat pentru politici comerciale al Marii Britanii: Relațiile economice, un pilon al Parteneriatului Strategic pe care dorim să-l consolidăm

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu l-a primit joi, la sediul MAE, pe Greg Hands, ministru de stat pentru politici comerciale din cadrul Departamentului de Comerț Internațional al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cei doi oficiali au realizat, cu acest prilej, un schimb de opinii privind viitorul relațiilor bilaterale România – Regatul Unit, cu accent asupra oportunităților de cooperare dintre cele două țări în contextul post-Brexit.

Ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat că pentru România, Regatul Unit rămâne în continuare un partener strategic, de încredere, existând conexiuni istorice profunde între cele două state, precum și numeroase poziții similare pe teme de actualitate ale relațiilor internaționale. Ambii demnitari au reafirmat relevanța Parteneriatului Strategic dintre România și Regatul Unit, stabilit în anul 2003, și au evocat interesul comun pentru modernizarea cadrului acestui parteneriat, inclusiv în contextul noii dinamici determinate de retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, dar și al evoluțiilor mediului internațional.

Pe palierul bilateral, șeful diplomației române a arătat că relațiile economice constituie unul dintre pilonii Parteneriatului Strategic pe care autoritățile române doresc să-l consolideze în mod special, printr-o valorificare eficientă a potențialului schimburilor economice și al atragerii investițiilor britanice în România.

În acest context, miniștrii Bogdan Aurescu și Greg Hands au evocat utilitatea revitalizării activității Camerei de comerț bilaterale pentru impulsionarea relațiilor dintre companiile din cele două state și au evidențiat interesul pentru aprofundarea cooperării în domenii cum ar fi serviciile financiare și IT, precum și pentru posibilitatea constituirii unui hub tehnologic româno-britanic.

Ministrul Bogdan Aurescu a subliniat rolul esențial al comunității românești din Regatul Unit, în calitate de vector al impulsionării relației bilaterale româno-britanice și a reiterat importanța pe care autoritățile de la București o acordă respectării drepturilor românilor din Regatul Unit. Din această perspectivă, a pledat pentru soluționarea chestiunii taxei diferențiate aplicate de partea britanică pentru vizele de muncă, prin identificarea unei abordări comune, cât mai curând posibil.

Ministrul Bogdan Aurescu a evocat, totodată, cooperarea foarte bună dintre România și Regatul Unit în domeniul securității și apărării, salutând prezența în România a aeronavelor Royal Air Force pentru efectuarea operațiunilor de poliție aeriană întărită.

De asemenea, cei doi demnitari au reconfirmat convergența viziunilor celor două state cu privire la o serie de teme internaționale, cum ar fi promovarea unei relații transatlantice solide, relația cu Rusia și sprijinirea statelor partenere din Vecinătatea Estică.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

ROMÂNIA4 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Peste 2,6 milioane de doze de vaccin anti-COVID vor sosi în România în martie

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Președintele Iranului, după întâlnirea cu șeful diplomației irlandeze: Soluționarea problemelor cu semnatarii europeni ai acordului nuclear, posibilă doar prin negociri întemeiate pe respect reciproc și pe evitarea amenințărilor și presiunilor

MAREA BRITANIE8 hours ago

Post-Brexit: Marea Britanie pregătește relaxarea controalelor vamale pentru produsele alimentare și alte importuri din UE pentru a evita o criză a aprovizionării

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Piața unică: Comisia Europeană adoptă noi documente orientative pentru a facilita libera circulație a mărfurilor

Corina Crețu12 hours ago

Corina Crețu: Consolidarea drepturilor femeilor confruntate cu dificultăți enorme în România se poate face cu bani europeni

U.E.1 day ago

Angela Merkel avertizează că pandemia Covid-19 ar putea pune în pericol progresele înregistrate în ceea ce privește egalitatea de gen

Dragoș Pîslaru1 day ago

Dragoș Pîslaru vrea să afle opinia factorilor interesați asupra temelor cu impact social din UE: Dialogul social european este ceva ce mi-am propus să întrețin de la începutul mandatului

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă a atras atenția asupra nevoii de prioritizare a digitalizării în domeniul strategic în contextul unei tendințe globale accelerate de pandemia COVID-19

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Florin Cîțu: În PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Reforma trebuie să se vadă în investiții

ROMÂNIA1 day ago

Primarul Emil Boc: Abecedarul politicii de locuire la Cluj-Napoca și zona sa metropolitană se bazează pe calitate, coerență și integrare

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Florin Cîțu: În PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Reforma trebuie să se vadă în investiții

FONDURI EUROPENE2 days ago

Nicușor Dan: Primăria Capitalei a depus la MIPE proiecte care însumează 7 miliarde de euro. Acestea vizează domenii precum protecţia mediului, sănătatea, termoficarea, educaţia

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu consideră că digitalizarea administrației publice reprezintă ”un mod natural de a îmbunătăți comportamentul statului față de cetățeni”: Va fi finanțată din fonduri europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu are convingerea că premierul României va acorda prioritate proiectelor de infrastructură din Oltenia și Nordul Moldovei în vederea recuperării decalajului de dezvoltare între regiuni

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE1 week ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE1 week ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache1 week ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

Advertisement
Advertisement

Trending