Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de peste 30 de miliarde de euro, lansat joi în consultare publică de președintele Klaus Iohannis și guvernul Ludovic Orban, va direcționa minimum 57% din investiții către tranziția verde și digitalizare, iar o componentă investițională cheie va fi în domeniul transporturilor, cu o alocare de 9,27 miliarde de euro, arată documentul făcut public de Ministerul Fondurilor Europene.

Descris de președintele Klaus Iohannis drept “un plan despre România și despre români și o oportunitate istorică de dezvoltare“, PNRR are un total alocat de 30,44 miliarde de euro (prețuri 2018), respectiv de 33,009 miliarde de euro (prețuri curente) și este structurat pe trei piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României. “Țara noastră va implementa un nou model de dezvoltare economică, bazat pe investiţii, inovare şi competitivitate”, a spus șeful statului.

“Toţi aceşti bani care vor veni în România vor oferi o şansă la o viaţă mai bună pentru fiecare dintre cetăţenii români. Nu există om care să nu poată să beneficieze de pe urma absorbţiei acestor fonduri europene“, a asigurat și premierul Ludovic Orban.

Mai mult, șeful guvernului a subliniat că “suntem pe punctul de a intra în cea mai prolifică perioadă de la aderarea noastră în Uniunea Europeană”.

“Vom beneficia de cel mai mare pachet de sprijin financiar pe care l-am avut vreodată la dispoziţie. Şi noi ne angajăm să îl folosim integral pentru dezvoltarea României”, a spus Orban.

Cadru general. De unde vin cele 30,44 miliarde de euro?

Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă o cerință din partea Comisiei Europene pentru ca statele membre să poată accesa fondurile disponibile prin intermediul planului de redresare Next Generation EU, negociat de liderii europeni la Consiliul European din 17-21 iulie la pachet cu un buget total consolidat care cuprinde și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, generând o valoare totală de 1.824,3 miliarde de euro.

Din cele 1.824,3 miliarde de euro, 1.074,3 miliarde reprezintă Cadrul Financiar Multianual, iar 750 de miliarde sunt alocate pentru Next Generation EU, instrument pentru care este necesar PNRR-ul. Cele 750 de miliarde ale Next Generation EU sunt repartizate în 390 de miliarde de euro sub formă de granturi și 360 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi care vor trebui rambursate în următorii 30 de ani. De asemenea, elementul central de finanțare din cadrul Next Generation EU este reprezentat de Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), un nucleu de 672,5 miliarde de euro care a fost negociat din partea Parlamentului European de doi eurodeputați români: Siegfried Mureșan (PNL, PPE) și Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe).

Cele 30,44 miliarde de euro care sunt alocate României provin din Mecanismul de Redresare și Reziliență. Cerința actuală din propunerea de Regulament aplicabil PNRR este ca din suma aferentă granturilor, 70% să fie disponibilă până în 2022, iar restul de 30% să se aloce, pe baza unei formule prestabilite, în funcție de evoluțiile macroeconomice de la nivelul fiecărei țări, potrivit Ministerului Fondurilor Europene. De asemenea, din cele 30,44 miliarde de euro, 13,77 miliarde de euro vor fi acordate sub formă de granturi, reprezentând a șaptea cea mai mare alocare de granturi după Italia, Spania, Franța, Polonia, Germania și Grecia.

România va beneficia în următorul deceniu de o alocare totală de 80 de miliarde de euro. Cum sunt distribuiți banii?

În total, însă, României vor reveni 79,94 miliarde de euro, restul fondurilor având ca sursă de proveniență Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună și Fondul pentru o Tranziție Justă (FTJ).

Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, care reunește alocările totale ale MRR, Politicii de Coeziune, Politicii Agricole comune și FTJ, anvelopa bugetară a UE va fi de 1.411,5 miliarde de euro, României revenind 79,94 miliarde de euro, reprezentând 5,66%.

Cele 79,94 miliarde de euro de care va putea beneficia România vor fi distribuite astfel: 30,44 miliarde din MRR (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

PNRR: Trei piloni. Aproape 65% din buget va fi direcționat către domeniul transporturilor și schimbărilor climatice

Revenind la Planul Național de Redresare și Reziliență prezentat joi, documentul urmărește 3 obiective strategice:

1) Ameliorarea stării economice a României urmare a crizei pandemice;

2) Consolidarea capacității de reziliență;

3) Asigurarea unei creșteri economice pe termen lung.

Având în vedere ambițiile emblematice ale Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen privind tranziția verde și digitală, asumate și de Consiliul European și de Parlamentul European, PNRR va aloca minim 37% din buget pentru schimbări climatice și minim 20% pentru digitalizare.

De altfel, PNRR este structurat bugetar pe trei piloni:

1. Transport și schimbări climatice (o alocare de 21,4 miliarde de euro, reprezentând 64,88% din buget)
2. Servicii publice, dezvoltare urbană, valorificarea patrimoniului (6,5 miliarde de euro, reprezentând 19,71%)
3. Competitivitate economică, digitalizare și reziliență (5,08 miliarde de euro, reprezentând 15,42%).

Fondurile alocate Pilonului I vor fi împărțite după cum urmează în cinci domenii de intervenție: 43% pentru transport durabil (9,27 miliarde de euro), 30% pentru schimbări climatice (6,5 miliarde de euro), 12% pentru mediu (2,3 miliarde de euro), 8% pentru eficiență energetică și termică (1,8 miliarde de euro), 7% pentru energie și tranziție verde (1,55 miliarde de euro).

Marile proiecte din domeniul transporturilor care vor fi finanțate prin acest plan sunt: Autostrada A0 – Centura de Nord București (50 km), Autostrada A3 Transilvania și drumuri de conectivitate (171 km), A 1 (Sibiu-Pitești), A3 (Autostrada Transilvania, Brașov-Comarnic), A8 (Autostrada Tg. Neamț-Iași-Ungheni), A13 (Brașov-Bacău), Drumuri expres (București-Alexandria-Craiova, Craiova-Dr. Tr. Severin-Lugoj), Coridorul rutier A7 – Drumul Siretului (490 km), Drumuri de conectivitate și pentru stimularea investițiilor socioeconomice (663 km).

De asemenea, sunt menționați și peste 300 de kilometri de modernizare și electrificare de magistrale feroviare, dar și completarea și construcția a două linii de metrou în București și construcția unei linii de metoru în Cluj.

Banii alocați sub cel de-al doilea Pilon, prevăd investiții pentru trei domenii de intervenție de 3,6 miliarde de euro în mobilitate și regenerare urbană și în valorificarea patrimoniului, 1,85 miliarde de euro pentru sănătate și 1,05 miliarde de euro pentru educație.

De pildă, PNRR prevede și construcția a minimum trei noi spitale.

În cadrul celui de-al treilea pilon, cu patru domenii de intervenție, 75% din fonduri vor merge către mediul de afaceri și ecosisteme antreprenoriale, reprezentând 3,8 miliarde de euro.

Cercetarea și inovarea vor primi 270 de milioane de euro. De asemenea, 700 de milioane de euro vor fi alocate pentru digitalizare și securitate cibernetică, iar 310 milioane de euro pentru creșterea capacității de reziliență.

România se numără între primele șase state membre ale Uniunii Europene care și-au prezentat Planul Național de Redresare și Reziliență, alături de Franța, Cehia, Portugalia, Spania și Grecia.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este un document strategic, care prevede investiţii şi reforme, structurat pe 12 domenii prioritare, respectiv: sănătate, educaţie, digitalizare şi securitate cibernetică, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecţia mediului, energie, eficienţă energetică, mobilitate urbană, mediu de afaceri şi antreprenoriat, cercetare-inovare, precum şi creşterea capacităţii de rezilienţă în condiţii de criză în domeniul sanitar şi alimentar.

Planul va trebui aprobat de Comisia Europeană cel mai târziu până în luna aprilie a anului viitor.

PNRR poate fi descărcat și consultat aici.

Premierul Ludovic Orban a declarat, joi, că Guvernul este într-un parteneriat solid şi puternic cu preşedintele, care are scopul de a creşte influenţa României în deciziile la nivel european, menţionând că o lungă perioadă oficialii europeni s-au obişnuit să aibă “numai surprize neplăcute” din partea fostelor guverne ale ţării noastre, dar de un an de zile lucrurile s-au schimbat.

“Nu am să mă feresc să vorbesc despre alegeri. Din păcate, o lungă perioadă de timp, din România singurele lucruri bune şi singurele informaţii pozitive care veneau către partenerii noştri europeni veneau din partea preşedintelui României. Oficialii europeni s-au obişnuit să aibă numai surprize neplăcute din partea fostelor guverne. De un an de zile, lucrurile s-au schimbat şi Guvernul contribuie alături de preşedinte în a face surprize frumoase partenerilor noştri europeni. Suntem într-un parteneriat extrem de solid şi puternic, care nu are alt scop decât acela de a creşte influenţa României în deciziile care se iau la nivel european, decizii care sunt în interesul general al cetăţenilor Uniunii Europene şi, de asemenea, de a putea fructifica toate oportunităţile care sunt puse la dispoziţia României în conceptul european”, a afirmat Orban, la lansarea proiectului Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Orban a spus că nu este indiferent cine va câştiga alegerile, susţinând că cei care au guvernat înaintea PNL “aproape că nu şi-au dorit să folosească fondurile europene”, informează Agerpres.

Ludovic Orban a menţionat că nu există om care să nu poată beneficia de pe urma absorbţiei acestor fonduri europene.

“Efortul de a transforma România în bine, de a dezvolta, de a moderniza România va trebui să fie un efort al ansamblului întregii societăţi pentru că merită. Toţi aceşti bani care vor veni în România vor oferi o şansă la o viaţă mai bună pentru fiecare dintre cetăţenii români. Nu există om care să nu poată să beneficieze de pe urma absorbţiei acestor fonduri europene, indiferent că este vorba de un întreprinzător, este vorba de un reprezentant al unei profesii liberale, indiferent dacă este vorba de un angajat sau de un om care îşi caută un loc de muncă, indiferent dacă este vorba de un angajat în sectorul public al cărui venit depinde de dezvoltarea economică a ţării, indiferent dacă este vorba de un părinte sau un bunic a cărui pensie poate creşte numai pe baza creşterii numărului de angajaţi şi pe baza creşterii salariului mediu în economie”, a subliniat Ludovic Orban. 

Citiți și Lansarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Klaus Iohannis: Este un plan despre România și despre români și o oportunitate istorică de dezvoltare

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă un document strategic structurat pe două priorități: reforme și investiții, ce aduce României perspectiva modernizării și a schimbărilor profunde așteptate de societatea civilă, mediul de afaceri și sectorul public din România.

Cu un total alocat de 30,44 miliarde de euro (prețuri 2018), respectiv de 33, 009 mld. euro (prețuri curente), planul este structurat pe trei piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României.

Cerința actuală din propunerea de Regulament aplicabil PNRR este ca din suma aferentă granturilor, 70% să fie disponibilă până în 2022, iar restul de 30% să se aloce, pe baza unei formule prestabilite, în funcție de evoluțiile macroeconomice de la nivelul fiecărei țări.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, la evenimentul de lansare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, că trebuie pregătite cele mai potrivite măsuri şi politici pentru redresarea economiei şi dezvoltarea României, iar modelul guvernărilor care au neglijat investiţiile nu trebuie să se mai repete. Klaus Iohannis a menţionat că, în urma negocierilor de la reuniunea Consiliului European din iulie, a obţinut pentru România un pachet bugetar de circa 80 de miliarde de euro pentru următorii 9 ani, reiterând că aceste fonduri reprezintă o oportunitate istorică.

“Traversăm o perioadă extrem de dificilă, cu restricţii şi constrângeri, ale căror efecte negative le-am resimţit din plin cu toţii, în plan sanitar, social şi economic. Avem de gestionat în continuare provocările crizei sanitare, însă, în egală măsură, trebuie să pregătim cele mai potrivite politici şi măsuri pentru redresarea economiei şi dezvoltarea ţării noastre. Modelul guvernărilor anterioare, bazat doar pe stimularea consumului şi pe măsuri de azi pe mâine, a neglijat tocmai investiţiile, care sunt baza dezvoltării unei ţări. Lipsa investiţiilor în infrastructura de sănătate, educaţie sau în proiectele majore de infrastructură de transport, energie şi agricultură constituie rezultatul unor măsuri şi politici defectuoase, care nu trebuie să se mai repete. Acest Plan este despre România şi despre români şi vă invit să îl tratăm ca atare, cu responsabilitate şi bună-credinţă”, a spus Iohannis, la evenimentul de lansare în dezbatere a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

El a arătat că, “în spiritul dialogului deschis şi constructiv”, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este lansat în dezbatere publică.

“Rolul transparenţei şi al consultărilor este acela de a construi împreună România de mâine. De aceea este important ca discuţiile pe marginea planului, care vor avea loc în perioada următoare, să fie aplicate, fundamentate şi să depăşească paradigma populismului electoral, dar şi promovarea de interese particulare”, a subliniat Iohannis, citat de Agerpres.

Preşedintele a atras atenţia că toate resursele financiare pe care România le are la dispoziţie trebuie utilizate inteligent.

“În anii următori, ţara noastră va implementa un nou model de dezvoltare economică, bazat pe investiţii, inovare şi competitivitate. Depinde numai de noi să transformăm provocările actuale în oportunităţi şi să identificăm cele mai bune soluţii la problemele cu care ne confruntăm. Toate resursele financiare pe care România le are la dispoziţie trebuie utilizate inteligent şi în beneficiul românilor. În 2020, am pus deja bazele schimbării şi vom continua această abordare într-un ritm susţinut în anii următori”, a spus el.

Klaus Iohannis a menţionat că, în urma negocierilor de la reuniunea Consiliului European din iulie, a obţinut pentru România un pachet bugetar de circa 80 de miliarde de euro pentru următorii 9 ani, reiterând că aceste fonduri reprezintă o oportunitate istorică.

“Am lucrat împreună cu Guvernul liberal în toată această perioadă, astfel încât să ne asigurăm că România va fi pregătită să acceseze din timp Facilitatea pentru Redresare şi Rezilienţă, instrument financiar unic în istoria de până acum a Uniunii Europene. Ţara noastră va putea utiliza peste 30 de miliarde de euro din această facilitate. Vor fi disponibile fonduri pentru recuperarea economică şi pentru accelerarea potenţialului de creştere în perioada post-pandemie, în baza documentului pe care îl lansăm astăzi în dezbatere publică, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, prin care propunem reforme şi investiţii cu efecte benefice directe asupra vieţii românilor”, a declarat Iohannis.

El a subliniat că este momentul cel mai bun pentru asumarea de reforme ambiţioase în domenii importante, precum cel al legislaţiei achiziţiilor publice, în domeniul administraţiei publice, precum şi în privinţa legislaţiei din domeniul fondurilor europene.

“Mă refer, în primul rând, la investiţiile atât de necesare în infrastructura de sănătate, cu precădere construcţia de spitale noi şi extinderea celor existente. Totodată, propunem investiţii suplimentare în infrastructura şcolară şi fonduri pentru comunităţile locale, inclusiv investiţii în digitalizare administrativă, mobilitate inteligentă şi regenerare urbană. România trebuie să se conecteze la realităţile zilelor noastre, inclusiv în ceea ce priveşte tranziţia climatică şi transformarea digitală, pentru a stimula creşterea economică şi pentru a crea noi locuri de muncă bine plătite. Este timpul să răspundem adecvat în raport cu interesele naţionale şi strategice în privinţa transformării digitale şi a tranziţiei verzi, să beneficiem de digitalizarea administraţiei, de inovarea proceselor tehnologice pentru a obţine produse competitive şi să accesăm competenţele viitorului”, a afirmat şeful statului.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă un document strategic structurat pe două priorități: reforme și investiții, ce aduce României perspectiva modernizării și a schimbărilor profunde așteptate de societatea civilă, mediul de afaceri și sectorul public din România.

Cu un total alocat de 30,44 miliarde de euro (prețuri 2018), respectiv de 33, 009 mld. euro (prețuri curente), planul este structurat pe trei piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României.

Cerința actuală din propunerea de Regulament aplicabil PNRR este ca din suma aferentă granturilor, 70% să fie disponibilă până în 2022, iar restul de 30% să se aloce, pe baza unei formule prestabilite, în funcție de evoluțiile macroeconomice de la nivelul fiecărei țări.