Connect with us

ROMÂNIA

Ludovic Orban: Eforturile președintelui Klaus Iohannis și ale PNL vor da roade și Laura Codruța Kövesi va fi numită procuror-șef european

Published

on

© Partidul Național Liberal/ Facebook

Președintele Partidului Național Liberal, Ludovic Orban, este convins că eforturile președintelui Iohannis și cele ale PNL “vor da roade” și Laura Codruța Kövesi va fi numită procuror-șef european.

Mâine este o zi decisivă. Consiliul Uniunii Europene se va pronunța asupra candidaturii Laurei Codruța Kovesi pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European. Sunt convins că eforturile diplomatice ale președintelui Klaus Iohannis și ale Partidului Național Liberal vor da roade, și că un român va conduce această importantă instituție europeană”, a scris Ludovic Orban, într-o postare pe Facebook.

Acesta a adăugat că un succes al candidatului român la șefia Parchetului European este un succes al României.

”În ciuda campaniei agresive dusă de PSD și de guvernul Dăncilă împotriva unui român aflat în competiție cu candidați ai unor țări puternice, noi am reușit să obținem susținerea Parlamentului European pentru candidatul român (după ce Consiliul votase pentru candidatul francez), să menținem această susținere și după alegerile europene, să accelerăm formarea comisiei de negociere și să convingem mai mulți parteneri din PPE (și nu numai) să își modifice poziția și să susțină candidatura doamnei Kovesi. Un succes al candidatului român este un succes al României”, a conchis președintele PNL.

Reprezentanții statelor membre ale Uniunii Europene vor discuta joi privind desemnarea procurorului-șef al european, iar o posibilă decizie va fi favorabilă candidaturii Laurei Codruța Kövesi, a anunțat eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European, în urma unei noi runde de negocieri între echipa de negociatori a Parlamentului European și cea a Consiliului Uniunii Europene.

Surse europene au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că dacă statele membre vor vota în favoarea candidaturii Laurei Codruța Kövesi, atunci aceasta va deveni primul procuror-șef al Uniunii Europene.

Citiți, pe larg, despre Epopeea ”primului procuror-șef european”, aproape de final: Candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European va fi votată joi de statele membre UE

Negociatorii Consiliului Uniunii Europene şi cei ai noului Parlament European format după alegerile din 23-26 mai au avut marţi o primă rundă de discuţii cu privire la desemnarea şefului Biroului Procurorului Public European (EPPO), poziţie pentru care se află în cursă şi Laura Codruţa Kövesi.

La 12 septembrie, Parlamentul European, care după alegerile europene din luna mai şi-a reconfirmat sprijinul pentru candidata Laura Codruţa Kövesi, şi-a desemnat noua echipă de negociatori pentru funcţia de procuror-şef european.

Noua echipă este formată din preşedinta Comisiei de control bugetar (CONT) a PE, Monika Hohlmeier, eurodeputată germană din grupul Partidului Popular European (PPE) din PE, Juan Fernando Lopez Aguilar, preşedintele Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), membru al grupului S&D din Spania, şi Maite Pagazaurtundua, vicepreşedintă a comisiei LIBE şi membră a grupului Renew Europe, tot din Spania, a anunţat joi pe contul său de Facebook eurodeputatul român Siegfried Mureşan.

De asemenea, la 18 iulie, noul Parlament European și-a reconfirmat sprijinul pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European.

Reamintim că procurorul Jean-François Bohnert, candidatul francez pentru același post, a fost propus în luna iulie de ministrul francez al Justiţiei pentru a conduce Parchetul Naţional Financiar (PNF) din Franţa, lăsându-i practic cale liberă pentru şefia Parchetului European contracandidatei sale Laura Codruța Kövesi. Ulterior, președinții Franței și României, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, au avut o convorbire telefonică în care liderul francez a transmis că va retrage candidatura lui Jean-François Bohnert și că o va susține pe Laura Codruța Kövesi la conducerea Parchetului European.

Istoricul tratativelor

Negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea procurorului-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat în aprilie fără niciun acord şi dosarul rămâne pe agenda viitorului Parlament European, format după alegerile europene din mai.

Anterior, în urma unui vot secret, în luna februarie, Comisia LIBE a selectat-o pe Kövesi pe primul loc în lista de candidaţi pentru postul de procuror-şef european. Rezultatul a fost: Laura Codruţa Kövesi – 26 de voturi, Jean-François Bohnert (Franţa) – 22 voturi, iar Andreas Ritter (Germania) – 1 vot. Kövesi a fost preferată anterior şi în Comisia CONT.

În schimb, în urma votului reprezentanţilor permanenţi ai statelor în Consiliul Uniunii Europene, Jean-François Bohnert s-a clasat pe primul loc pe lista pentru desemnarea procurorului-şef european, fiind urmat de Laura Codruţa Kövesi, din România, şi de germanul Andreas Ritter.

Reprezentanţii Parlamentului European şi cei ai Consiliului UE au avut trei runde de negocieri – în 20 martie, 27 martie şi 4 aprilie.

În reuniunea din 4 aprilie, echipa de negociere a Parlamentului European a reiterat că Laura Codruţa Kövesi rămâne candidatul preferat al instituţiei pentru a deveni primul procuror-şef al noului Parchet European şi a cerut Consiliului, care îl susține pe Jean-François Bohnert, să îşi reconsidere poziţia.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

COVID-19: Ministerul Afacerilor Externe anunță repatrierea a 125 de cetățeni români aflați în străinătate pe vase de croazieră

Published

on

 

Ministerul Afacerilor Externe informează că în urma demersurilor întreprinse pentru facilitarea revenirii în țară a cetățenilor români aflați în străinătate și care au fost afectați de măsurile de protecție sanitară și de restrângere a transportului aerian adoptate în contextul pandemiei de COVID-19 s-au reîntors în țară 125 de cetățeni români care lucrau pe mai multe vase de croazieră, potrivit comunicatului oficial.

În cursul serii de 23 mai, au revenit în țară 45 cetățeni români și un cetățean al Regatului Thailandei, membru de familie al unui cetățean român. Cetățenii repatriați lucrau în calitate de personal navigant pe mai multe vase de croazieră aflate în rada portului Manila, Filipine.

Cetățenii români au revenit în țară cu două zboruri charter contractate de către companie, pe ruta Manila-Belgrad, Belgrad-București. Cu aceleași curse a fost facilitată repatrierea și a 20 de cetățeni ai Republicii Moldova, care și-au continuat deplasarea de la București către destinație.

În dimineața zilei de 24 mai, au revenit în țară alți 80 cetățeni români, personal navigant pe vase de croazieră aflate în Puerto Vallarta, Statele Unite Mexicane. Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Consulatului General al României la Los Angeles, Ambasadei României la Washington, Ambasadei României la Ciudad de Mexico și al Ambasadei României la Belgrad, a efectuat demersuri constante pe lângă autoritățile americane, mexicane și sârbe în vederea facilitării demersurilor de debarcare, respectiv tranzit și repatriere.

Cetățenii români au revenit în țară prin intermediul a două zboruri charter contractate de către compania angajatoare, pe ruta Puerto Vallarta-Belgrad, Belgrad-București. Cu aceste curse a fost facilitată și repatrierea a 11 cetățeni ai Republicii Moldova, care și-au continuat deplasarea de la București către destinație, iar 4 cetățeni străini rezidenți au revenit in România, respectiv doi cetățeni mexicani, un cetățean indian și un cetățean britanic.

Continue Reading

ROMÂNIA

TAROM anunță introducerea de zboruri spre și dinspre Italia și Spania, începând cu data de 26 mai. Cine poate călători

Published

on

© TAROM/ Facebook

Compania națională Tarom anunță introducerea de zboruri spre și dinspre Italia și Spania cu următoarele date de călătorie: 

26 mai 2020

București – Roma – București, tarif 208 euro, cu bagaj de mână de 10 kg și bagaj de cală de 30 kg incluse;
București – Milano – București, cu tarif de 200 euro, cu bagaj de mână de 10 kg și bagaj de cală de 23 kg incluse.
Zborurile sunt operate în condiții speciale, sub incidența HG 394/18 mai 2020, anexa 3, art. 4., iar din aceaste considerente pasagerii care vor fi acceptati la bordul aeronavelor trebuie sa se încadreaze in următoarele categorii:

Dinspre Italia spre România vor fi acceptati doar cetățenii români care doresc repatrierea conform art. 4, alin. J.
Dinspre România spre Italia trebuie
– sa fie cetateni italieni sau
– sa fie lucratori sezonieri cu contract de munca conform art. 4, alin. I sau
– sa fie lucrători din sectorul transporturilor, prevăzuți în anexa nr.3, la comunicarea privind implementarea culoarelor verzi (“green lanes”), în temeiul orientărilor privind măsurile de gestionare a frontierelor, în vederea protejării sănătății și a asigurării disponibilității mărfurilor și serviciilor esențiale – C (2020 1897/23.03.2020).

De asemenea înainte de efectuarea zborului va rugam sa respectați condițiile de calatorie speciale, pe care le găsiți aici: https://www.tarom.ro/masuri-de-calatorie

Biletele pot fi achiziționate de pe site-ul www.tarom.ro, prin aplicația mobilă și de la orice agenție TAROM!
Check-in-ul se face gratuit, online sau la aeroport.

28 mai 2020

București – Madrid – București, tarif 250 euro, toate taxele incluse, precum și un bagaj de mână de 10 kg și un bagaj de cală de 23 kg;
București – Barcelona – București, tarif 230 euro cu toate taxele incluse, precum și un bagaj de mână de 10 kg și un bagaj de cală de 23 kg;
31 MAI
București – Madrid – București, tarif 250 euro, toate taxele incluse, precum și un bagaj de mână de 10 kg și un bagaj de cală de 23 kg;
București – Barcelona – București, tarif 230 euro cu toate taxele incluse, precum și un bagaj de mână de 10 kg și un bagaj de cală de 23 kg.

Zborurile sunt operate în condiții speciale, sub incidența HG 394/18 mai 2020, anexa 3, art. 4., iar din aceste considerente, pasagerii care vor fi acceptați la bordul aeronavelor trebuie să se încadreaze in următoarele categorii:

Dinspre Spania spre România vor fi acceptati doar cetățenii români care doresc repatrierea conform art. 4, alin. J.
Dinspre România spre Spania sunt necesare următoarele condiții:

– să fie cetățeni spanioli sau
– să fie lucrători sezonieri cu contract de muncă conform art. 4, alin. I sau
– să fie lucrători din sectorul transporturilor, prevăzuți în anexa nr.3, la comunicarea privind implementarea culoarelor verzi (“green lanes”), în temeiul orientărilor privind măsurile de gestionare a frontierelor, în vederea protejării sănătății și a asigurării disponibilității mărfurilor și serviciilor esențiale – C (2020 1897/23.03.2020).

De asemenea, înainte de efectuarea zborului vă rugăm să respectați condițiile de călătorie speciale, pe care le găsiți aici: https://www.tarom.ro/masuri-de-calatorie
Biletele pot fi achiziționate de pe site-ul  www.tarom.ro, prin aplicația mobilă și de la orice agenție TAROM!
Check-in-ul se face gratuit, online sau la aeroport.

 

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministerul Mediului marchează Ziua europeană a parcurilor naționale prin lansarea unui film de prezentare al Parcului Național Retezat

Published

on

© Print screen video Costel Alexe - Facebook

 

Ministerul Mediului marchează Ziua europeană a parcurilor naționale prin lansarea unui film de prezentare a Parcului Național Retezat, fiind primul parc național din România.

În anul 1935, la inițiativa profesorului Alexandru Borza, fondatorul Grădinii Botanice din Cluj-Napoca și a savantului de renume mondial, Emil Racoviță, se înființează, în sud-vestul țării, în judetul Hunedoara, Parcul Național Retezat, primul parc național din România.

Tema aleasă pentru celebrarea Zilei Europene a Parcurilor Naţionale în acest an este „Parcuri sănătoase, oameni sănătoși”, scrie Ministerul Mediului pe Facebook.

Parcul are o suprafață de 38.047 de hectare, din care 19.988 hectare sunt păduri, 9.893 de hectare din acestea fiind în zone de protecție strictă sau integrală.

Parcul Național Retezat asigură un echilibru al faunei și toate condițiile de hrană, liniște și adăpost pentru numeroase specii, precum ursul, lupul sau râsul, capra neagră, cerbul, căprioara sau mistrețul.

Aici trăiesc 185 de specii de păsări și pot fi găsite 1.190 de specii de plante, din care 90 sunt specii endemice.
Pe raza parcului sunt 80 de lacuri și tăuturi, inclusiv Lacul Bucura, cel mai întins lac glaciar din țară, și Lacul Zănoaga, cel mai adânc lac glaciar din România.

Filmul de prezentare a fost realizat în cadrul proiectului european “Întărirea capacității pentru managementul adaptativ al capitalului natural din Parcul Național Retezat National Park (incluzând rezervațiile 2.494 Gemenele, 2.496 Peștera Zeicului) împreună cu siturile Natura 2000 suprapuse parțial – ROSCI0217 Retezat și ROSPA0084 Munții Retezat, potrivit ministrului mediului Costel Alexe.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending