Connect with us

ROMÂNIA

Ludovic Orban: Eforturile președintelui Klaus Iohannis și ale PNL vor da roade și Laura Codruța Kövesi va fi numită procuror-șef european

Published

on

© Partidul Național Liberal/ Facebook

Președintele Partidului Național Liberal, Ludovic Orban, este convins că eforturile președintelui Iohannis și cele ale PNL “vor da roade” și Laura Codruța Kövesi va fi numită procuror-șef european.

Mâine este o zi decisivă. Consiliul Uniunii Europene se va pronunța asupra candidaturii Laurei Codruța Kovesi pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European. Sunt convins că eforturile diplomatice ale președintelui Klaus Iohannis și ale Partidului Național Liberal vor da roade, și că un român va conduce această importantă instituție europeană”, a scris Ludovic Orban, într-o postare pe Facebook.

Acesta a adăugat că un succes al candidatului român la șefia Parchetului European este un succes al României.

”În ciuda campaniei agresive dusă de PSD și de guvernul Dăncilă împotriva unui român aflat în competiție cu candidați ai unor țări puternice, noi am reușit să obținem susținerea Parlamentului European pentru candidatul român (după ce Consiliul votase pentru candidatul francez), să menținem această susținere și după alegerile europene, să accelerăm formarea comisiei de negociere și să convingem mai mulți parteneri din PPE (și nu numai) să își modifice poziția și să susțină candidatura doamnei Kovesi. Un succes al candidatului român este un succes al României”, a conchis președintele PNL.

Reprezentanții statelor membre ale Uniunii Europene vor discuta joi privind desemnarea procurorului-șef al european, iar o posibilă decizie va fi favorabilă candidaturii Laurei Codruța Kövesi, a anunțat eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European, în urma unei noi runde de negocieri între echipa de negociatori a Parlamentului European și cea a Consiliului Uniunii Europene.

Surse europene au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că dacă statele membre vor vota în favoarea candidaturii Laurei Codruța Kövesi, atunci aceasta va deveni primul procuror-șef al Uniunii Europene.

Citiți, pe larg, despre Epopeea ”primului procuror-șef european”, aproape de final: Candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European va fi votată joi de statele membre UE

Negociatorii Consiliului Uniunii Europene şi cei ai noului Parlament European format după alegerile din 23-26 mai au avut marţi o primă rundă de discuţii cu privire la desemnarea şefului Biroului Procurorului Public European (EPPO), poziţie pentru care se află în cursă şi Laura Codruţa Kövesi.

La 12 septembrie, Parlamentul European, care după alegerile europene din luna mai şi-a reconfirmat sprijinul pentru candidata Laura Codruţa Kövesi, şi-a desemnat noua echipă de negociatori pentru funcţia de procuror-şef european.

Noua echipă este formată din preşedinta Comisiei de control bugetar (CONT) a PE, Monika Hohlmeier, eurodeputată germană din grupul Partidului Popular European (PPE) din PE, Juan Fernando Lopez Aguilar, preşedintele Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), membru al grupului S&D din Spania, şi Maite Pagazaurtundua, vicepreşedintă a comisiei LIBE şi membră a grupului Renew Europe, tot din Spania, a anunţat joi pe contul său de Facebook eurodeputatul român Siegfried Mureşan.

De asemenea, la 18 iulie, noul Parlament European și-a reconfirmat sprijinul pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European.

Reamintim că procurorul Jean-François Bohnert, candidatul francez pentru același post, a fost propus în luna iulie de ministrul francez al Justiţiei pentru a conduce Parchetul Naţional Financiar (PNF) din Franţa, lăsându-i practic cale liberă pentru şefia Parchetului European contracandidatei sale Laura Codruța Kövesi. Ulterior, președinții Franței și României, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, au avut o convorbire telefonică în care liderul francez a transmis că va retrage candidatura lui Jean-François Bohnert și că o va susține pe Laura Codruța Kövesi la conducerea Parchetului European.

Istoricul tratativelor

Negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea procurorului-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat în aprilie fără niciun acord şi dosarul rămâne pe agenda viitorului Parlament European, format după alegerile europene din mai.

Anterior, în urma unui vot secret, în luna februarie, Comisia LIBE a selectat-o pe Kövesi pe primul loc în lista de candidaţi pentru postul de procuror-şef european. Rezultatul a fost: Laura Codruţa Kövesi – 26 de voturi, Jean-François Bohnert (Franţa) – 22 voturi, iar Andreas Ritter (Germania) – 1 vot. Kövesi a fost preferată anterior şi în Comisia CONT.

În schimb, în urma votului reprezentanţilor permanenţi ai statelor în Consiliul Uniunii Europene, Jean-François Bohnert s-a clasat pe primul loc pe lista pentru desemnarea procurorului-şef european, fiind urmat de Laura Codruţa Kövesi, din România, şi de germanul Andreas Ritter.

Reprezentanţii Parlamentului European şi cei ai Consiliului UE au avut trei runde de negocieri – în 20 martie, 27 martie şi 4 aprilie.

În reuniunea din 4 aprilie, echipa de negociere a Parlamentului European a reiterat că Laura Codruţa Kövesi rămâne candidatul preferat al instituţiei pentru a deveni primul procuror-şef al noului Parchet European şi a cerut Consiliului, care îl susține pe Jean-François Bohnert, să îşi reconsidere poziţia.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Klaus Iohannis s-a întâlnit la sediul PPE de la Bruxelles cu simpatizanții PNL din diaspora

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri, la sediul PPE de la Bruxelles, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii şi simpatizanţii PNL din diaspora, că se află într-un “război” cu Partidul Social Democrat, subliniind totodată că acesta nu este unul de natură doctrinară, ci a fost generat de “atacul” PSD asupra românilor.

“Suntem – şi o spun cu tristeţea de rigoare – într-un război. Suntem într-un război cu PSD. (…) Nu este un război doctrinar. Atenţie, faceţi, vă rog, diferenţa! Este un război între o forţă politică care a luat puterea prin alegeri şi a deturnat-o şi noi, ceilalţi, preşedintele şi Opoziţia, care luăm partea românilor. (…) Acum suntem într-o competiţie electorală, într-o luptă electorală şi sperăm ca bătăliile pe care le câştigăm să ducă la terminarea acestui război, fiindcă o naţiune nu poate să fie la nesfârşit în război cu sine. Aşa ceva dăunează grav societăţii”, a declarat preşedintele, citat de Agerpres.

 

Potrivit unui transmisiuni LIVE pe pagina de Facebook a eurodeputatul Rareș Bogdan, liderul delegației române din grupul PPE, la eveniment au mai luat parte și eurodeputații Siegfried Mureșan și Dan Motreanu.

Președintele Klaus Iohannis a participat joi și vineri la lucrările Consiliului European de toamnă, acolo unde a avut întrevederi bilaterale cu președinta aleasă a Comisiei Europene Ursula von der Leyen și cu președintele francez Emmanuel Macron.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele Israelului exprimă încă o dată, într-o scrisoare către Custodele Coroanei, ,,profunda recunoștință a poporului evreu față de eforturile curajoase ale Reginei-Mamă Elena de a salva evrei români de la ororile Holocaustului”

Published

on

© Screenshot @familiaregalaaromaniei

Președintele Israelului, Reuven Rivlin, îi transmite o scrisoare Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei române, pentru a-și exprima încă o dată ,,profunda recunoștință a poporului evreu față de eforturile curajoase ale Reginei-Mamă Elena a României de a salva evrei români de la ororile Holocaustului nazist”, în ciuda ,,amenințărilor la adresa vieții sale”, cu ocazia repatrierii rămășițelor pământești ale Majestății Sale, pentru odihnă veșnică, alături de fiul său, Regele Mihai I, înmormântat la Curtea de Argeș.

Scrisoarea integrală a președintelui Reuven Rivlin către Custodele Coroanei poate fi citită integral, mai jos: 

© Screenshot @familiaregalaaromaniei

,,Majestății Sale Margareta,
Custodele Coroanei române,
Majestatea Voastră,
Cu ocazia repatrierii Reginei-Mamă Elena a României, pentru a se odihni alături de fiul ei, Regele Mihai I, vă scriu pentru a exprima încă o dată profunda recunoștință a poporului evreu față de eforturile sale curajoase de a salva evrei români de la ororile Holocaustului nazist, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În pofida amenințărilor la adresa vieții sale, Regina Elena a reușit să îl convingă pe viceprim-ministru să permită trimiterea de ajutoare medicale, haine și mâncare evreilor transportați în ghetourile și lagărele de concentrare din Transnistria, în același timp încercând să oprească deportările către lagărele de exterminare naziste. Pentru eforturile sale umanitare neînfricate, ea a fost distinsă de către Yad Vashem cu titlul de ”Drept Între Popoare”.
Națiunile noastre împărtășesc o istorie îndelungată și, de-a lungul secolelor, cetățenii evrei ai României au cunoscut perioade de bunăstare, precum și vremuri mult mai puțin fericite. Aceste acte nobile, precum cele ale Reginei Elena, sunt o rază de lumină în anii întunecați ai Holocaustului.
Suntem încântați de bunele relații și de cooperarea dintre Statul Israel și România și sperăm că acestea vor continua să se dezvolte. Doresc, de asemenea, să-mi manifest deosebita apreciere pentru implicarea autorităților române în programe de păstrare vie a memoriei Holocaustului, deoarece credem cu tărie că numai prin educație, cercetare și reflecție ne putem asigura că astfel de evenimente teribile nu se vor mai petrece vreodată.

Cu distinsă considerație,
Reuven (Ruvi) Rivlin

La 71 de ani de la plecarea în exil și la 37 de ani de la trecerea Reginei Elena la cele veșnice, Majestatea Sa Margareta a decis aducerea rămășițelor pământești ale bunicii sale la Curtea de Argeș, în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală. 

Rămăşiţele vor fi reînhumate la Curtea de Argeş, într-o ceremonie care va avea loc pe 19 octombrie.

Alteţa Sa Regală Principesa Elena a Greciei şi a Danemarcei, născută la 3 mai 1896, la Palatul Tatoi, lângă Atena, a fost fiica Regelui Constantin I al elenilor şi a Reginei Sofia (născută Principesă Imperială a Prusiei). A fost sora Regilor George al II-lea, Alexandru şi Pavlos ai Greciei. S-a căsătorit la Atena, la 10 martie 1921, cu Principele Moştenitor Carol, de care a divorțat la 21 iunie 1928. În 1940 a devenit regina-mamă a României.

În anii ’40, mama regelui Mihai a salvat sute de mii de oameni de furia naziştilor, s-a opus abuzurilor primilor ani ai ocupaţiei sovietice şi a încercat din răsputeri, alături de fiul ei, să păstreze ţara în lumea liberă.

Regina Elena a închis ochii la Lausanne, în ziua de 29 noiembrie 1982, timp în care țara noastră se afla sub dictatura comunistă. Ea a fost înmormântată la cimitirul Boix-de-Vaud din Lausanne. Spre deosebire de Regele Mihai I, Regina Elena nu a și-a mai revăzut niciodată țara.

Continue Reading

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, mesaj cu ocazia repatrierii Reginei-Mamă Elena a României: Un act de dreptate istorică. După 71 de ani, Regina se întoarce în pământurile Patriei pe care a iubit-o și apărat-o în vremuri de restriște

Published

on

Demersul Casei Regale de a repatria osemintele Reginei-Mamă Elena a României (1896-1982) este un act de dreptate istorică, un gest de recuperare identitară și de patriotism civic, apreciază președintele Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis vineri.

Rămăşiţele pământeşti ale Reginei-Mamă Elena sunt repatriate vineri, 18 octombrie, sicriul fiind depus și la Palatul Elisabeta din București, înainte ca aceastea să fie reînhumate sâmbătă la Curtea de Argeş, alături de fiul ei, Regele Mihai I, în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală.

”Președintele Klaus Iohannis consideră că organizarea acestui eveniment național arată că poporul român își respectă istoria și pe cei care au contribuit la devenirea României de astăzi. Regina-Mamă Elena reprezintă un puternic simbol de demnitate, onoare și curaj și un reper deosebit de conduită morală în întunecatul secol XX. După 71 de ani, ea se întoarce acasă, în pământurile Patriei pe care a iubit-o și apărat-o în vremuri de restriște, unde se va odihni la loc de cinste, în panteonul Regilor și Reginelor României”, se arată în mesajul șefului statului.

Iohannis consideră că aducerea acasă, lângă fiul ei, Regele Mihai I, este nu doar un act de dreptate istorică și demnitate, ci un demers necesar pentru recuperarea și întregirea valorilor României contemporane. 

”În perioade tulburi și crude pe care le-a traversat țara noastră, Regina-Mamă a dat dovadă de tărie de caracter și claritate morală. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Regina-Mamă s-a implicat cu hotărâre pentru salvarea evreilor și romilor persecutați, suferinzi și chinuiți. Pentru rolul său direct și abnegația cu care i-a ocrotit pe cei asupriți, Regina-Mamă Elena a primit postum titlul de „Drept între popoare”. Perioadele exilului pe care le-a traversat nu au reușit să o îndepărteze sufletește de România, rămânând alături de fiul ei, Regele Mihai I, și de poporul român”, mai spune președintele.

Klaus Iohannis amintește că, alături de Mihai I, Regina-Mamă Elena s-a opus atât abuzurilor regimului de inspirație fascistă, cât și celui de inspirație sovietică  și a susținut ferm principiile democrației autentice. 

”Martoră a unor vremuri frământate, Regina a rămas fidelă valorilor europene înrădăcinate puternic astăzi în societatea românească, condusă de credința că eforturile de a se opune acțiunilor extremiste și iraționale nu vor fi în zadar. Societatea românească trebuie să aibă grijă ca moștenirea Reginei-Mamă Elena, simbol al României europene, să nu se piardă, să fie cinstită și onorată cum se cuvine, prezervată și transmisă generațiilor viitoare, mai ales de acum înainte, când Regina a revenit acasă”, a conchis președintele.

Regina Elena a închis ochii la Lausanne, în ziua de 29 noiembrie 1982, timp în care țara noastră se afla sub dictatura comunistă. Ea a fost înmormântată la cimitirul Boix-de-Vaud din Lausanne. Spre deosebire de Regele Mihai I, Regina Elena nu a și-a mai revăzut niciodată țara.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending