Connect with us

POLITICĂ

Ludovic Orban: Îmi doresc ca preşedintele Klaus Iohannis să fie candidatul PNL la prezidențiale, dar prezența sa în funcţia de preşedinte al Consiliului European ar oferi foarte multe oportunităţi României

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Partidului Național Liberal, Ludovic Orban, a declarat joi seara, referitor la eventualitatea ca președintele Klaus Iohannis să fie ales preşedinte al Consiliului European, că îşi doreşte ca acesta să fie candidatul PNL la alegerile prezidenţiale, dar că, pe de altă parte, șeful statului ar avea ocazia “de a ajuta foarte mult România din această poziţie”.

“Faptul că se vorbeşte despre posibilitatea ca preşedintele României, Klaus Iohannis, să poată să ocupe o poziţie atât de importantă cum este preşedinţia Consiliului European arată foarte clar prestigiul de care se bucură, recunoaşterea la nivel european, faptul că există o încredere în capacitatea preşedintelui României de a gira o asemenea funcţie (…) Normal că îmi doresc ca preşedintele Klaus Iohannis să fie candidatul nostru la preşedinţie, dar pentru România prezenţa preşedintelui Iohannis în funcţia de preşedinte al Consiliului European ar oferi foarte multe oportunităţi şi preşedintele României ar avea ocazia de a reprezenta România şi de a ajuta foarte mult România din această poziţie“, a declarat Ludovic Orban la Realitatea TV, citat de Agerpres.

Întrebat dacă în eventualitatea în care Klaus Iohannis ar ajunge preşedinte al Consiliului European, liberalii sunt pregătiţi să aibă un alt candidat la alegerile prezidenţiale, Orban a răspuns că Iohannis este astăzi candidatul PNL la funcţia de preşedinte al României.

“Cu siguranţă PNL va avea candidatul care va câştiga alegerile prezidenţiale. Dar o astfel de decizie se va lua, sigur, în această eventualitate, pe care n-aş vrea să o discutăm acum. Aţi văzut că preşedintele a fost extrem de prudent şi a refuzat să comenteze nişte zvonuri sau nişte evaluări care sunt făcute de mass media. Candidatul PNL la funcţia de preşedinte al României, astăzi, este Klaus Iohannis. (…) Consiliul Naţional al PNL a decis în unanimitate că susţine candidatura domnului preşedinte Klaus Iohannis”, a precizat Ludovic Orban.

Citiți și Klaus Iohannis, prima reacție publică despre ideea numirii sale în fruntea Consiliului European: “Dacă aceasta este opinia cuiva, este în regulă pentru mine”

Președintele Klaus Iohannis a reacționat în premieră la informațiile lansate de publicația Financial Times cu privire la posibilitatea ca șeful statului să fie numit în funcția de președinte al Consiliului European.

Dacă aceasta este opinia cuiva, este în regulă pentru mine”, a spus Iohannis, la sosirea sa la Consiliul European de vară, un summit crucial pentru atingerea unui compromis în privința viitorilor lideri ai instituțiilor UE.

Întrebat de CNBC cu privire la potențiala sa carieră politică la nivel european, Iohannis a răspuns: ”Nu cred că în acest moment este bine să comentăm pe baza zvonurilor”.

Citiți și Financial Times: Klaus Iohannis, printre favoriți în cursa pentru funcția de președinte al Consiliului European

Președintele Klaus Iohannis se află pe o listă restrânsă de lideri favoriți să îi succeadă lui Donald Tusk și să devină următorul președinte al Consiliului European, instituția care reunește șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană.

Numele șefului statului, afiliat familiei politice a popularilor europeni, apare alături de cele ale prim-miniștrilor liberali din Belgia și Luxemburg, Charles Michel și Xavier Bettel sau a prim-ministrului social-democrat din Portugalia, Antonio Costa, într-un amplu material Financial Times dedicat cursei politice pentru a ocupa pozițiile de vârf ale instituțiilor UE în urma alegerilor europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Președintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților: România ar fi trebuit să se folosească de reușitele din timpul președinției la Consiliul UE și să urmărească să-și atingă obiectivele și în timpul președinției germane

Published

on

România ar fi trebuit să se folosească de reușitele din timpul președinției la Consiliul Uniunii Europene și să urmărească să-și atingă obiectivele și în timpul președinției germane, a transmis deputatul Angel Tîlvăr, președintele Comisiei pentru afaceri europene din Parlamentul României într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

”Pe parcursul celor 6 luni de mandat la conducerea Consiliului UE, România și-a întărit profilul la nivel european, devenind o voce mai puternică, credibilă, relevantă, atuuri care speram că vor fi fructificate în politica europeană a actualei conduceri a țării, reprezentând argumente puternice pentru a fi mândri de performanțele obținute, care se doreau a fi îmbunătățite. Sub egida Președinției noastre a fost definitivat programul-cadru al Uniunii Europene pentru cercetare şi inovare 2021-2027, Orizont Europa, precum şi programul Europa Digitală, care contribuie la crearea unei pieţe unice digitale. De asemenea, au fost adoptate măsuri pentru îmbunătăţirea protecţiei graniţelor externe ale Uniunii, interoperabilitatea între sistemele informatice din domeniile justiţie şi afaceri interne, măsuri de securitate mai stricte şi consolidarea cooperării în materie de contraterorism”, a precizat președintele Comisiei pentru afaceri europene.

Acesta a reamintit că ”o parte semnificativă a activității președinției române a Consiliului Uniunii Europene a fost dedicată dimensiunii parlamentare, care a întărit și a sprijinit direcțiile stabilite la nivel executiv. Evenimentele organizate de Camera Deputaților au cuprins un număr semnificativ de întâlniri și dezbateri, în diferite formate, care au avut loc la București și la Bruxelles, având ca scop o poziționare vizibilă a României în procesul decizional comunitar, astfel încât țara noastră să aibă o mai mare influență, relevanță și credibilitate în familia europeană”.

În acest context, deputatul Angel Tîlvăr și-a mainifestat dezamăgirea cu privire la faptul că guvernul Orban ”nu manifestă niciun interes și nu dă semne că ar depune vreun efort pentru a fi activ în următoarele șase luni, cu atât mai mult cu cât printre prioritățile actualei președinții se află educația și inovarea, două teme majore, aflate și pe agenda președinției noastre, iar coeziunea rămâne o prioritate absolută pentru o Românie europeană.”

”Cu un guvern competent și activ în plan european, România ar fi putut valorifica și perioada Președinției Germaniei, importantă pentru viitorul Europei, pentru a-și promova obiectivele (intrarea în Schengen sau un buget european care să reducă decalajele de dezvoltare din UE). Dar guvernul actual nu face acest lucru. Este evident pentru oricine”, a mai spus președintele Comisiei pentru afaceri europene din Parlamentul României.

”La un an de la încheierea cu succes a mandatului României la Președinția Consiliului UE, constatăm cu tristețe că toate eforturile din 2019 la nivel parlamentar sau guvernamental au fost nefructificate pe măsura așteptărilor cetățenilor români. Ceea ce este mai dureros este faptul că era de așteptat să se întâmple acest lucru, ținând seama de structura guvernului, de maniera în care a fost învestit, de prioritățile sale și de disprețul pe care îl arată românilor”, a conchis deputatul Angel Tîlvăr.

Germania a preluat la 1 iulie președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene de la Croația. Astfel, președinția germană deschide calea unui nou trio, întregit de Portugalia (1 ianuarie – 30 iunie 2021) și Slovenia ( 1 iulie – 31 decembrie 2021).

Liderul de la Berlin se va axa în cele șase luni de mandat, preluat într-un moment istoric pentru Uniunea Europeană, pe drepturile fundamentale, coeziune, protecția climei, digitalizarea și responsabilitatea Uniunii Europene la nivel mondial.

Logo-ul președinției germane a Consiliului Uniunii Europene, reprezentat printr-o bandă Möbius, figură geometrică cu lungime infitită, pe care dacă o parcurgi pornind dintr-un punct, ajungi aproape imperceptibil din interior în exterior, pentru ca mai apoi să revii din punctul în care ai plecat, traversând astfel toate laturile, este în armonie cu motto-ul ”Împreună pentru relansarea Europei”, reprezentând un mesaj că președinția germană va lucra în interesul tuturor statelor membre UE.

Continue Reading

POLITICĂ

Oficial: Ministrul de externe Bogdan Aurescu l-a numit pe Iulian Fota în funcția de director general al Institutului Diplomatic Român

Published

on

© Iulian Fota/ Facebook

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat astăzi, 10 iulie, la o întâlnire de lucru între fostul Director general al Institutului Diplomatic Român (IDR), Dan Petre, și noul Director general, Iulian Fota, care va prelua conducerea instituției începând cu această dată, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul întâlnirii a fost realizat procesul de predare-primire a dosarelor curente privind activitatea și funcționarea IDR și au fost trecute în revistă prioritățile pentru următoarea perioadă, inclusiv necesitatea de reformare și implementare a unor elemente inovative în activitatea instituției.

Ministrul Bogdan Aurescu i-a mulțumit domnului Dan Petre pentru activitatea sa îndelungată la conducerea IDR și i-a urat succes în viitoarele sale angajamente profesionale.

Totodată, ministrul afacerilor externe a adresat urări de succes noului Director general și a accentuat importanța dezvoltării activității instituției, a programelor derulate de IDR, precum și necesitatea implementării de proiecte noi, inovative, care să răspundă în mod eficient nevoilor de formare și perfecționare profesională ale personalului MAE, în contextul internațional actual complex.

Printre elementele avute în vedere se vor urmări, de asemenea, realizarea și implementarea de programe și parteneriate cu instituții de prestigiu, organizarea de conferințe, seminarii, mese rotunde și workshop-uri  policy-oriented, dezvoltarea activității de cercetare și analiză pe teme de actualitate, atât pentru a sprijini activitatea Ministerului Afacerilor Externe, cât și pentru a fi accesibile publicului interesat. 

Citiți și Surse: Fostul consilier prezidențial Iulian Fota va fi numit director al Institutului Diplomatic Român

Conform Hotărârii de Guvern nr. 880 din 28 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare, privind organizarea şi funcţionarea Institutului Diplomatic Român, Directorul general al IDR este numit prin ordin al ministrului afacerilor externe, care îndeplinește și funcția de Președinte al IDR.

Iulian Fota este doctor în științe politice, conferențiar universitar la Academia Națională de Informații, profesor asociat la Facultatea de sociologie și asistență socială a Universității din București. A fost consilier prezidenţial pentru securitate naţională și șef al Departamentului Securităţii Naţionale din cadrul Administrației Prezidențiale, director al Colegiului Național de Apărare, director al Colegiului Național de Informații și consilier în cadrul Departamentului pentru integrare euro-atlantică şi politica de apărare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

De asemenea, Iulian Fota este membru al consiliului consultativ al think-tank-ului american CEPA (Center for European Policy Analysis) și membru în consiliul editorial al unor publicații internaționale și românești din domeniul studiilor de securitate.

Continue Reading

POLITICĂ

COVID-19: Klaus Iohannis propune ca sistemul RO-ALERT să avertizeze populația în cazul informațiilor false și dezinformării

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat joi, în informarea transmisă Parlamentului privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul ţării în contextul pandemiei COVID-19, că este nevoie ca “întregul” cadru general al măsurilor excepţionale să fie revăzut, actualizat şi corelat cu realităţile sociale, păstrându-se un echilibru între flexibilitatea soluţiilor de natură să răspundă unor provocări din ce în ce mai diverse ale societăţii actuale şi concreteţea şi claritatea acestora. În documentul trimis, președintele propune “dezvoltarea capacității de combatere a informațiilor false, care prezintă un grad ridicat în ceea ce privește alimentarea nesiguranței, prin intermediul sistemului de avertizare a populației în situații de urgență RO-ALERT”.

Acest cadru ar trebui să ofere Executivului instrumente concrete ce îi permit o intervenţie “promptă”, “în beneficiul protejării la timp a cetăţenilor”, punctează şeful statului, în informare, care a fost publicată joi de Administraţia Prezidenţială.

În documentul trimis de președinte către Parlament este menționat și obiectivul identificării modalităților de combatere eficientă a știrilor false și dezinformării.

“Gradul de acceptare al măsurilor luate într-o situație de criză depinde și de informarea corectă a cetățenilor și prevenirea propagării fake-news-ului. Pandemia de COVID-19 a generat, la nivel mondial, o „infodemie”, caracterizată prin dezinformare și propagarea de informații false legate de virus. Organizația Națiunilor Unite a semnalat că aceste acțiuni influențează negativ răspunsul autorităților față de criza de sănătate publică și creează confuzie și neîncredere în rândul populației. De asemenea, la nivelul Uniunii Europene s-au adoptat o serie de măsuri pentru combaterea informațiilor eronate cu privire la asistența medicală, teoriile conspiraționiste, creșterea gradului de sensibilizare cu privire la pericolele dezinformării, promovarea și utilizarea surselor sigure, încurajarea platformelor online să contribuie la combaterea știrilor false și a altor încercări de răspândire de informații eronate prin eliminarea conținuturilor ilegale sau false”, a spus Iohannis, în document.

În acest context, Iohannis pledează pentru cooperarea dintre autorități și cetățeni și crearea unui parteneriat credibil și asigurarea legitimității autorităților publice.

Acestea “se pot realiza doar printr-o comunicare transparentă, evitarea instrumentalizării politice a unor teme sensibile și, cel mai important, considerarea interesului public ca fiind prioritar”, enunță șeful statului.

Astfel, președintele propune un set de măsuri care pot fi luate precum “implementarea unui cod de comunicare publică în perioada stării de urgență și a stării de alertă; implementarea unor mecanisme care să asigure informarea corectă a publicului larg; dezvoltarea capacității de combatere a informațiilor false, care prezintă un grad ridicat în ceea ce privește alimentarea nesiguranței, prin intermediul sistemului de avertizare a populației în situații de urgență RO-ALERT”.

Propunerea șefului statului vine în contextul în care Uniunea Europeană a luat deja o serie de măsuri la nivel european, inclusiv la nivelul Comisiei Europene, cât și în cadrul Parlamentului European.

Parlamentul European a decis la 18 iunie înființarea Comisiei speciale privind interferența externă în procesele democratice din UE, inclusiv dezinformarea.

Această comisie specială va fi însărcinată cu analizarea cercetărilor și investigațiilor care au arătat că regulile electorale crucial au fost au fost încălcate sau ocolite. 

De asemenea, va trebui să identifice domeniile posibile care ar necesita acțiuni legislative și non-legislative în legătură cu platformele de socializare, să sugereze acțiuni coordonate la nivelul UE pentru combaterea amenințărilor hibride și să contracareze campaniile de informare și comunicarea strategică a țărilor terțe maligne care aduc prejudicii Uniunii Europene.

Înființarea acestei comisii speciale apare într-un context dinamic în care criza COVID-19 a accelerat acțiunile de dezinformare și de discreditare a Uniunii Europene dinspre țările terțe, reliefând totodată și o coordonare a strategiilor de propagandă promovate de Rusia și China.

Recent, Comisia Europeană a emis o comunicare oficială care conține o nouă cale de urmat pentru combaterea dezinformării. Acțiunile propuse se bazează pe înțelegere, comunicare, cooperare, transparență și asigurarea libertății de exprimare și a unei dezbateri democratice pluraliste, fiind pentru prima dată când Comisia Europeană a nominalizat China, alături de Rusia, ca sursă de dezinformare.

În timpul crizei, UE și-a intensificat activitatea de informare a cetățenilor cu privire la riscuri și de consolidare a cooperării cu alți actori internaționali pentru combaterea dezinformării. Comisia a demontat miturile legate de coronavirus, pe site-uri web care au înregistrat peste 7 milioane de vizualizări. Serviciul European de Acțiune Externă, împreună cu Comisia, a consolidat comunicarea strategică și diplomația publică în țările terțe, inclusiv în vecinătatea UE.

Actorii străini și anumite țări terțe, în special Rusia și China, au desfășurat operațiuni de influență și campanii de dezinformare cu țintă precisă în UE, în vecinătatea sa și la nivel mondial.

De exemplu, grupul operativ East Stratcom al SEAE a detectat și a denunțat peste 550 de discursuri de dezinformare din surse pro-Kremlin pe site-ul web EUvsDisinfo.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending