Connect with us

ROMÂNIA

Ludovic Orban, mesaj în cadrul Reuniunii Anuale a Diplomației Române: Digitalizarea va modela viitorul societăților noastre și implicit al democrației

Published

on

© Ludovic Orban/ Facebook

Digitalizarea, inteligența artificială, securitatea cibernetică sunt subiecte ce se află pe agenda mai multor structuri de cooperare internațională a Camerei Deputaților, printre care delagațiile la adunarea parlamentară a Consiliului Europei, adunarea parlamanetară a NATO, grupul parlamentar de control asupra Europol, dar și comisiile de specialitate în cadrul cooperării interparlamentare la nivel european, a declarat marți  Ludovic Orban, președintele PNL și al Camerei Deputaților, într-un mesaj înregistrat transmis în cadrul Reuniunii Anuale a Diplomației Române.

„Viitorul înseamnă conectivitate, iar infrastructura este esențială. În cadrul Summit-ului parlamentar al Inițiativei celor Trei Mări din luna mai, am reamintit importanța parteneriatului transatlantic și proiectelor majore înscrise pe agenda Inițiativei, inclusiv cele privind regiunile Dunării și Mării Negre pentru securitatea și prosperitatea economică a tuturor celor carese află în această parte a lumii”, a punctat acesta.

Potrivit președintelui Camerei Deputaților, partenerii României din regiune și de peste ocean sunt hotărâți la nivelul propriilor legislative să ofere toată susținerea acestui format de cooperare.

„Dialogul pe teme privind securitatea regională, dar și avansarea realțiilor bilaterale s-a aflat și pe agenda reuniunilor oficiale la cel mai înalt nivel din Polonia, cu președintele Andrzej Duda. Aș aminti în contextul înâlnirilor bilaterale la nivel înalt și discuția cu președintele Consiliului Național al Republicii Austria. De Austria ne leagă importante interese economice, dar și în alte domenii, de aceea consider de mare importanță acest dialog”, a adăugat el. 

În mesajul său, Ludovic Orban subliniat faptul că a devenit un fapt incontestabil că digitalizarea va modela viitorul societăților noastre și implicit al democrației.

„De aceea, în cadrul Conferinței președinților de parlamente ale statelor UE, am vorbit despre utilizarea noilor tehnologii pentru stimularea comunicării dintre cetățean și aleșii săi, dar am deschis și o temă de reflecție cu privire la politicile pentru combaterea fenomenului știrilor false, care acum este ridicat la nivel de amenințare hibirdă”, a menționat președintele PNL.

Mai mult, acesta a amintit că împreună cu Anca Dragu, președinta Senatului, a avut o întâlnire cu omologul slovac, cu care a discutat aspecte privind relația bilaterală, dar și cooperarea pe teme europene.

„Reflecția asupra modului în care viitorul societății poate fi mai democratic și mai prosper se află și în centrul Camerei Deputaților, la Conferința privind Viitorul Europei. În toamna acestui an, în sprijinirea dialogului cetățenilor sunt organizate, la nivelul comisiilor permanente, dezbateri tematice”, a mai spus el. 

„Pentru că viitorul democrației este direct legat de statul de drept, aș dori să aduc în atenție faptul că în primăvara acestui an am avut o întâlnire virtuală cu vicepreședintele Comisiei Europene, Věra Jourová, în cadrul căreia am purtat un dialog foarte constructiv privind instrumentele de monitorizare ale UE și am oferit unele clarificări utile cu privire la situația din Româmnia”, a adăugat Ludovic Orban. 

În final, președintele Camerei Deputaților a subliniat importanța cooperării regionale, ce reprezintă pentru diplomația parlamentară un reper deosebit de important și a amintit că în prezent este președintele în exercițiu al adunării parlamentare a cooperarii economice la Marea Neagră, calitate în care și-a propus să promoveze pe agenda adunării dezbateri privind digitalizarea „ca un motor de creștere economică regională”. 

„Integrarea europeană a statelor din regiune, în special din Balcanii de Vest, dar și cele ale Parteneriatului Estic, una dintre linile de acțiune majoră ale diplomației române , se află pe agenda delagațiilor noastre”, a conchis Ludovic Orban.

Citiți și:

Klaus Iohannis: Pentru România rămâne esențial “triunghiul de aur” al politicii externe – creșterea rolului în UE și NATO și parteneriatul strategic cu SUA

Klaus Iohannis, mesaj pentru ambasadorii români în contextul crizei politice: În România, nu ne abatem de la parcursul nostru european și euroatlantic

RADR 2021. Președinta Senatului, Anca Dragu: Diplomația parlamentară reprezintă un instrument de sprijin a dimensiunii de politică externă dedicată statului de drept și avansării proceselor democratice

Ediția 2021 a Reuniunii Anuale a Diplomației Române (RADR) se desfășoară în perioada 7-9 septembrie 2021, sub titlul ”Acțiunea diplomației pentru consolidarea rezilienței României”în sistem video-conferință, pentru a doua oară în istoria organizării acestui eveniment, potrivit MAE

Tema principală a reuniunii din acest an este centrată în jurul conceptului de reziliență, având în vedere creșterea importanței acesteia în contextul pandemiei de COVID-19 și de provocările de provocările asociate.

Pentru diplomația română, conceptul de reziliență înseamnă protejarea mai eficientă a valorilor, intereselor cetățenilor, ale statului și ale organizațiilor internaționale din care acesta face parte – atât prin acțiuni pe plan intern, cât și pe plan extern. Mai concret, înseamnă creșterea rezistenței și capacității de adaptare și de a gestiona provocări regionale și globale, securizând în același timp funcționalitatea optimă la nivel instituțional.

NATO

Secretarul general adjunct al NATO exclude orice negociere a prezenței militare aliate în România: Nu este problema Federaţiei Ruse

Published

on

© NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a exclus vineri orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre din Europa de Est, după ce Rusia a cerut ca toate trupele străine și echipamentele militare grele să fie retrase din ţările care au aderat la Alianţa Nord-Atlantică după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria.

”Răspunsul nostru a fost şi rămâne la fel de clar şi de transparent: nu există în niciun fel o modalitate de a negocia, de a compromite postura militară a NATO pe teritoriul ţărilor NATO. Este treaba NATO unde şi în ce configuraţie, în funcţie de nevoile de securitate, ne aşezăm prezenţa militară în ţările NATO”, a scris el pe pagina sa de Facebook, cu referire la o intervenție pe care a avut-o la postul de televiziune Digi24.

Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei de securitate din Europa, diplomaţia rusă a ales chiar ziua de vineri a întrevederii dintre Lavrov şi Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria, dar lista cuprinde în total 14 ţări din fostul bloc comunist, o cerință respinsă însă cu fermitate de România și Bulgaria.

România a reacționat prompt, prin Ministerul Afacerilor Externe care a respins ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO, iar președintele Klaus Iohannis a decis convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe tema situației de securitate de la Marea Neagră și de pe flancul estic. “O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri”, a transmis MAE român, care precizat suplimentar că “autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate”.

”Nu este problema Federaţiei Ruse, aşa cum noi nu spunem Federaţiei Ruse unde să îşi pună sau să nu îşi pună propriile forţe pe teritoriul său. Ceea ce spunem Federaţiei Ruse este că e totalmente anacronic şi este o întoarcere în timp istoric către zone complicate ale istoriei europene, ideea că poţi să ameninţi cu incursiune militară un stat vecin, suveran, independent şi democratic din Europa”, a adăugat Mircea Geoană.

”Aceasta este linia cu adevărat roşie, nu cea pe care o spune şeful diplomaţiei de la Moscova”, a insistat secretarul general adjunct al NATO.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, şi ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, au avut vineri o întâlnire de o oră şi jumătate, la Geneva, considerată o reuniune de “cod roșu diplomatic” pe fondul tensiunilor în creștere și al riscurilor unei invazii militare a Rusiei în Ucraina, la capătul căreia cei doi șefi ai diplomațiilor au afirmat, în conferinţe de presă separate, că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel. Cu toate acestea, răspunsul SUA va avea în vedere o “regulă inviolabilă”, după cum a fost descrisă de Blinken: “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Finanțelor, despre când ar putea adopta România moneda euro: ”Anul 2029 este o țintă viabilă”

Published

on

© European Union, 2022

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a estimat joi că anul 2029 reprezintă o țintă viabilă pentru adoptarea monedei euro, dar cea mai importantă este convergența reală despre care foarte puțină lume vorbește.

”Mi-aş dori să nu ne mai ascundem în spatele crizelor pentru obiectivele strategice ale României. Am ajuns într-o situaţie ca deficitul de cont curent să fie mai mare decât deficitul public. Nu mai spun de puseul inflaţionist care ne-a scos din orice zona de convergenţă nominală. Eu cred că aici trebuie să avem o discuţie serioasă, instituţional vorbind, cu comitetul care se ocupă de aderarea la Zona Euro şi să ne fixăm un target transpartinic pe care nimeni să nu-l mai încalce. Din punctul meu de vedere, anul 2029 este o ţintă viabilă (pentru aderarea la euro, n.r.). Dincolo de criteriile nominale de convergenţă pe care evident pe termen mediu de timp le putem îndeplini până la urmă, pe elementul de datorie însă suntem în zona fericită faţă de alte state europene care deja nu-l mai îndeplinesc. Cea mai importantă este convergenţa reală despre care foarte puţină lume vorbeşte. Convergenţa reală este cea care îţi dă de fapt puterea de cumpărare, competitivitatea cu care tu vii ca ţară versus alte ţări într-o piaţă unică europeană, cu o monedă unică”, a transmis ministrul Finanțelor într-un interviu pentru Digi24.

Statele membre care nu fac încă parte din zona euro, dar aspiră să adopte moneda unică, trebuie să respecte criteriile de convergență, ce garantează că primirea unui nou membru nu provoacă perturbări economice nici pentru țara în cauză, nici pentru zona euro în ansamblu:

ICriteriile economice de convergență sunt patru la număr și contribuie la asigurarea faptului că o țară este pregătită pentru integrarea în regimul monetar al zonei euro:

1. Stabilirea prețurilor: Rata inflației nu poate fi mai mare de 1,5 puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate;

2. Finanțe publice solide și sustenabile: Țara nu ar trebui să facă obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive;

3. Stabilitatea cursului de schimb: Țara trebuie să participe la mecanismul cursului de schimb (MCS II) timp de cel puțin doi ani fără devieri semnificative de la cursul central din cadrul MCS II și fără o devalorizare a cursului central bilateral al propriei monede în raport cu euro în aceeași perioadă;

4. Ratele dobânzilor pe termen lung: Rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie mai mare de două puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor.

II. Pe lângă aceste condiții economice, țările aspirante trebuie să îndeplinească și condiții de convergență juridică, ce implică faptul că legislația lor națională este compatibilă cu tratatul și cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al Băncii Centrale Europene (BCE).

Potrivit raportului de coverngență din 2020, publicat de Comisia Europeană în luna iunie, țara noastră era singurul stat membru din țările UE aflate în afara Zonei Euro care nu îndeplinea niciunul din cele patru criterii pentru adoptarea monedei unice.

Moneda euro se bucură de un sprijin solid din partea românilor. Potrivit unui Eurobarometru, 75% dintre aceștia sunt în favoarea introducerii monedei euro, țara noastră se numără printre țările în care s-a înregistrat cea mai mare creștere (de la 63% la 75%), alături de Suedia (de la 35% la 43%).

În programul de guvernare PNL-PSD-UDMR ”adoptarea monedei euro reprezintă proiectul strategic de țară al României pe termen mediu”.

”Obiectivul principal al României îl reprezintă creșterea convergenței reale cu economiile europene prin atingerea unui PIB pe locuitor la paritatea de cumpărare standard de 80% din media UE 27, la orizontul anului 2024”, este specificat în obiectivele specifice ale capitolului ”Aderarea la Zona Euro”.

De altfel, președintele Klaus Iohannis solicita încă din 2017, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, ca Guvernul și Banca Națională să prezinte un plan și un calendar pentru adoptarea monedei unice.

La finalul lunii martie a anului 2018, a luat naștere Comisia Națională de fundamentare a acestui plan național, condusă de Guvern, BNR și Academia Română, acest organism având responsabilitatea de a elabora acest document.

În raportul de fundamentare al Planului național de adoptare a monedei euro, elaborat de comisia mai sus amintită, dat publicității în decembrie 2018, se estima că țara noastră va îndeplini criteriile pentru aderare la Zona Euro în 2024-2026, atingerea convergenței necesare variind în funcție de trei scenarii. 

Ultima extindere a zonei euro datează din 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice.

Printre acestea se numără Bulgaria și Croația.

Cel mai tânăr membru al UE și Bulgaria au fost deja acceptate în anticamera zonei euro, unde trebuie să stea cel puţin doi ani înainte de a demara pregătirile practice pentru a se alătura zonei euro, un proces care durează un an în plus, astfel că cel mai devreme în 2023 cele două ţări vor deveni state membre ale zonei euro, lucru ce le va face mai atractive pentru investiții

De altfel, Comisia Europeană a semnat în luna decembrie 2021 un acord de parteneriat cu Croația pentru organizarea de campanii de informare și comunicare privind trecerea la moneda euro

La rândul său, Bulgaria a afirmat, prin vocea minsitrului său de Finanțe, că este pe deplin pregătită din punct de vedere tehnic pentru adoptarea monedei euro la începutul anului 2024

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării pe fondul situației de securitate de la Marea Neagră și de pe flancul estic al NATO

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a decis vineri convocarea unei ședințe Consiliului Suprem de Apărare a Țării, pe tema situației de securitate în zona extinsă a Mării Negre și pe flancul estic al NATO.

Reuniunea CSAT, anunțată de Administrația Prezidențială, va avea loc miercuri, 26 ianuarie 2022, începând cu ora 13:00, la Palatul Cotroceni.

“Pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse subiecte referitoare la: Situația de securitate în Zona Extinsă a Mării Negre și pe Flancul Estic al NATO; Măsuri privind dezvoltarea capacităților de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate și creșterea rezilienței”, a transmis sursa citată.

Anunțul convocării CSAT vine după ce președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă s-au întâlnit vineri la Palatul Cotroceni pentru a discuta situația de securitate de pe flancul estic al NATO.

Între timp, garanţiile de securitate pe care Rusia caută să le obţină de la Statele Unite și de la Alianța Nord-Atlantică includ prevederi care presupun plecarea forţelor NATO din România şi Bulgaria, a anunţat vineri Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, în timp ce șeful diplomației ruse Serghei Lavrov se întâlnește la Geneva cu omologul său american Antony Blinken.

România a reacționat prompt, prin Ministerul Afacerilor Externe care a respins ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO.

“O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri”, a transmis MAE, care precizat suplimentar că “autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate”.

Solicitările Rusiei sunt întâmpinate de un refuz categoric din partea Statelor Unite, în pofida faptului că Blinken se întâlnește cu Lavrov la Geneva pentru a căuta o “portiţă de ieşire diplomatică” din criză

Anterior acestei poziții din partea MAE rus, președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, gest salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. “Avem o obligație sacră în Articolul 5 de a apăra aceste țări”, a spus Biden.

Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. La rândul său, acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannispremierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

De asemenea, pe fondul concentrării de trupe rusești în regiune, Spania trimite nave de război și ia în calcul trimiterea de avioane de luptă, iar Franța va desfășura nave și avioane în apropiere de România.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN47 mins ago

Olaf Scholz îl primește marți, la Berlin, pe Emmanuel Macron, după împlinirea a 59 de ani de la “reconcilierea franco-germană” prin Tratatul de la Elysee

NATO1 hour ago

Secretarul general adjunct al NATO exclude orice negociere a prezenței militare aliate în România: Nu este problema Federaţiei Ruse

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Antony Blinken și Serghei Lavrov au stabilit că SUA vor oferi un răspuns la propunerile Rusiei, însă Washington-ul invocă o “regulă inviolabilă”: Nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa

Vlad Nistor3 hours ago

Vlad Nistor: Franța încearcă să umple un vid pe partea de securitate după retragerea Regatului Unit din UE

ONU3 hours ago

Secretarul general al ONU apreciază că lumea se află într-o situație mai rea decât acum cinci ani și consideră că diplomația este ”cea mai rațională cale” în criza Rusia-Ucraina

Vlad Nistor3 hours ago

Vlad Nistor: O prezență militară suplimentară din partea Franței și a SUA sub egida NATO în România, pentru contracararea Rusiei, fundamentată de poziția de aliat de nădejde a țării

Vlad Nistor4 hours ago

Vlad Nistor: Operațiunea militară a Federației Ruse la granița cu Ucraina, desfășurată pentru a convinge o bună parte a societății de forța regimului Putin

ROMÂNIA5 hours ago

Ministrul Finanțelor, despre când ar putea adopta România moneda euro: ”Anul 2029 este o țintă viabilă”

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Finlanda a primit de la Comisia Europeană 271 de milioane de euro prefinanțare în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență

NATO5 hours ago

Klaus Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării pe fondul situației de securitate de la Marea Neagră și de pe flancul estic al NATO

INTERVIURI7 hours ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda1 day ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE2 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE2 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending