Connect with us

ROMÂNIA

Ludovic Orban: Parteneriatul Strategic dintre România și SUA, unul dintre pilonii de bază ai politicii externe

Published

on

© Ludovic Orban - Facebook

Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, a avut astăzi, 6 mai, o întrevedere cu David Muniz, însărcinatul cu afaceri al Statelor Unite ale Americii în România, prilej cu care a subliniat importanţa continuării şi aprofundării Parteneriatului strategic dintre România şi SUA, care este “unul dintre pilonii de bază ai politicii externe” a ţării noastre.

„Aniversăm anul acesta 10 ani de la semnarea Declaraţiei comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre cele două ţări și am apreciat, în cadrul discuțiilor, importanţa continuării și aprofundării Parteneriatului Strategic dintre România și SUA, unul dintre pilonii de bază ai politicii externe a României”, a scris fostul premier al României pe pagina oficială de Facebook.

Ludovic Orban a menţionat şi cooperarea militară şi de securitate cu Statele Unite ale Americii în cadrul NATO.

„De asemenea, am apreciat cooperarea militară şi de securitate cu Statele Unite ale Americii, în cadrul NATO și rolul particular al României ca aliat la Marea Neagră și pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice”, a mai transmis acesta.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

ROMÂNIA

Miniștrii de externe ai României și Poloniei evocă “identitatea atlantică” a Inițiativei celor Trei Mări: Amprenta economică a SUA ar împiedica influența actorilor care nu împărtășesc valorile democratice

Published

on

© MAE

În ajunul unor summit-uri cruciale – G7, NATO și Uniunea Europeană – Statele Unite -, miniștrii de externe ai României și Poloniei susțin că “este timpul să facem un salt înainte în democrație și dezvoltare”, făcând o pledoarie pentru dezvoltarea Europei Centrale și de Est prin intermediul Inițiativei celor Trei Mări (3SI), care reunește 12 state regionale sub forma unui proiect ambițios de interconectivitate axat pe energie, transporturi și digitalizare.

În ultimii cinci ani, 3SI a devenit un punct de reper important în lumea cooperării regionale. Prin conexiunile sale europene și americane, inițiativa este un adevărat catalizator al relației transatlantice“, afirmă Bogdan Aurescu și Zbigniew Rau, într-un articol comun de opinie semnat pentru platforma American Purpose, condusă de reputatul istoric și politolog Francis Fukuyama.

Aurescu și Rau arată că din fondul de redresare UE de 750 de miliarde de euro, 180 de miliarde de euro au fost alocate celor doisprezece state membre ale UE din Europa Centrală și de Est care cooperează în cadrul Inițiativei celor Trei Mări.

Cei doi miniștri de externe subliniază că în luna iulie, liderii politici și de afaceri din statele participante la 3SI vor organiza un alt summit anual, găzduit de Bulgaria, unde vor căuta soluții privind modul de a facilita revenirea la normalitatea post-pandemică și de a crea noi oportunități pentru securitatea și prosperitatea regiunii.

Polonia și România cred cu tărie că redresarea ar trebui să fie un efort transatlantic, iar Inițiativa celor Trei Mări ar trebui să fie avangardistă“, opinează șefii celor două diplomații.

Bogdan Aurescu și Zbigniew Rau susțin că intenția țărilor 3SI este de a pune accentul pe sursele regenerabile, pe energia nucleară și pe alte soluții cu emisii reduse sau zero de carbon, pledând, de asemenea, în favoarea a două proiecte susținute de București și Varșovia – Rail2Sea și Via Carpathia.

“Două proiecte susținute de mult timp atât de România, cât și de Polonia, ar fi deosebit de bine poziționate pentru a reuși în acest dublu context digital și din ce în ce mai verde. Ambiția noastră este de a transforma calea ferată dintre porturile Gdansk și Constanța, cunoscută și sub numele de Rail-2-Sea, și ruta rutieră Via Carpathia, care contribuie la o mai mare conectivitate de-a lungul axei nord-sud, în embleme ale 3SI digitale și din ce în ce mai ecologice. Soluțiile prietenoase cu mediul înconjurător, împreună cu inovațiile de ultimă oră în sectorul telecomunicațiilor, ar fi semnele lor distinctive”, argumentează ei.

Ambii miniștri de externe insistă și asupra unei amprente economice americane strategică, concretă și foarte necesară în regiune, complementară dimensiunii militare și securitare a prezenței americane.

Ar fi o contrapondere concretă la investițiile în infrastructura critică ale actorilor care nu împărtășesc valorile și interesele noastre democratice, împiedicând influența lor politică și economică în Europa Centrală și de Est“, arată Aurescu și Rau.

Astfel, ei se referă și la importanța civil-militară a celor două proiecte pentru a facilita inclusiv mobilitatea militară.

Consolidarea conectivității dintre nordul și sudul flancului estic al NATO este esențială pentru consolidarea poziției de apărare și descurajare a Alianței. Acest lucru este cu atât mai important cu cât, la începutul acestui an, Federația Rusă a dovedit încă o dată că și-a transformat capacitatea de a desfășura rapid personal și echipamente militare într-un atu strategic, crescând tensiunea la granița Ucrainei și în întreaga regiune a Mării Negre. Mobilitatea sporită a trupelor ar fi capabilă să dezamorseze crizele și să adauge credibilitate apelurilor noastre la dezescaladare”, afirmă ei

Cei doi diplomați evocă “identitatea atlantică” a Inițiativei celor Trei Mări, bazată și pe sprijinul bipartizan din Congresul SUA și din cadrul noii administrații americane.

Miniștrii de externe al României și Poloniei mai consideră că o abordare mai echitabilă și mai echilibrată a dezvoltării infrastructurii energetice, de transport și digitale ar putea fi o formulă câștigătoare pentru redresarea europeană și transatlantică.

“Cooperarea transatlantică consolidată pe proiecte majore va avea un efect multiplicator important, contribuind atât la redresarea economică, cât și la reziliența de pe ambele maluri ale Atlanticului. În plus, investițiile în interconectivitatea din zona celor Trei Mări vor crește interesul și prezența investitorilor internaționali în regiune, facilitând astfel dezvoltarea economică ulterioară și, în același timp, un efect pozitiv asupra regiunilor învecinate”, a conchis Bogdan Aurescu și Zbigniew Rau.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg anunță că summitul NATO va fi “un moment crucial pentru Alianță”. România, între cele zece țări aliate care vor aloca 2% din PIB în 2021

Published

on

© NATO

Corespondență din Bruxelles

România se plasează între cele 10 state membre ale NATO care alocă cel puțin 2% din PIB pentru Apărare, 2021 urmând să fie al cincilea an consecutiv în care Bucureștiul deține un buget pentru cheltuieli militare de peste două procente din Produsul Intern Brut, a anunțat vineri Alianța Nord-Atlantică într-un raport intermediar cu bugetele estimate pentru anul în curs, publicat în ajunul summitului de la Bruxelles din data de 14 iunie.

Suntem pe drumul cel bun. Cu șapte ani consecutivi de creștere a cheltuielilor pentru apărare în rândul aliaților europeni și al Canadei. Până la sfârșitul acestui an, aceștia vor fi adăugat 260 de miliarde de dolari americani la bugetele lor de apărare începând cu 2014. Dar trebuie să investim și mai mult, și mai bine. Prin urmare, ar trebui să investim împreună și să ne atingem nivelul ridicat de ambiție“, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă în care a prefațat mizele summitului de luni.

Calificând reuniunea celor 30 de lideri euro-atlantici drept “un moment crucial pentru Alianța noastră și pentru securitatea noastră colectivă“, a prezentat o serie de domenii cheie de decizie pentru summit, inclusiv consolidarea consultărilor politice pentru ca NATO să rămână unicul forum politic transatlantic, întărirea apărării colective și creșterea rezilienței infrastructurii și a lanțurilor de aprovizionare.

El a anunțat faptul că liderii NATO vor fi de acord cu elaborarea unui nou Concept Strategic care va aborda ascensiunea Chinei și agresivitatea Rusiei, cu implementarea unei politici în materie de apărare cibernetică și cu crearea unui fond pentru inovare în domeniul apărării.

Referitor la cheltuielile militare, raportul menționat de Stoltenberg plasează România pe locul al 9-lea în rândul țărilor aliate care alocă minim 2% din PIB pentru apărare, dintr-un total de 10 state membre.

De altfel, mai multe state din NATO își vor majora cheltuielile de apărare în 2021, însă doar 10 ar urma să atingă ţinta de 2% din PIB convenită la summit-ul din Țara Galilor din 2014.

SUA, care alocă 3,52% din PIB pentru bugetul Pentagonului, este devansată în termeni procentuali de Grecia (3,82%). Vor mai aloca în 2021 cel puțin 2% din PIB pentru Apărare aliați precum Croația (2,79%), Marea Britanie (2,29%), Estonia (2,28%),  Letonia (2,27%), Polonia (2,10%), Lituania (2,03%), România (2,02%) și Franța (2,01%).

Alocând 2% din PIB pentru cheltuieli militare, România rămâne în primii zece aliați NATO în ce privește procentul din bugetul Apărării investit pentru înzestrare militară.

De asemenea, țara noastră se află pe locul al 16-lea în ce privește alocarea a minim 20% din bugetul apărării pentru dezvoltarea capabilităților militare, fiind estimat să investească 23,1% din buget pentru înzestrare. 

Astfel, România a cheltuit cu trei puncte procentuale peste ținta de 20% stabilită la nivelul Alianței Nord-Atlantice, dar în scădere față de anii trecuți. În 2020, România a investit tot 23,1% în înzestrare militare, în 2019, a investit 25,7% din bugetul pentru apărare în modernizare militară, în 2018, a cheltuit 34% din bugetul său militar pentru dezvoltarea capabilităților sale militare, iar în 2017 a fost pe primul loc la acest capitol, cheltuind 33% din buget pentru investiții militare.

Deși tendința investițiilor a manifestat o scădere, în dotarea forțelor militare române a intrat în anul 2020 primul sistem de rachete de apărare antiaeriană Patriot, iar la anul acesta au sosit primele elemente ale sistemului de rachete HIMARS. De asemenea, Ministerul Apărării Naționale a demarat licitațiile pentru modernizarea infrastructurii bazei aeriene Mihail Kogălniceanu, în timp ce legea privind achiziționarea de sisteme de rachetă antinavă a fost promulgată recent, iar contractul atribuit Guvernului SUA.

În ce privește distribuția totală a bugetului apărării, 57,7% din bugetul MApN pentru 2021 va fi direcționat către cheltuieli cu personalul, 23,1% către înzestrare cu echipamente, 13,7% către operații și mentenanță și 5,5% către infrastructură.

Citiți și Mizele României și ale lui Klaus Iohannis la summitul NATO de la Bruxelles, primul la care va fi prezent președintele SUA Joe Biden

Continue Reading

NATO

Mizele României și ale lui Klaus Iohannis la summitul NATO de la Bruxelles, primul la care va fi prezent președintele SUA Joe Biden

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Bruxelles

Luni, când va reprezenta România pentru a cincea oară la un summit NATO, președintele Klaus Iohannis va stabili alături de președintele american Joe Biden și de ceilalți 28 de lideri euro-atlantici calea de urmat pentru Alianța Nord-Atlantică către orizontul anului 2030.

Primul summit NATO de la izbucnirea pandemiei de COVID-19 și primul turneu european al președintelui american Joe Biden va etala câteva semnificații și elemente, care vor conduce la decizii esențiale pentru securitatea euro-atlantică.

În primul rând, este vorba despre necesitatea unui mesaj clar al președintelui SUA asupra angajamentului american pentru apărarea colectivă și pentru securitatea europeană, consolidarea relației transatlantice, reafirmarea caracterului vital al cooperării dintre aliați. Practic, Joe Biden este așteptat să reconfirme angajamentul Statelor Unite față de articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic, gest predictibil prin discursul pe care l-a susținut miercuri, 9 iunie, la o bază aeriană britanică, la sosirea pe tărâm european.

În al doilea rând, centrul de greutate politică dinspre angajamentul SUA față de NATO se va transfera către deciziile majore pe care Joe Biden, Klaus Iohannis, Boris Johnson, Emmanuel Macron, Angela Merkel – aflată la ultimul său summit aliat, și ceilalți lideri aliați le vor lua pentru viitorul Alianței.

Biden, Macron, Iohannis și ceilalți lideri vor pava calea pentru un nou Concept Strategic al NATO, adaptând Alianța la agresivitatea Rusiei și ascensiunea Chinei

Summitul va lua decizia de inițiere a negocierilor pentru noul Concept Strategic, proces pe care România l-a susținut în premieră la nivelul Alianței prin vocea ministrului de externe Bogdan Aurescu, având în vedere schimbările fundamentale ale mediului internațional de securitate, noi actori, amenințări și provocări.

Noul spectru de provocări vizează acțiunile agresive ale Rusiei, care în Conceptul din 2010 era menționată ca potențial partener strategic al NATO, și ascensiunea Chinei, care nici nu era menționată. De altfel, liderii NATO au menționat China pentru prima oară în declarația finală a unui summit aliat, la Londra, în 2019.

“Recunoaștem că influența în creștere a Chinei și politicile sale internaționale prezintă atât oportunități cât și provocări pe care trebuie să le abordăm împreună ca o alianță”, se arată în Declarația de la Londra adoptată de liderii euro-atlantici la 4 decembrie 2019 cu prilejul marcării a 70 de ani de la înființarea NATO.

Pe baza rezultatelor procesului de reflecție NATO 2030 lansat anul trecut, liderii aliați vor lua decizii pentru proiectarea unui proces de consolidare a rolului politic și militar al NATO pentru a face față amenințărilor și provocări diverse, iar consolidarea relației transatlantice este o bază esențială a acestui proces.

Astfel, liderii euro-atlantic vor urmări trei dimensiuni esențiale prin deciziile ce le vor adopta:

să întărească unitatea NATO prin intensificarea dimensiunii de consultări politice la nivel aliat pe toate temele relevante pentru securitate; consolidarea angajamentului pentru apărarea colectivă și acord pentru viitorul Concept Strategic.

să extindă abordarea asupra securității, cu mai mare accent pe reziliență, inclusiv infrastructură, lanțuri de aprovizionare și comunicații.

să reafirme atașamentul pentru prezervarea ordinii internaționale bazate pe reguli, inclusiv prin consolidarea parteneriatelor cu statele și organizațiile like-minded și să accelereze implicarea în pregătirea și consolidarea capacităților partenerilor.

Cum își va întări NATO postura de apărare și descurajare

Un aspect cheie în această privință va fi determinat de noi decizii privind postura de descurajare și apărare a Alianței Nord-Atlantice.

NATO a implementat, din 2014, cea mai importantă operațiune de consolidare a apărării colective. Prin aceasta, capacitatea Alianței de a apăra statele membre pe toate cele cinci domenii operaționale (aer, terestru, maritim, cyber, spațiu) a crescut.

Astfel, adaptarea continuă a NATO accelerează răspunsul la amenințările și provocările curente și viitoare. Acestea includ Rusă și comportamentul său agresiv, terorismul, atacurile cibernetice și tehnologii emergente și disruptive (EDT), provocarea pe care China o reprezintă pentru ordinea internațională bazată pe reguli.

Ca parte a inițiativei NATO 2030, Alianța va crește angajamentul pentru apărarea colectivă, împotriva tuturor amenințărilor. Aceasta presupune implementarea completă a planurilor pentru consolidarea posturii militare de descurajare și apărare, continuarea creșterii pregătirii trupelor aliate, modernizarea capabilităților, investiții mai mari în apărarea colectivă. NATO trebuie să se adapteze în continuare pentru o lume mai competitivă și imprevizibilă pentru că provocările curente nu pot fi abordate ferm și eficient de un singur stat.

Care sunt mizele României

România s-a pregătit temeinic pentru acest summit. La 10 mai, președintele Klaus Iohannis a găzduit un summit al Formatului București 9, care reunește țările de pe flancul estic al NATO și la care a participat virtual, în premieră, președintele american Joe Biden.

Reuniți în pregătirea summitului NATO din 14 iunie, liderii aliaților est-europeni, în prezența virtuală a președintelui SUA și a secretarului general al Alianței Nord-Atlantice și-au reafirmat angajamentul de a spori cheltuielile militare în materie de apărare și dezideratul ca summitul aliat să paveze drumul spre un nou capitol în relaţia transatlantică în care “NATO rămâne piatra de temelie a securităţii euro-atlantice, iar rolul SUA în securitatea Europei este indispensabil”.

Trei săptămâni mai târziu, pe 31 mai, România a inaugurat, la București, Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, prin intermediul căruia își propune să devină un pol de excelență și un furnizor de expertiză pentru statele membre ale NATO și ale Uniunii Europene.

Pasul incipient făcut de România a venit și în anticiparea mizelor summitului aliat din 14 iunie, unde domeniul rezilienței va fi abordat in extenso. De altfel, secretarul general NATO a salutat, într-o declarație pentru CaleaEuropeană.ro, inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București, subliniind că este o contribuție a României la NATO și la UE.

Totodată, mizele României sunt îmbrăcate și într-o afirmație făcută de ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, în prezența secretarului general adjunct al NATO, la sediul Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est de la București: “La fiecare summit al Alianţei, după criza din Ucraina, România a venit cu o propunere a întăririi Flancului estic“.

În mod particular, pentru România mizele cele mai importante vizează postura de descurajare și apărare a NATO, consolidarea prezenței aliate la Marea Neagră

– În primul rând, este vorba despre angajamentul de consolidare a dimensiunii de descurajare și apărare. Pentru România, este important ca NATO să devină mai puternic din punct de vedere politic și militar, apărarea colectivă menținându-se ca sarcină-cheie a Alianței.

– Totodată, Bucureștiul urmărește ca procesul de adaptare și consolidare a posturii de descurajare și apărare trebuie să continue de o manieră susținută și cuprinzătoare, inclusiv pe flancul Estic ca întreg, cu atenție specială pe evoluțiile din Marea Neagră.

– Pentru România, la fel de importantă este exprimarea constantă a preocupării față de acțiunile agresive și destabilizatoare ale Federației Ruse, cu impact dincolo de Flancul Estic al Alianței și Marea Neagră, asupra întregii zone euroatlantice.

– Un alt obiectiv al României vizează continuarea și aprofundarea cooperării cu UE și cu partenerii estici, precum și cu statele care împărtășesc aceleași valori din afara spațiului euroatlantic, în complementaritate cu reafirmarea sprijinului pentru unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, Georgiei, Republica Moldova.

– Consolidarea acțiunii NATO în creșterea rezilienței va ocupa un rol central. Reziliența devine un domeniu central pe agendele naționale și internaționale, iar România se alătură acestor eforturi prin înființarea și operaționalizarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență. Reziliența este primul nivel al apărării, esențială în a respinge adversarii care pot utiliza o gamă largă de instrumente (militare, politice sau economice) pentru a slăbi societatea sau a submina autoritatea. NATO are un rol important în consolidarea rezilienței, inclusiv prin stabilirea unor standarde minime/obligatorii pentru aliați, fiind deja convenite șapte cerințe de bază pentru reziliență la summitul aliat din 2016.

– Având în vedere că România a pledat pentru inițierea procesului de redactare a unui nou Concept Strategic la ministeriala de externe din decembrie 2020, este de așteptat ca Bucureștiul să susțină deopotrivă procesul NATO 2030, pentru ca Alianța să poată acționa într-o lume competitivă și instabilă, într-un context de securitate modificat fundamental, și elaborarea unui viitor Concept Strategic care să reflecte aceste abordări. Acesta este un demers necesar, în condițiile în care Conceptul în vigoare datează din 2010. NATO se ghidează după Conceptul Strategic din 2010, un cadru solid, dar evoluțiile contemporane arată schimbări majore ale mediului de securitate, noi actori, amenințări și provocări. NATO trebuie să acționeze într-un context de competiție internațională alimentată inclusiv de creșterea autoritarismului.

România va participa la summitul NATO de la Bruxelles “încărcată” de unele dintre cele mai tangibile dovezi de aliat predictibil și statornic.

În ultima perioadă, țara noastră a găzduit multiple exerciții militare NATO și cu Statele Unite – Defender Europe 21, Steadfast Defender 21, Noble Jump 21 și Dacia Livex 21 – toate având rolul de a pregăti noul Corp Multinațional de Sud-Est de la Sibiu să se ralieze lanțului de comandă NATO pe linie militară.

Perspectiva strategică este dublată și de cea politică și societală. Conform raportului anual al NATO, 2020 a fost cel de-al patrulea an consecutiv în care România a alocat minim 2% din PIB pentru apărare și minim 20% din bugetul militar pentru înzestrare. Potrivit aceluiași raport, România, SUA, Marea Britanie și Polonia, țările aliate unde peste 80% dintre cetățeni cred în valorile NATO și în legătura transatlantică.

Nu în ultimul rând, summitul aliat de la Bruxelles va însemna și stabilirea primelor contacte la nivel prezidențial între România și SUA, moment important în perspectiva aniversării, anul acesta, a zece ani de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul al XXI-lea.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Democrațiile lumii se unesc pentru competiția cu China: Țările G7 au decis să lanseze un parteneriat global de infrastructură care va rivaliza cu “Noul Drum al Mătăsii”

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Summitul G7: Ursula von der Leyen anunță că Europa poate conta pe o alianță transatlantică puternică pentru a face față Rusiei, care subminează ordinea de securitate europeană

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Summitul G7: Joe Biden și Angela Merkel s-au întâlnit pentru prima dată după inaugurarea noului președinte american

MAREA BRITANIE11 hours ago

Trilaterală încordată la summitul G7: Liderii UE cer Marii Britanii să respecte acordul post-Brexit. Boris Johnson vrea “să le bage în cap europenilor” că Regatul Unit e o singură țară

ROMÂNIA12 hours ago

Miniștrii de externe ai României și Poloniei evocă “identitatea atlantică” a Inițiativei celor Trei Mări: Amprenta economică a SUA ar împiedica influența actorilor care nu împărtășesc valorile democratice

MAREA BRITANIE13 hours ago

Summitul G7: Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE îi cer lui Boris Johnson să îşi respecte “cuvântul dat europenilor” privind protocolul nord-irlandez

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Joe Biden și Emmanuel Macron, mesaj de unitate de la summitul G7: Suntem uniți și gata să ne asumăm cele mai dificile provocări cu care ne confruntăm

RUSIA16 hours ago

În ajunul summitului NATO, Rusia a început noi exerciții militare în Crimeea, în timp ce un distrugător american urmează să intre în Marea Neagră

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Regina Elisabeta a II-a a găzduit o recepție pentru liderii G7 într-o atmosferă destinsă: “Se presupune că trebuie să arăţi ca şi cum te-ai simţi bine?”

Corina Crețu17 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu, despre situația post-Brexit din Irlanda de Nord: Nu Londra și Belfastul au adus pacea acolo, ci Uniunea Europeană

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE3 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE1 week ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană remarcă “spiritul de pionierat al României” și anunță că va colabora cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

NATO2 weeks ago

Mircea Geoană, la inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență din România: Acest centru este oferit parteneriatului strategic indispensabil între NATO și UE

Advertisement
Advertisement

Trending