Connect with us

POLITICĂ

Ludovic Orban, președintele PNL, participă la Congresul CDU din Hamburg care va alege urmașul Angelei Merkel

Published

on

Președinte al Partidului Național Liberal, Ludovic Orban se va afla în perioada 07 – 08 Decembrie 2018, în Germania, unde va participa la congresul Uniunii Creştin-Democrate (CDU), organizat la Hamburg pentru alegerea noii conduceri politice a Uniunii.

,,Cu acest prilej, voi avea o serie de întrevederi bilaterale cu lideri ai CDU, în vederea consolidării relațiilor dintre cele două partide în cadrul familiei politice a Popularilor Europeni. Totodată, deplasarea are în vedere promovarea obiectivelor de agendă ale României la nivelul Uniunii Europene, cum ar fi aderarea la Spațiul Schengen.”, potrivit unui anunț realizat pe pagina de Facebook a liderului.

Și purtătorul de cuvânt al PPE, Siegfried Mureșan participă la Congresul CDU din Hamburg, potrivit unui anunț oficial pe pagina de Facebook.

Cancelarul german Angela Merkel a anunţat la sfârşitul lunii octombrie că nu va mai candida la preşedinţia formaţiunii Uniunea Creştin-Democrată (CDU), alegerile interne pentru un nou lider urmând să aibă loc pe data de 8 decembrie, notează Deutsche Welle

         Citiți și:

UPDATE. Angela Merkel confirmă că nu își mai dorește să conducă partidul CDU, la 18 ani după ce a preluat conducerea

Președintele PNL, Ludovic Orban, a anunțat că la congresul Partidului Popular European (PPE), Partidul Național Liberal va susține candidatura lui Manfred Weber la președinția Comisiei Europene, anunță Agerpres. Congresul Partidului Popular European a avut loc pe data de 7 și 8 noiembrie la Helsinki, Finlanda unde PPE își a ales candidatul care va intra în cursa pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. 2000 de participanți din peste 40 de state au fost invitați să ia parte la eveniment.

Foto: CaleaEuropeana.ro

  Citiți și:

Președintele PNL, Ludovic Orban: Partidul Național Liberal va sprijini la Congresul PPE de la Helsinki candidatura lui Manfred Weber la președinția Comisiei Europene

 

 

.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

POLITICĂ

PNL celebrează 144 de ani de la înființare. Președintele Klaus Iohannis, invitat să participe la evenimentul de aniversare

Published

on

Partidul Naţional Liberal aniversează vineri 144 de ani de la înfiinţare printr-un eveniment care va avea loc la sediul central al partidului şi la care a fost invitat şi preşedintele Klaus Iohannis. Anunțul a fost făcut de președintele PNL Ludovic Orban într-un interviu acordat Agerpres.

“Va fi garden party. Deschidem grădina partidului către invitaţi. L-am invitat pe preşedinte şi aş fi foarte bucuros să fie alături de noi la această aniversare importantă. PNL este un partid istoric, cel mai vechi partid din România, cu cea mai amplă istorie, un partid care întotdeauna a fost parte la cele mai importante realizări din istoria modernă a României şi care îşi continuă misiunea de a dezvolta România şi de a o aduce în rândul naţiunilor europene cele mai dezvoltate”, a afirmat Orban, arată sursa citată.

Aniversarea celor 144 de la înființarea Partidului Național Liberal are loc la finalul campaniei electorale pentru alegerile europene și pentru referendumul național convocat de președintele Klaus Iohannis.

PNL este singurul partid înscris la nivelul Autorității Electorale Permanente în calitate de competitor electoral pentru referendumul anticorupție din 26 mai.

Pentru alegerile europene, PNL are o listă de candidați deschisă de jurnalistul Rareș Bogdan și din care fac parte șase actuali eurodeputați – Siegfried Mureșan, Daniel Buda, Adina Vălean, Cristian Bușoi, Marian-Jean Marinescu și Mihai Țurcanu – , doi primari importanți – Mircea Hava (Alba Iulia) și Gheorghe Falcă (Arad -, dar și fostul ministru de Interne Vasile Blaga.

Prin programul politic privind alegerile europarlamentare, liberalii se angajează să atingă câteva obiective, printre care încetarea MCV, aderarea României la Schengen şi la zona euro.

Prima dintre propunerile concrete ale liberalilor se referă la înfiinţarea „unui mecanism care să monitorizeze situaţia statului de drept“ şi respectarea drepturilor fundamentale în toate statele UE, o măsură centrală pe care și-o asumă și familia politică europeană din care PNL face parte – PPE.

Scurt istoric: Liberalismul în România, din 1875 și până în prezent (Prezentare PNL)

Partidul Național Liberal a fost oficial fondat la 24 mai 1875, când un grup de liberali, printre care Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, A.G. Golescu, Gh. Vernescu, Tache Anastasiu, au pus bazele formațiunii politice care avea să marcheze istoria României moderne. Originile mișcării liberale trebuie însă căutate cu mult mai devreme, în perioada pașoptistă, momentul 1875 constituind doar instituționalizarea și coagularea unor grupări care existau deja pe scena politică. După 1866 liberalii au jucat practic rolul principal în procesul de modernizare a României.

Primul președinte al Partidului Național Liberal a fost Ion C. Brătianu. În 1877, în timpul guvernării liberale, România și-a proclamat independența. Partidul Național Liberal a contribuit semnificativ la dezvoltarea și reformarea societății românești, fiind primul partid care a pledat, în 1892, pentru introducerea sufragiului universal. În toată această perioadă, liberalismul a devenit fundamentul ideologic pe care s-a construit România modernă, iar liberalii au acționat sub principiul „Prin noi înșine!” care este și astăzi deviza Partidului Național Liberal.

La finele Primului Război Mondial, România și-a împlinit obiectivul național al Marii Uniri, în timp ce la putere se afla tot un cabinet liberal. De altfel, PNL s-a aflat la guvernare aproape neîntrerupt între 1914 și 1919 (cu excepția perioadei martie-noiembrie 1918). Perioada interbelică a fost una prolifică pentru România și pentru liberali, care au promovat reforma agrară, organizarea administrativă unitară, o nouă legislație electorală și măsuri de refacere a economiei. Liberalii s-au aflat la putere în perioada 1922-1928 (cu o mică întrerupere între martie 1926 și iunie 1927) și apoi în intervalul 1933-1937. Activitatea PNL a fost suspendată între 1938 și 1944, când a fost reluată doar pentru o scurtă etapă.

După cel de-al Doilea Război Mondial regimul comunist a stopat progresul României în termeni de construcție democratică. Instaurarea unui sistem totalitar a însemnat abolirea pluralismului politic și dizolvarea partidelor politice democratice, inclusiv a PNL, care și-a încetat activitatea în noiembrie 1947. Mulți dintre fruntașii liberali au murit în închisorile comuniste, plătind cu viața credința în principiile democratice și valorile liberale, în vreme ce alții au fost fortați să ia calea exilului. Timp de aproape 50 de ani, liberalii din exil, mulți dintre ei foști lideri ai studenților și tineretului PNL, au continuat să-și promoveze ideile și crezurile și au păstrat viu spiritul PNL.

În 1989, după căderea comunismului, o parte dintre aceștia s-au întors în țară pentru a reorganiza și reconstrui Partidul Național Liberal, cărora li s-au alăturat personalități din țară. Printre cei care au repus bazele formațiunii liberale s-au numărat Dan Amedeo Lăzărescu, Nicolae Enescu, I.V. Săndulescu, precum și Radu Câmpeanu, primul președinte postcomunist al PNL. În primele zile ale anului 1990, PNL s-a reînregistrat ca partid politic și a început o nouă etapă din existența sa politică.

În anii ‘90 mișcarea liberală a experimentat o perioadă relativ tumultoasă, caracterizată prin sciziuni succesive, fragmentări și tentative de unificare. Toate au făcut parte din procesul de construcție instituțională a PNL, care a reușit să aducă sub sigla sa nu doar grupările care se revendicau din zona liberalismului, ci s-a impus ca pol de centru-dreapta pe scena politică din România. Procesul reunificării liberale a început sub președinția lui Mircea Ionescu-Quintus. Ca parte a Convenției Democratice, alianța opoziției unite, PNL a participat la coaliția de guvernare din perioada 1996-2000, deținând portofolii importante în cabinet, precum finanțele și economia pentru o perioadă sau cel al justiției.

După 2001, PNL și-a întărit poziția absorbind și alte partide considerate compatibile ideologic și și-a continuat procesul de consolidare organizatorică internă, extinzându-și baza locală și sporindu-și forța filialelor din teritoriu. În 2003, PNL a devenit parte a Alianței Dreptate și Adevăr – Alianța DA PNL-PD, iar după alegerile parlamentare din 2004, președintele PNL de atunci, Călin Popescu-Tăriceanu, a devenit primul premier liberal al României după căderea comunismului. În timpul guvernării PNL, România a atins un nivel de dezvoltare economică fără precedent, sub impulsul unor politici liberale, incluzând reducerea fiscalității, încurajarea inițiativei private și a investițiilor. Din punct de vedere politic, forța electorală a transformat PNL într-unul dintre cele trei partide mari din România.

În 2009, Crin Antonescu a devenit președintele PNL și a dus formațiunea politică la cel  mai mare scor din ultimele două decenii. De asemenea, Crin Antonescu a fost candidatul partidului la alegerile prezidențiale din același an, clasându-se pe locul 3.

În 2011, Partidul Național Liberal a format alături de Partidul Conservator (PC) Alianța de Centru  Dreapta (ACD). Aceasta și-a unit mai departe forțele cu Partidul Social Democrat, punându-se astfel bazele Uniunii Social Liberale (USL), proiectul politic al opoziției unite. USL a preluat guvernarea României în mai 2012, în urma unei moțiuni de cenzură asupra Guvernului Ungureanu, și a câștigat alegerile parlamentare din decembrie 2012. Partidul Național Liberal a rămas parte a USL și a guvernării până în februarie 2014, când liberalii au anunțat sfârșitul Uniunii Social Liberale, respectiv ieșirea de la guvernare.

După alegerile europarlamentare din mai 2014, Partidul Național Liberal și Partidul Democrat Liberal au decis să nominalizeze un candidat comun pentru alegerile prezidențiale din 2014, să fuzioneze în viitor și să devină parte a familiei populare europene. Klaus Iohannis, noul președinte al PNL, a devenit candidatul alianței formate din cele două partide, Alianța Creștin Liberală (ACL). În 16 noiembrie 2014, Klaus Iohannis a fost ales președinte al României, devenind primul președinte liberal din istoria țării.

După câștigarea alegerilor prezidențiale, PNL și PDL au fuzionat și au adoptat un nou statut,  copreședinți ai noului PNL devenind Alina Gorghiu și Vasile Blaga.

Începând cu luna decembrie 2016, Raluca Turcan devine președinte interimar al PNL.

În cadrul congresului partidului din data de 17 iunie 2017, Ludovic Orban este ales Președinte al PNL, obținând 78% din voturile celor peste 4500 de delegați, în competiția cu Cristian Bușoi.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Euronews despre referendumul anticorupție convocat de președintele Klaus Iohannis: O șansă a cetățenilor de a preda social-democraților “o lecție”

Published

on

© Euronews/ Screenshot

Cetățenii români vor vota duminică, în tandem cu alegerile europene, pentru un referendum național asupra reformelor anticorupție controversate, o consultare populară convocată de președintele Klaus Iohannis pentru a transmite un semnal și o lecție pentru social-democrații de la putere, scrie Euronews într-un material dedicat referendumului.

Președintele Klaus Iohannis, a lansat referendumul la 25 aprilie, iar liderul social-democrat, Liviu Dragnea, a văzut-o ca pe o mișcare de a câștiga mai multă popularitate înaintea alegerilor prezidențiale din noiembrie sau decembrie 2019, când Iohannis va căuta să obținută un al doilea mandat”, arată sursa citată.

Euronews punctează faptul că cetățenii vor vota asupra a două întrebări ”formulate ciudat”, dar care ”în esență îi întreabă pe români dacă vor să ia o poziție împotriva modificărilor legislației penale”.

Euronews mai arată și faptul că președintele Klaus Iohannis a declarat că referendumul va fi “de asemenea un referendum asupra PSD” și o șansă de a preda social-democraților “o lecție”.

© Euronews/ Screenshot

”Mulți lideri PSD au fost sau sunt în curs de investigare în cazuri legate de corupție, iar Dragnea se străduiește să modifice Codul Penal și legile anticorupție din acest motiv”, mai menționează sursa citată.

În 2018, România era al patrulea cel mai corupt stat din Uniunea Europeană după Ungaria, Grecia și Bulgaria în Indicele anual de percepție a corupției al Transparency International. România s-a clasat pe locul 61 din 180 de țări în ansamblu.

Cetățenii români sunt așteptați duminică la urne pentru a vota atât pentru alegerile europene, cât și pentru referendumul național pe tema justiției convocat de președintele Klaus Iohannis în care șeful statului cere sprijinul cetățenilor pentru a interzice amnistia și grațierea în cazuri de corupție și pentru a bloca posibilitatea ca guvernul să mai emită ordonanțe de urgență în materie de infracțiuni

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul, primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral, are loc în condițiile în care șeful statului a solicitat Guvernului și majorității politice să nu mai legifereze netransparent și în favoarea unei amnistii și grațieri a faptelor de corupție.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

 

 

Continue Reading

POLITICĂ

VIDEO Klaus Iohannis, un nou apel către cetățeni pentru a vota la referendum: ”Dreptul la vot este un drept câștigat de români în Decembrie`89 prin sacrificiul suprem”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Dreptul la vot este un drept câștigat de români în Decembrie `89 prin sacrificiul suprem, a declarat miercuri președintele Klaus Iohannis, într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni în care a criticat Partidul Social-Democrat pentru încercarea de a boicota participarea la referendumul pentru justiție din data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile pentru Parlamentul European.

”Dreptul la vot este un drept câștigat de români în Decembrie `89 prin sacrificiul suprem. Și vă spun, români, nu irosiți dreptul la vot, mergeți, votați, nu vă poate lua nimeni acest drept. Nu vă temeți, fiindcă dreptul la vot este al vostru! Și pe 26 mai puterea este la voi! Mergeți și decideți! Nu-i lăsați pe alții, nu lăsați PSD să decidă în locul vostru! Pe 26 mai, la vot!”, a afirmat președintele.

Declarația integrală a președintelui este disponibilă aici.

Cetățenii români sunt așteptați duminică la urne pentru a vota atât pentru alegerile europene, cât și pentru referendumul național pe tema justiției convocat de președintele Klaus Iohannis în care șeful statului cere sprijinul cetățenilor pentru a interzice amnistia și grațierea în cazuri de corupție și pentru a bloca posibilitatea ca guvernul să mai emită ordonanțe de urgență în materie de infracțiuni

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul, primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral, are loc în condițiile în care șeful statului a solicitat Guvernului și majorității politice să nu mai legifereze netransparent și în favoarea unei amnistii și grațieri a faptelor de corupție.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending