Președintele Partidului Mișcarea Populară, Cristian Diaconescu, subliniază că Rusia folosește gazul pentru a șantaja Republica Moldova, arătându-și nemulțumirea față de faptul că președintele Maia Sandu ”și-a îndreptat țara pe un parcurs european.”

”Rusia continuă șantajul  la adresa Republicii Moldova. După ce a eșuat în controlul politic asupra Chișinăului, Moscova folosește o altă armă, de această dată economică,  în războiul pentru menținerea supremației în teritoriul dintre Prut și Nistru. Gazprom a anunțat că va tăia gazul pentru Moldova, dacă nu-și plătește datoriile, în valoare de peste 700 milioane de dolari. Ca un rezultat al intimidării, compania rusească refuză să ofere o sumă pentru un nou contract de livrare de gaze naturale”, a precizat Diaconescu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Președintele PMP a explicat că Rusia profită de faptul că ”are spatele acoperit prin deschiderea gazoductului Nord Stream” pentru a izola economic ”Ucraina și Republica Moldova, prețul fiind monopolul deținut în distribuirea de gaze naturale.”

”Rusia și-a extins frontul manevrelor financiare, de presiune la adresa țărilor europene prin folosirea gazelor naturale,  ca unitate de măsură a amenințărilor, pentru a-și atinge scopurile geopolitice. (…) Nu este întâmplător aleasă de Moscova data limită  pentru obligarea Republicii Moldova să plătească datoriile către Gazprom, 1 Decembrie, Ziua Națională a României, ziua realizării Marii Uniri”, a mai spus Cristian Diaconescu.

Republica Moldova a cerut ajutor ţărilor Uniunii Europene după ce gigantul rus Gazprom şi-a redus livrările către acest stat.

Oficialii de la Chișinău nu sunt dispuşi să accepte noi termeni în contractul cu Gazprom, ce ar include preţuri semnificativ mai mari și doreşte aprovizionarea cu gaze prin România.

Aprovizionarea cu gaz a Moldovei a scăzut cu aproximativ o treime, în timp ce preţurile au crescut de la 550 de dolari la mie de metri cubi luna trecută la 790 de dolari luna aceasta, de aproape cinci ori mai mult decât media plătită de ţară anul trecut.

Acesta este unul dintre motivele pentru care Comisia pentru Situaţii Excepţionale (CSE) din Republica Moldova a decis să declare stare de alertă în sectorul energetic pentru a evita o eventuală criză. 

Președintele Klaus Iohannis a solicitat Uniunii Europene să sprijine Republica Moldova în asigurarea alimentării cu gaze naturale și energie electrică, dublând astfel demersul diplomatic în acest sens.

Anterior, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de externe, Bogdan Aurescu a atras atenția că Republica Moldova se confruntă cu ”un moment critic”, motiv pentru care are nevoie de ”asistență financiară” pentru a depăși această perioadă și pentru a continua procesul ambițios de implementare  a reformelor.

Președinta Republicii Moldova i-a mulțumit omologului austriac pentru sprijinul ”deplin în dialogul nostru bilateral prin programe și proiecte în domenii precum buna guvernare, învățământul profesional, dezvoltarea rurală, protecția mediului sau adaptarea la schimbările climatice.”

Maia Sandu și-a început vizita de două zile pe care o efectuează în Austria cu o întrevedere cu Alexander Van der Bellen, cei doi convenind să avanseze cooperarea dintre cele două țări în domeniile economic, al protecției mediului și energetic, inclusiv pentru dezvoltarea energiei regenerabile.

Ministerele Economiei și cel al Mediului urmează să elaboreze o agendă comună în acest sens, a anunțat Administrația Prezidențială din Republica Moldova într-un comunicat.

”Austria a fost și este un partener de încredere pentru Republica Moldova. Beneficiem de sprijinul acesteia deplin în dialogul nostru bilateral prin programe și proiecte în domenii precum buna guvernare, învățământul profesional, dezvoltarea rurală, protecția mediului sau adaptarea la schimbările climatice. Partenerii austrieci ne-au asigurat și de susținere în dialogul cu instituțiile UE”, a declarat Maia Sandu.

Aceasta i-a mulțumit președintelui Austriei pentru donația de 100.000 de doze de vaccin, dar și pentru sprijinul pe care Austria l-a acordat Republicii Moldova anul trecut, în lupta cu pandemia.

În egală măsură, Maia Sandu i-a mulțumit și viceprim-ministrului austriac, Werner Kogler, cu care a avut o întâlnire, pentru deschiderea partenerilor austrieci de a promova parcursul european al Republicii Moldova, conform unui comunicat al Președinției Republicii Moldova.

Vizita la Viena a mai continuat cu o întâlnire cu membrii Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Moldova.

Șefa statului le-a mulțumit parlamentarilor austrieci pentru sprijinul constant în implementarea programelor și proiectelor în domenii prioritare pentru țara noastră, precum dezvoltarea învățământului profesional tehnic, crearea locurilor de muncă pentru tineri sau creșterea competitivității economiei prin sprijinirea transformării digitale.

Consiliului de asociere UE-Republica Moldova se va reuni pentru a șasea oară săptămâna viitoare, pe 28 octombrie. Reuniunea va fi prezidată de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, iar delegația Republicii Moldova va fi condusă de premierul Natalia Gavrilița, potrivit comunicatului oficial. 

Comisia Europeană va fi reprezentată de comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi.

Subiectele principale pe agenda Consiliului de asociere UE-Republica Moldova vor fi:

• dialog politic, reformă politică, asociere politică;
• cooperarea și convergența în politica externă și de securitate;
• libertate, securitate și justiție;
• aprofundarea comerțului și a zonei de liber schimb;
• cooperarea economică și alte cooperări sectoriale, inclusiv în domeniul energiei.

De asemenea, Consiliul de asociere va discuta despre provocările globale, Parteneriatul Estic și reglementarea conflictului transnistrean.

Reamintim că Uniunea Europeană a publicat marți, 19 octombrie, un raport privind punerea în aplicare a Acordului de Asociere UE-Republica Moldova, care concluzionează că, deși în a doua jumătate a anului 2020 Moldova a înregistrat un regres în ceea ce privește standardele statului de drept și reformele, alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au oferit un mandat clar și puternic forțelor pro-reformă pentru a implementa o agendă ambițioasă privind combaterea corupției ți sărăciei, un sistem judiciar îmbunătățit, în conformitate cu angajamentele asumate de Moldova în cadrul Acordului de asociere.

Citiți și: Natalia Gavrilița, întâlnire cu Josep Borrell: După valurile devastatoare de corupție, R. Moldova are ocazia de a se reconstrui. UE este partenerul nostru esențial în calea spre redresare

UE a rămas principalul partener comercial al Republicii Moldova, reprezentând 53% din totalul schimburilor comerciale ale țării vecine. Un nou Cod vamal a fost adoptat la 24 august 2021, deschizând calea pentru viitoarea cooperare vamală și facilitarea comerțului. La 16 iulie 2021, Comisia a inclus Moldova pe lista țărilor terțe autorizate să exporte produse lactate în UE, sub rezerva unui tratament specific de atenuare a riscurilor