România și Japonia, prin ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ștefan-Radu Oprea, și viceministrul Economiei, Comerțului și Industriei din Japonia, Shinji Takeuchi, au semnat o declarație comună de ”reafirmare a angajamentului de a consolida și promova colaborarea industrială, valorificând punctele forte ale fiecărei părți și pentru a stimula inovația și competitivitatea”.

”Astăzi m-am bucurat să le fiu gazdă la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. Împreună cu viceministrul Economiei, Comerțului și Industriei din Japonia, Shinji Takeuchi, am semnat declarație comună de reafirmare a angajamentului de a consolida și promova colaborarea industrială, valorificând punctele forte ale fiecărei părți și pentru a stimula inovația și competitivitatea. Parteneriatul strategic între statele noastre favorizează dezvoltarea investițiilor substanțiale în industrie, energie regenerabilă, noi tehnologii dar și turism”, a precizat Oprea într-un mesaj publicat pe Facebook.

Ministrul Economiei a anunțat că dialogul dintre cele două țări va continua pentru că ”firmele japoneze au o contribuție importantă în economia României, iar oportunitățile de investiții în tehnologii noi precum amoniac albastru și hidrogen, de a dezvolta proiecte comune de cercetare-inovare sunt priorități pentru ambele guverne, dar și pentru mediul de afaceri”.

”În 2025 expoziția mondială Expo Osaka va fi platforma perfectă pentru stabilirea de conexiuni solide între companiile din Japonia și România de aceea, participarea firmelor românești în număr cât mai mare este esențială”, este invitația lansată de Ștefan-Radu Oprea.

Semnarea documentului mai sus amintit a fost posibilă ca urmare a prezenței delegației nipone în țara noastră.

Aceasta din urmă a avut marți o întâlnire cu premierul Marcel Ciolacu, teme abordate axându-se pe investiții în proiecte din domeniile infrastructurii de transport, energie, digitalizare și înaltă tehnologie.

”Oportunitățile de investiții oferite de România sunt deosebit de importante și oferă noi perspective de a dezvolta relațiile noastre bilaterale”, a afirmat viceministrul Economiei, Comerțului și Industriei din Japonia, Shinji Takeuchi.

Necesitatea stimulării inovației și competitivității se regăsește și în raportul istoric elaborat de fostul premier italian și fost președinte al Băncii Centrale Europene Mario Draghi, în care acesta din urmă subliniază nevoia investițiilor în domenii-cheie precum cele amintite mai devreme pentru ca Uniunea Europeană să stopeze declinul economic generat de externelizare: energia din Rusia, exporturile din China și apărarea din SUA.

Pentru ca acest lucru să fie posibil, Uniunea Europeană trebuie să-și ancoreze competitivitatea într-o piață unică nefragmentată, care să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele, conform propunerilor revoluționare prezentate de un alt fost premier italian, și anume Enrico Letta, care a sugerat în raportul privind viitorul pieței unice dat publicității la mijlociul lunii aprilie o a cincea libertate, consacrată inovării.

Țările Uniunii Europene au solicitat deja o nouă strategie cuprinzătoare pentru piața unică până în 2025 pentru a utiliza potențialul său maxim în vederea sporirii autonomiei europene.

Statele Unite, Coreea de Sud și Japonia și-au exprimat vineri ”îngrijorări profunde” cu privire la prezența unor trupe-nord coreene în Rusia, anunță AFP, citat de Agerpres.

Acestea ”şi-au exprimat îngrijorări profunde cu privire la desfăşurarea de trupe nord-coreene în Rusia, potenţial pentru utilizarea lor pe câmpul de luptă împotriva Ucrainei”, a declarat un purtător de cuvânt al Casei Albe, John Kirby.

Un astfel de mesaj a fost transmis și de Uniunea Europeană, prin vocea Înaltului său Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate Josep Borrell, care a condamnat ”cu fermitate intensificarea cooperării militare și a transferurilor de arme între Coreea de Nord și Rusia, care încalcă flagrant mai multe rezoluții ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite”.

Citiți și: UE este ”profund alarmată de informațiile conform cărora Coreea de Nord trimite trupe pentru a participa la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”

 ”Nu vom sta cu brațele încrucișate” în fața desfășurării de trupe nord-coreene în Rusia, transmite președintele Coreei de Sud: O provocare ce ameninţă securitatea mondială

Pentagonul confirmă că au fost trimise trupe nord-coreene în Federația Rusă. Implicarea lor în război rămâne sub semnul întrebării

MAE german l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Coreei de Nord în legătură cu informațiile legate de soldați nord-coreeni în sprijinul Rusiei: Acest lucru ar constitui o încălcare a dreptului internațional

Trimiterea de trupe nord-coreene în Ucraina ar însemna o ”escaladare semnificativă” a conflictului, avertizează NATO

Unități militare din Coreea de Nord au părăsit bazele de antrenament din Rusia și au intrat pentru prima dată în zona de luptă dintre forțele ruse și cele ucrainene, a declarat joi seară serviciul militar de informații al Ucrainei (HUR), informează Politico Europe.

Spionii ucraineni au surprins miercuri trupele în regiunea Kursk din Rusia, unde Kievul a declanșat în august o ofensivă surpriză, a declarat serviciul militar de informații al Ucrainei.

Soldații nord-coreeni (RPDC) sunt antrenați în cinci situri militare din estul îndepărtat al Rusiei și vor trebui să treacă printr-un stagiu de pregătire de câteva săptămâni înainte de a fi desfășurați în războiul împotriva Ucrainei, a precizat serviciul militar ucrainean.

Potrivit estimărilor actualizate ale Kievului, Phenianul a transferat aproximativ 12 000 de soldați în Rusia, inclusiv 500 de ofițeri și trei generali de armată. La începutul acestei săptămâni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina a reperat deja ofițeri ai armatei nord-coreene în teritoriile ocupate de Rusia din regiunea Donbas din estul Ucrainei.

Oraşul Nagasaki a marcat vineri 79 de ani de la bombardamentul atomic american din cel de-Al Doilea Război Mondial, ceremonia sa de pace fiind însă afectată de controverse după ce mai mulţi ambasadori s-au retras în urma deciziei autorităţilor municipale de a nu invita Israelul, relatează agenţia japoneză de presă Kyodo.

Într-o declaraţie de pace emisă în timpul acestui eveniment anual, primarul Shiro Suzuki a cerut abolirea armelor nucleare pe fondul îngrijorărilor tot mai mari cu privire la utilizarea lor potenţială din cauza incertitudinii geopolitice crescânde.

“Pe fondul incertitudinii cu privire la momentul în care invazia rusă a Ucrainei se va încheia şi al îngrijorării crescânde cu privire la extinderea conflictelor armate din Orientul Mijlociu, ne confruntăm în prezent cu o situaţie critică, cu probabilitatea tot mai mare de dispariţie a normei importante pe care am respectat-o până acum”, a spus el, conform Agerpres.

Un moment de reculegere a fost ţinut la ora locală 11:02, când bomba cu plutoniu cu numele de cod ‘Fat Man’ a fost aruncată de un bombardier american şi a explodat deasupra oraşului-port în 1945.

Rămâne ultimul loc din lume care a suferit un atac cu bombă atomică.

Suzuki a cerut guvernului japonez să semneze şi să ratifice un tratat ONU care să interzică armele nucleare şi a făcut apel la Japonia să conducă discuţiile pentru a reduce tensiunile şi a promova dezarmarea în Asia de Nord-Est.

“Lideri ai statelor nucleare şi ai statelor aflate sub umbrela nucleară, trebuie să vă confruntaţi cu realitatea că însăşi existenţa armelor nucleare a reprezentat o ameninţare tot mai mare pentru omenire”, a spus el.

Prim-ministrul Fumio Kishida, care reprezintă o circumscripţie electorală din Hiroshima, a declarat în remarcile sale din timpul ceremoniei.

“Vom continua să cerem lumii ca Nagasaki să fie ultimul oraş care a experimentat arme atomice pe fondul adâncirii rupturilor dintre ţări în ceea ce priveşte armele nucleare, inclusiv ameninţările Rusiei”, a spus el.

Citiți și “Atât timp cât există vor fi folosite din nou”: La 79 de ani de la primul atac cu bombă nucleară din istorie de la Hiroshima, Japonia face apel la abolirea armelor nucleare

Evenimentul comemorativ are loc la doar câteva zile după ce Japonia și SUA au reafirmat angajamentul Washingtonului față de “descurajarea extinsă”, care include posibila utilizare a armelor atomice, pentru a-și proteja aliatul asiatic în contextul tensiunilor regionale în creștere.

Discutarea deschisă a descurajării nucleare în Japonia reprezintă o schimbare radicală față de reticența anterioară a țării de a aborda astfel de probleme, fiind singura națiune din lume care a suferit atacuri atomice.

La 6 august 1945, cu puțin timp înainte de sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, forțele americane au detonat o bombă nucleară deasupra orașului în încercarea de a forța Japonia să capituleze.

Pe lângă zecile de mii de oameni care au murit imediat în urma exploziei, atacul a lăsat o moștenire teribilă numeroșilor supraviețuitori ai bombardamentelor, care au suferit răni și boli de durată în urma exploziilor și expunerii la radiații.

La câteva zile după atac, la 9 august, o a doua bombă nucleară americană a lovit Nagasaki, în sud-vestul Japoniei, omorând aproximativ 74 000 de persoane.

Cele două atacuri au dus la capitularea Japoniei pe 2 septembrie.