Candidatul coaliţiei PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidenţiale din luna mai, Crin Antonescu, a postat miercuri primul clip electoral pe pagina sa de Facebook, momentul coincizând cu ziua în care președintele Klaus Iohannis și-a încheiat deceniul prezidențial la Palatul Cotroceni și a fost înlocuit de liderul liberal și al Senatului Ilie Bolojan, în calitate de președinte interimar.

Acesta a declarat, în deschiderea clipului, că “România este un avion în picaj, în timp ce piloții și echipajul au fost luați ostatici de o parte dintre pasageri, nemulțumiți de destinația aleasă“.

El a a anunțat într-un clip video că PNL, PSD și UDMR s-au unit în Alianța ”România, Înainte”, care este și sloganul său de campanie.

De ce mergem spre Vest? Noi vrem să ne întoarcem. Și nu oricum, noi vrem ca domnu Georgescu să piloteze, nu contează că nu are licență de pilot, e patriot, nu are cum să prăbușească avionul. Cuprinși de panică, restul de pasageri asistă la răzmeriță sperând să vină americanii să-i salveze. Unii din ei chiar își dau ghes: nu ai făcut curs de planorism, la primărie? deci poți să conduci și ditamai țara, sunt aceleași principii. Se caută soluții, se cârpesc oferte. Mai sunt câteva minute și ne zdrobim de pământ. Asta este situația României pe 12 februarie 2025. Și asta vreau să opresc. Am venit să salvăm țara de la catastrofă. Nu că ne facem de rușine, cum a spus președintele Iohannis. Rușinea nu doare, cum doare prăbușirea economică sau alte sute de mii de oameni care pleacă din țară de frica întoarcerii la vremurile lui Ceaușescu”, a spus Antonescu.

Întrebându-se retoric “De ce eu?”, Crin Antonescu a continuat: “Pentru că sunt singurul om politic care a arătat că nu ține cu dinții de scaun, fie el de parlamentar, ministru, de președinte de partid sau de președinte de țară”.

“Am arătat că sunt îndeajuns de puternic încât să renunț la putere. De azi, cele trei partide care mă susțin, PNL, PSD și UDMR, s-au unit în Alianța România, Înainte. Nu mai e loc de întors, timp de pierdut. Sunt singurul care știe să îndrepte aeronava și să restabilească traiectoria spre Vest. Cu înțelepciune și curaj, trecem și peste asta. România, Înainte!”, a conchis el.

Crin Antonescu (65 de ani) a fost președinte al Partidului Național Liberal (PNL) din 2009 până în 2014 precum și fost președinte al Senatului României între 2012–2014. A fost candidatul PNL la alegerile prezidențiale din 2009, unde s-a clasat pe locul al treilea în primul tur. De asemenea, în perioada 10 iulie 2012–31 august 2012, a fost președinte interimar al României, pe durata suspendării din funcție a lui Traian Băsescu.

Deși reales președinte al PNL în 2013, Antonescu a făcut un pas în spate în anul electoral 2014 în favoarea lui Klaus Iohannis, care a preluat conducerea partidului și a fost ales președinte al României la scrutinul prezidențial din 2014.

Klaus Iohannis și-a încheiat, miercuri, mandatul de președinte al României, punând capăt epocii unui deceniu prezidențial, iar Ilie Bolojan a preluat funcția de președinte interimar. Ceremonia în urma căreia Klaus Iohannis a devenit primul președinte care pleacă din funcție prin demisie a durat în jur de 30 de minute.

Iohannis l-a întâmpinat pe Bolojan în Holul de Onoare al Palatului Cotroceni, au făcut o fotografie și au avut o scurtă întrevedere.

“Mult succes! Să aveți grijă de România”, i-a transmis Iohannis lui Bolojan.

© Administrația Prezidențială

Ulterior, pe Platoul Marinescu a avut loc o ceremonie de plecare. Klaus Iohannis a trecut în revistă, pentru ultima dată, Garda de Onoare. A fost intonat Imnul național al României, iar Klaus Iohannis a salutat Drapelul țării.

La ceremonia de plecare s-au aflat numeroși angajați ai Administrației Prezidențiale și jurnaliști.

Klaus Iohannis le-a mulțumit angajaților Administrației Prezidențiale și la final s-a îndreptat spre jurnaliștii care relatau, rostind fraza “Dumnezeu să binecuvânteze România!“.

© Administrația Prezidențială

Administrația Prezidențială a publicat pe site-ul oficial și un bilanț al celor două mandate ale președintelui Klaus Iohannis.

Citiți și Klaus Iohannis se retrage din funcția de președinte miercuri, devenind primul președinte din istoria României care demisionează: “Dumnezeu să binecuvânteze România!”

Klaus Iohannis și-a anunțat, luni, demisia din funcția de președinte al României. Deși a calificat procedura de suspendare a sa din funcție drept un demers “inutil”, “nefondat” și “păgubos”, Iohannis a precizat că în plan intern, referendumul va fi unul “eminamente negativ”, deoarece societatea va fi divizată, iar în plan extern efectele vor fi de durată și foarte negative în raport cu partenerii.

“Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România”, a spus Klaus Iohannis, cu vocea tremurândă.

© Administrația Prezidențială

Citiți și O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României

Klaus Iohannis și-a început primul mandat de președinte la data de 21 decembrie 2014, succendându-i în funcție lui Traian Băsescu, după ce l-a învins la alegerile din noiembrie 2014 pe prim-ministrul și liderul PSD, Victor Ponta.

Principalele repere ale primului său mandat au fost date de acordul politic național pentru alocarea 2% din PIB pentru apărare, consolidarea statului de drept și lupta politică cu Partidul Social-Democrat condus de Liviu Dragnea, proiectul prezidențial “România Educată” sau lansarea formatului “București 9” care reunește aliații NATO de pe flancul estic.

În 2019, Iohannis și-a securizat un al doilea mandat, fiind votat de peste 6 milioane de cetățeni în competiția din turul al doilea cu candidata PSD, fostul premier Viorica Dăncilă, însă acesta a fost marcat de pandemia de COVID-19 și războiul declanșat și desfășurat de Rusia în Ucraina, de eșecul coaliției pro-europene de dreapta PNL – USR și de promovarea unei mari coaliții PSD – PNL la finele anului 2021, coaliție care guvernează și în prezent România.

Citiți și Ecouri în presa internațională după demisia lui Klaus Iohannis: Un lider “de lungă durată” și “pro-european” iese din scenă ”la presiunea populiștilor”, cu un ”discurs emoționant”

Cel de-al doilea mandat al lui Klaus Iohannis ar fi trebuit să se încheie la data de 21 decembrie 2024, însă în motivarea deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024, ca urmare unui a proces electoral viciat, Curtea Constituțională a stabilit că președintele Iohannis își va exercita mandatul până când noul președinte ales va depune jurământul, evocând aplicabilitatea art. 83 alin.(2) din Constituție, potrivit căruia Președintele României în funcție “exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou-ales”.

© Administrația Prezidențială

Conform Constituției, interimatul funcției de președinte al României va fi asigurat de președintele Senatului, Ilie Bolojan, în timp ce alegerile prezidențiale au fost programate deja pentru data de 4 mai.

Citiți și Ilie Bolojan va deveni președinte interimar al României după demisia lui Klaus Iohannis. Summitul Consiliului European din martie, primul moment extern major

Ilie Bolojan va deveni miercuri al treilea președinte interimar din istoria României. Primii doi – Nicolae Văcăroiu și Crin Antonescu – au ajuns temporar la Cotroceni pe fondul celor două suspendări ale președintelui Traian Băsescu.

Președintele interimar al României preia atribuțiile constituționale ale președintelui până la alegerea unui nou șef de stat. Printre acestea se numără: reprezentarea statului atât pe plan intern, cât și internațional, promulgarea legilor și solicitarea reexaminării acestora, sesizarea Curții Constituționale privind constituționalitatea legilor, numirea și revocarea miniștrilor la propunerea premierului și îndeplinirea funcției de comandant suprem al forțelor armate.

Un președinte interimar nu poate să dizolve Parlamentul, nu se poate adresa Parlamentului și nu poate iniţia un referendum.

Cătălin Predoiu a fost desemnat, marți, președinte interimar al PNL, iar Mircea Abrudean a fost mandatat să exercite atribuțiile de președinte al Senatului, ca urmare a suspendării lui Ilie Bolojan din cele două funcții.

“Așa cum știți, prin vacantarea postului de președinte al României, conform legii, președintele Senatului exercită această poziție în calitate de președinte interimar. Această exercitare aduce două constrângeri: nu mai poți exercita atribuțiile de președinte al Senatului și nu mai poți ocupa funcții de conducere în partidele politice. Prin urmare, în această seară, am fost suspendat din funcția de președinte al PNL pe perioada exercitării acestui mandat de trei luni de zile, iar domnul prim-vicepreședinte Cătălin Predoiu a fost votat în unanimitate de Biroul Politic Național în calitate de președinte interimar”, a spus Ilie Bolojan, după ședința Biroului Politic Național al PNL care a avut loc la Palatul Parlamentului, potrivit Agerpres.

El a precizat că Mircea Abrudean a fost desemnat să exercite atribuțiile președintelui Senatului.

‘În ceea ce privește exercitarea atribuțiilor de președinte al Senatului, domnul vicepreședinte Abrudean a fost mandatat să gestioneze în numele președintelui Senatului și al PNL această poziție în așa fel încât și funcționarea Senatului să se desfășoare în condiții bune’, a afirmat Bolojan.

De asemenea, el a prezentat direcțiile principale pe care parlamentarii și miniștri PNL și le vor asuma în perioada următoare.

“O direcție importantă este să fim ceea ce am încercat în toată perioada: un partid responsabil, un pilon de stabilitate pentru coaliție și pentru țara noastră. (…) În plan guvernamental și parlamentar vom susține măsurile pentru consolidarea fiscală prin reducerea deficitului, scăderea cheltuielilor de funcționare a statului. De asemenea, vom susține absorbția de fonduri europene prin urgentarea îndeplinirii tuturor condiționărilor legate de jaloane, în așa fel încât România să-și poată accesa banii europeni pentru ca volumul investițiilor care a fost estimat anul acesta să fie atins, în așa fel încât să creăm condiții de dezvoltare în anii următori pentru români. O altă direcție importantă este să susținem transferul de responsabilități către autoritățile locale de reglementarea, simplificarea și să susținem reforma administrativă, sens în care colegii colegii de la comisiile de administrație au fost mandatați să lucreze cu partenerii noștri la aceste proiecte”, a mai spus fostul președinte interimar al PNL.

Ilie Bolojan a afirmat că este pregătit să exercite funcția “onorantă” de președinte interimar al României.

“Sunt pregătit ca începând de mâine să exercit această poziție onorantă la Cotroceni, încercând ca prin atitudinea pe care o voi avea să-i respect pe cetățenii României, să fac acest lucru cu decență, să susțin stabilitatea țării noastre, să garantăm partenerilor noștri internaționali că România este o țară de încredere și să reprezentăm cu demnitate România în exterior”, a declarat el.

La rândul său, Cătălin Predoiu a arătat că este o onoare să fie președinte interimar al PNL.

“Este o onoare pe care colegii, prin vot, mi-au acordat-o, probabil că este în același timp și o foarte mare responsabilitate, de care sunt conștient, responsabilitate atât față de PNL, cât și față de cetățenii României, ținând cont că PNL este unul dintre partidele care compun coaliția de guvernare. Voi exercita acest mandat de președinte interimar cu respect față de lege, față de drepturile și libertățile cetățenilor noștri, față de interesele țării. Voi exercita acest mandat de președinte interimar cu decență și bună credință, cu respect față de valorile PNL, față de valorile liberale, față de electoratul nostru, electoratul tradițional compus din antreprenori, intelectuali și toți cei care prin munca lor cinstită își întrețin familiile și contribuie la mersul înainte al țării, față de toți cei cinstiți, muncitori, harnici și care au încredere în viitorul țării. Îl voi exercita împreună cu colegii mei (…) într-un spirit de echipă, dedicându-mi întreaga energie pentru realizarea obiectivelor PNL în această perioadă de trei luni de interimat”, a spus el.

Predoiu a precizat că obiectivele PNL sunt: îndeplinirea programului de guvernare și câștigarea alegerilor prezidențiale cu candidatul Crin Antonescu.