Ambasadorii statelor membre la Uniunea Europeană au convenit asupra mandatului Consiliului pentru un nou act legislativ care va facilita schimbul de date privind sănătatea și accesul la acestea la nivelul UE, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Propunerea de regulament referitor la un spațiu european al datelor privind sănătatea (EHDS) urmărește să îmbunătățească accesul și controlul persoanelor fizice asupra datelor lor electronice cu caracter personal privind sănătatea, permițând în același timp reutilizarea anumitor date în scopuri de cercetare și inovare. Aceasta prevede un mediu de date specifice sănătății, care va contribui la promovarea unei piețe unice pentru serviciile și produsele digitale de sănătate.

În prezent, accesul transfrontalier la datele privind sănătatea variază de la un stat membru la altul. Noile norme urmăresc să permită unui turist spaniol să cumpere medicamente în baza unei rețete într-o farmacie germană sau medicilor să aibă acces la informațiile medicale ale unui pacient belgian care urmează un tratament în Italia.

Facilitarea accesului persoanelor la datele privind sănătatea

În temeiul noilor norme, persoanele vor avea un acces mai rapid și mai ușor la datele electronice privind sănătatea, indiferent dacă se află în țara lor de origine sau în alt stat membru. Acest lucru va aduce beneficii cetățenilor UE, facilitând luarea unor decizii în cunoștință de cauză și furnizarea transfrontalieră de asistență medicală mai sigură. Ele vor avea, de asemenea, un mai mare control asupra modului în care sunt utilizate datele respective. Infrastructura deja existentă pentru a facilita schimbul transfrontalier de date electronice privind sănătatea, MyHealth@EU, va fi extinsă. Țările UE vor trebui, de asemenea, să înființeze o autoritate privind sănătatea digitală pentru a pune în aplicare noile dispoziții.

Un potențial de cercetare mai mare

EHDS va oferi, de asemenea, cercetătorilor și factorilor de decizie accesul la anumite tipuri de date medicale anonimizate și sigure, care să le permită să valorifice vastul potențial oferit de datele medicale ale UE pentru a contribui la cercetarea științifică, pentru a dezvolta tratamente mai bune și pentru a îmbunătăți îngrijirea pacienților.

Va fi creată o nouă platformă, HealthData@EU, pentru a sprijini accesul transfrontalier la datele privind sănătatea. La nivel național, organismele de acces la datele privind sănătatea (HDAB) vor examina cererile de acces la date și vor elibera autorizații privind datele.

Asigurarea interoperabilității

În prezent, nivelul de digitalizare a datelor privind sănătatea în UE variază de la un stat membru la altul, ceea ce face mai dificil schimbul de date între acestea. Regulamentul propus impune ca toate sistemele de dosare electronice de sănătate (DES) să respecte specificațiile formatului european pentru schimbul de dosare electronice de sănătate, garantând interoperabilitatea acestora la nivelul UE.

Poziția Consiliului

Mandatul convenit astăzi dezvoltă propunerea Comisiei într-o serie de domenii-cheie:

• o mai mare claritate: mandatul Consiliului oferă claritate cu privire la aspecte precum domeniul de aplicare al regulamentului, alinierea la Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) și criteriile de acordare a accesului la datele electronice privind sănătatea
• grupuri de coordonare: în mandatul său, Consiliul propune crearea a două grupuri de coordonare, alcătuite din reprezentanți ai statelor membre, care să gestioneze MyHealth@EU și HealthData@EU; alte părți interesate pot fi invitate în calitate de observatori pentru a discuta chestiuni relevante
• guvernanță: mandatul extinde rolul statelor membre ale UE în cadrul consiliului de conducere propus al EHDS și impune autorităților naționale privind sănătatea digitală să publice un raport de activitate o dată la doi ani
• DES: în temeiul mandatului Consiliului, formatul european pentru schimbul de dosare electronice de sănătate poate avea profiluri naționale și transfrontaliere separate
• neparticipare: statele membre vor avea libertatea de a permite pacienților să nu participe la noul sistem de schimb de date

De asemenea, mandatul amână aplicarea regulamentului la doi ani de la intrarea sa în vigoare.

Președinția Consiliului UE are acum mandatul de a începe negocierile cu Parlamentul European cât mai curând posibil, în vederea ajungerii la un acord provizoriu cu privire la regulamentul propus. Se așteaptă ca Parlamentul să își finalizeze poziția la 13 decembrie 2023.

La 3 mai 2022, Comisia Europeană a publicat o propunere de regulament privind crearea unui spațiu european al datelor privind sănătatea (EHDS). Propunerea vizează primul dintre cele nouă spații ale datelor specifice sectoarelor și domeniilor, stabilite de Comisie în comunicarea sa din 2020 intitulată „O strategie europeană privind datele”.

Scopul EHDS este de a facilita accesul și schimbul transfrontalier de date medicale, atât pentru a sprijini furnizarea de asistență medicală („utilizarea primară a datelor”), cât și pentru a contribui la cercetarea și elaborarea politicilor în domeniul sănătății (reutilizarea datelor, denumită și „utilizarea secundară a datelor”). Propunerea este considerată un pilon esențial al uniunii europene a sănătății.

Experiența României cu Parchetul European este una pozitivă, țara noastră având ocupată întreaga schemă de 20 de posturi de procurori europeni delegați, a subliniat ministrul Justiției, Alina Gorghiu, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne, la care au participat comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders, și procurorul-șef al Parchetului European, Laurei Codruța Kövesi.

Potrivit unui comunicat al ministerului, cei doi oficiali au avut un schimb de opinii cu miniștrii de Justiție din țările membre pe tema relației EPPO cu autoritățile naționale.

”Extinderea competențelor Parchetului European a fost un numitor comun al luărilor de poziție din partea miniștrilor de Justiție participanți. România este deschisă acestei extinderi, precum și demersurilor de consolidare a cadrului normativ şi instituțional necesar combaterii infracționalității la nivel european”, precizează ministerul în comunicatul mai sus amintit.

În viziunea Alinei Gorghiu, ”în perioada următoare trebuie stabilite clar prioritățile și ajustările necesare pentru a consolida activitatea EPPO, având în vedere rolul important pe care această instituție îl joacă în combaterea criminalității organizate”.  

Astfel, ”obiectivul trebuie să fie subminarea capacităților financiare ale grupurilor de criminalitate organizată”, consideră aceasta.

Au fost prezentate, de asemenea, cele mai recente demersuri din aria răspunsului sistemului judiciar și luptei împotriva impunității în ceea ce privește crimele comise în legătură cu agresiunea Rusiei în Ucraina. Unul dintre demersurile relevante este cel al consolidării regimului de sancțiuni UE.

În contextul reuniunii, Alina Gorghiu a avut o întrevedere cu ministrul Justiției din Franța, Eric Dupond-Moretti. Principala temă de discuție a fost cooperarea judiciară bilaterală.

Ministrul Justiției a avut un dialog și cu omologul belgian, Paul Van Tigchelt. Discuțiile s-au concentrat pe prioritățile din aria justiției ale viitoarei Președinții belgiene a Consiliului UE, pe combaterea criminalității organizate și a traficului de droguri.

Un alt subiect s-a referit la condițiile de detenție din penitenciarele românești, care se ridică la standardele CEDO. Ministrul belgian al Justiției a afirmat că „există mereu deschidere pentru dezvoltarea cooperării bilaterale între Regatul Belgiei și România pentru combaterea traficului de droguri”.

Pe lângă relația Parchetului European cu autoritățile naționale, pe agenda reuniunii Consiliului JAI s-a aflat și actualizarea Directivei europene privind protecția și drepturile victimelor, moment în care Alina Gorghiu a prezentat viziunea României și a detaliat măsurile pe care țara noastră le-a implementat deja.  

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, și-a exprimat marți speranța că până la finalul anului va fi adoptată o decizie pozitivă cu privire la aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, informează Agerpres.

”Am avut recent o misiune de informare în Bulgaria, care a fost cu adevărat reuşită. Voi folosi acest prilej pentru a vorbi despre acest lucru şi despre cât de bine pregătite sunt ambele ţări – atât România, cât şi Bulgaria – pentru a adera la spaţiul Schengen şi am în continuare ca obiectiv să avem această decizie în acest an”, a declarat Ylva Johansson înaintea reuniunilor miniştrilor de interne din Uniunea Europeană, ce are loc la Bruxelles.

Citiți și: Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

Conform agendei oficiale, situația la zi privind demersurile de aderare a României și a Bulgariei la spațiul Schengen va fi abordată de miniștrii afacerilor interne din UE în cadrul reuniunii care are loc marți, dar chestiunea nu va fi supusă votului.

Motivul acestei decizii este acela că țara noastră așteaptă să afle dacă Olanda va susţine aderarea Bulgariei la spaţiul de liberă circulaţie europeană pentru a lua o decizie în dosarul Schengen.

Există posibilitatea, conform declarațiilor susținute la finalul lunii noiembrie de ministrul de Interne Cătălin Predoiu, ca în cursul acestei luni, după ce se va fi clarificat poziția Olandei, să fie organizate și alte reuniuni extraordinare ale Consiliului Justiție și Afaceri Interne, având în vedere că dialogul României cu Austria s-a îmbunătățit în ultima perioadă, doar că Suedia, prin ministrul său pentru Migrație, a devenit reticentă față de primirea de noi membri în Schengen, considerând că ”sistemul trebuie reformat” înainte, că ”trebuie să preluăm controlul asupra migrației”, conform Digi24.

România și Bulgaria au demonstrat că pot contribui la consolidarea spațiului Schengen și nu la slăbirea lui, dovadă stând activitatea din proiectele-pilot privind procedurile rapide de azil și de returnare demarate de Comisia Europeană împreună cu cele două țări.

Executivul european a publicat în iunie un raport preliminar pozitiv, iar evoluțiile în cazul Pactului pe migrație și azil, asupra căruia țările membre au ajuns la un compromis, creează climatul necesar pentru a aborda temele de interes major ale României.

Recent, Comisia Europeană a recomandat statelor membre Schengen să intensifice cooperarea în ceea ce privește zona de liberă circulație, a prezintat o serie de bune practici cu rezultate pozitive în ceea ce privește procedurile de azil ale UE pentru a consolida în continuare cooperarea între statele membre și a lansat o Alianță Globală pentru Combaterea Traficului de Migranți.