Connect with us

Bugetul UE

Lupta Est-Sud pentru banii europeni: România, cea mai mare creștere a fondurilor alocate de UE pentru coeziune, alături de Grecia și Bulgaria. Polonia și Ungaria vor pierde aproape un sfert din bugetul actual

Published

on

Fondurile pentru coeziune și dezvoltare în valoare de 27,2 miliarde de euro (30,7 miliarde cu calcularea inflației) ce vor fi alocate României în viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) 2021-2027, reprezintă cea mai mare creștere procentuală a bugetului alocat unui stat membru, de 8% la egalitate cu Grecia și Bulgaria.

Conform deciziei de marți Colegiului Comisiei Europene, anunțată de comisarul pentru politică regională Corina Crețu și vicepreședintele executivului european Jyrki Katainen, bugetul pentru o politică de coeziune modernizată se ridică la 373 de miliarde, din care România va beneficia de al patrulea cel mai mare buget alocat, fiind devansată doar de Polonia (72,7 miliarde), Italia (43,4 miliarde) și Spania (38,3 de miliarde).

Datele prezentate de Comisia Europeană au confirmat informațiile apărute în presa europeană, îndeosebi în El Pais, Financial Times și EU Observer, care au indicat creșteri ale alocărilor cu 5% pentru Spania, cu 6% pentru Italia și cu 8% pentru România, Bulgaria și Grecia în comparație cu perioada actuală de programare financiară. Pe de altă parte, Polonia, statul care păstrează cea mai mare alocare din bugetul politicii pentru coeziune, va înregistra o scădere cu aproape un sfert (23%) a fondurilor în comparația cu CFM 2014-2020.

Diminuări substanțiale înregistrează și Ungaria, Lituania, Letonia, Cehia și Malta (toate cu 24%), Slovacia (22%), Germania (21%), Letonia și Irlanda (13%), Slovenia (9%), Portugalia (7%), Corația (6%) și Franța (5%).

În pofida acestor diferențe procentuale, constituite pe o abordare mai adaptată a dezvoltării regionale în care PIB-ul pe cap de locuitor rămâne în continuare principalul criteriu de alocare a fondurilor, alocarea în termeni reali păstrează bugete substanțiale și pentru țările care vor suferi pierderi semnificative față de perioada actuală.  De asemenea, au fost introduse noi criterii pentru a reflecta mai bine realitatea de pe teren, și anume șomajul în rândul tinerilor, nivelul scăzut de educație, schimbările climatice și primirea și integrarea migranților.

Citiți și Comisia Europeană a decis: 30 miliarde de euro pentru România din fondurile de coeziune 2021-2027. Țara noastră va beneficia de al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare din UE

Din datele puse la dispoziție de executivul european și analizate de CaleaEuropeana.roRomânia, prin creșterea anunțată de 8%, va beneficia de al patrulea cel mai mare buget alocat pentru coeziune.

Polonia, țara care înregistrează una dintre cele mai semnificative diminuări procentuale (23%), va rămâne cu primul cel mai mare buget alocat pentru coeziune, în contextul în care Varșovia a anunțat că din 2027 își propune să devină un contribuitor net la bugetul Uniunii.

Lupta Est-Sud pentru fondurile de coeziune, cvasi-echilibrată de alocările Comisiei Europene (Citiți și O luptă est-sud pentru banii europeni?)

Prefigurată în săptămânile precedente drept o luptă Est-Sud pentru banii europeni în contextul provocărilor generate de noile politici precum migrația, statele din Est oferind senzația că se simt ”ridiculizate” de propunerea de buget a Comisiei Europene, fondurile destinate coeziunii relevă cele mai importante creșteri procentuale pentru trei state (două din est – România și Bulgaria și una din sud – Grecia), în vreme ce cele mai importante tăieri sunt observate în șase state din est (Ungaria, Cehia, Letonia, Estonia, Polonia și Slovacia), într-un stat fondator UE (Germania) și într-o țară din Sud (Malta).

Pe de altă parte, în termeni reali, în top zece cele mai mari bugete pentru coeziune se află patru țări din Est (Polonia, Romania, Ungaria și Cehia), patru țări din Sud (Italia, Spania, Portugalia și Grecia) și cei mai importanți contribuitori la bugetul Uniunii (Germania și Franța).

Un clasament al acestor alocări, luând în calcul inflația, împreună cu creșterile sau diminuările procentuale în comparație cu actualul Cadru Financiar Multianual arată astfel:

1. Polonia: 72,7 miliarde de euro, – 23%;

2. Italia: 43,4 miliarde de euro, + 6%;

3. Spania: 38,3 miliarde de euro, +5%;

4. România: 30,7 miliarde de euro, +8%;

5. Portugalia: 23,8 miliarde de euro, -7%;

6. Grecia: 21,6 miliarde de euro, +8%;

7. Ungaria: 20,2 miliarde de euro, -24%;

8. Cehia: 20,1 miliarde de euro, – 24%;

9. Franța: 18 miliarde de euro, -5%;

10. Germania: 17,6 miliarde de euro, -21%;

11. Slovacia: 13,3 miliarde de euro, – 22%;

12. Bulgaria: 10 miliarde de euro, +8%;

13. Croația: 9,8 miliarde de euro, -6%;

14. Letonia: 6,3 miliarde de euro, -13%;

15. Lituania: 4,8 miliarde de euro, -24%;

16. Slovenia: 3,4 miliarde de euro, -9%;

17. Estonia: 3,2 miliarde de euro, -24%;

18. Belgia: 2.7 miliarde de euro, 0%;

19. Suedia: 2.4 miliarde de euro, 0%;

20. Finlanda: 1,8 miliarde de euro, +5%;

21. Olanda: 1,6 miliarde de euro, 0%;

22. Austria: 1,4 miliarde de euro, 0%;

23. Irlanda: 1,2 miliarde de euro, -13%;

24. Cipru: 988 milioane de euro, +2%;

25. Malta: 672 milioane de euro, -24%;

26. Danemarca: 646 milioane de euro, 0%;

27. Luxemburg: 73 milioane de euro, 0%;

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Bugetul UE

Parlamentul European a votat pentru majorarea bugetului cu 100 de milioane de euro pentru două programe emblematice ale Uniunii Europene: Erasmus+ și Horizon 2020

Published

on

© European Parliament/ Flickr

Europarlamentarii reuninți în sesiunea plenară din Strasboug au votat miercuri, 18 septembrie, pentru a suplimenta financiar programele de cercetare și de mobilitate pentru studenți.

Astfel, 100 de milioane de euro vor fi adăugate la două programe emblematice ale Uniunii Europene: Horizon 2020 și Erasmus+.

În urma acordului dintre Parlamentul European și Consiliu privind bugetul UE pentru 2019, Comisia Europeană la data de 15 mai să se adauge 100 de milioane EUR la programele emblematice ale UE Orizont 2020 și Erasmus+. 

”Aceste fonduri suplimentare vor contribui la consolidarea răspunsului UE în fața unor provocări majore precum schimbările climatice și adaptarea în continuare a sectorului educației la nevoile pieței forței de muncă”, a transmis atunci executivul european.

Din cele 100 de milioane EUR suplimentare, 80 de milioane EUR vor fi destinate sprijinirii cercetării în domeniul climei în cadrul programului Orizont 2020, programul de cercetare și inovare al UE. Fondurile vor contribui la realizarea obiectivului ambițios de alocare a unui procent de 35 % din bugetul programului Orizont 2020 pentru cercetarea în domeniul climei.

Restul de 20 de milioane EUR vor sprijini programul UE pentru educație, formare, tineret și sport în Europa, Erasmus+. Aceste fonduri suplimentare vor contribui, de asemenea, la crearea de universități europene, o nouă inițiativă a UE care va constitui o piatră de temelie a spațiului european al educației până în 2025. Până în 2021, UE își propune să înființeze 12 universități europene care să le permită studenților să obțină o diplomă prin combinarea studiilor în mai multe țări ale UE, contribuind astfel la competitivitatea internațională a universităților europene în UE și în întreaga lume.

Propunerea aceasta mai are nevoie de aprobarea Consiliului Uniunii Europene.

Urmăriți aici sesiunea plenară:

 

Continue Reading

Bugetul UE

Negocierile pentru bugetul Uniunii Europene 2019 s-au încheiat fără rezultat. Siegfried Mureșan (PNL, PPE): România trebuie să fie pregătită să gestioneze o situație de criză în timpul Președinției Consiliului UE

Published

on

Negocierile pentru bugetul Uniunii Europene 2019 s-au încheiat fără rezultat, luni seară, ceea ce înseamnă că procedura bugetară se reia de la zero. Europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL, PPE) spune că există riscul de a se intra în 2019 fără un buget adoptat al UE, iar România, care va prelua președinția Consiliului Uniunii, trebuie să fie pregătită să gestioneze o situație de criză. 

Europarlamentarul Siegfried Mureșan spune că negocierile pentru bugetul UE 2019 s-au încheiat acum fără rezultat, iar principalul responsabil este Președinția austriacă a Uniunii Europene, care nu a reușit să producă consens între cele 28 de state și să aibă o poziție acceptabilă pentru Parlamentul European. 

Consecința este că procedura bugetară se reia de la zero.

Europarlamentarul spune că există riscul să se intre în anul 2019 fără un buget adoptat al Uniunii Europene. „Ce înseamnă asta pentru Președinția Română a Consiliului UE? Înseamnă că trebuie să fie pregătită să gestioneze o situație de criză, dacă nu vom avea acord până la 31 decembrie. E pregătită?”, se întreabă retoric Siegfried Mureșan.

Luni a fost termenul legal până la care trebuia să se ajungă la un acord privind Bugetul Uniunii Europene pe 2019. Parlamentul European a propus un buget în valoare de 149,3 miliarde de euro, cu mai mult de un miliard faţă de bugetul agreat între statele membre.

Cele două părţi nu au reuşit să se înţeleagă în cadrul negocierilor din ultimele săptămâni, în contextul în care, în general, statele membre încearcă să limiteze cheltuielile, iar parlamentul pledează pentru cheltuieli mai mari.

Printre chestiunile nesoluţionate la negocieri se numără ajutorul pentru refugiaţii sirieni din Turcia, potrivit unei surse europene citate de dpa. 

Citiți și: Consiliul UE respinge propunerea Parlamentului European privind bugetul pentru 2019; urmează procedura de conciliere între cele două instituții

 

.

Continue Reading

Bugetul UE

Germania și Franța vor prezenta un buget separat pentru Zona Euro în cadrul bugetului Uniunii Europene

Published

on

Germania și Franța au convenit asupra unei propuneri de buget comun pentru statele care fac parte din Zona Euro, în cadrul bugetului general al Uniunii Europene, arată un document al ministerelor de finanțate de la Berlin și Paris, consultat de DPA. Negociatorii de la Bruxelles s-au reunit vineri pentru redactarea bugetului Uniunii pentru anul viitor, anunță Agerpres.

Reuters a obţinut o informaţie similară din surse din cadrul ministerului francez de finanţe. Potrivit acestora, Franţa şi Germania vor stabili luni planurile pentru un buget limitat al zonei euro, care va viza deocamdată doar finanţarea investiţiilor. Pentru a nu se confrunta cu opoziţia altor state care au adoptat moneda unică europeană, iniţiatorii nu iau calcul propuneri mai controversate, cum ar fi sprijinul pentru ţările din zona euro care întâmpină dificultăţi economice.

DPA precizează că propunerea franco-germană urmărește să reducă diferențele între economiile celor 19 state care fac parte din Zona Euro. Ideea unui buget comum al Zonei Euro începând cu 2021 în interiorul bugetului UE a fost discutată și agreată de președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel în luna iunie a acestui an. Propunerea a primit critici din partea celorlalte state membre UE, în special din partea Olandei, dar și din partea Poloniei, care nu face parte din comunitatea monedei unice.

Guvernele care vor gestiona bugetul euro trebuie să ajungă la un consens cu privire la contribuția fiecărui stat în parte și să propună Comisiei Europene programe de investiții. Acestea pot fi aprobate doar dacă se respectă regulile fiscale ale Uniunii Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending