Uniunea Creștin Democrată, cel mai mare partid din Germania și din cadrul Partidului Popular European, își alege sâmbătă conducerea și liderul care o va înlocui pe Angela Merkel din postura de candidat la poziția de cancelar al Germaniei, după aproape 16 ani în care și-a câștigat titulatura de “cancelarul etern” al țării și de lider de facto al Uniunii Europene. 

Cu Angela Merkel care a anunțat că se va retrage după formarea unui guvern ca urmare a alegerilor generale din luna septembrie, CDU își va decide președintele la un an distanță după demisia lui Annegret Kramp-Karrenbauer, actual ministru al apărării, cea aleasă la congresul din decembrie 2018 să o înlocuiască pe Merkel la șefia partidului. Congresul, care se va desfășura online din cauza pandemiei, a fost amânat cu aproape un an din același motiv.

În cursă se află Friedrich Merz, Armin Laschet și Norbert Röttgen, un trio de candidați cu profil similar, toți bărbați cu vârsta cuprinsă între 55 și 65 ani care provin din landul vestic Renania de Nord-Westfalia, cea mai industrializată regiune a Germaniei, remarcă The Guardian, în timp ce Deutsche Welle menționează “un maraton pentru șefia CDU” într-un articol consacrat poziționărilor celor trei cu privire la tranziția verde.

Alegerea unui nou lider al CDU va determina intrarea într-o perioadă interesantă pentru politica germană și europeană: viitorul președinte și, deci, candidat la funcția de cancelar va deveni un vector și prezență extrem de activă în dezbaterile privind viitorul țării și al UE, în timp ce Angela Merkel va rămâne în continuare la conducere, până la formarea unei noi coaliții post-alegeri legislative din septembrie 2021.

Sondajele arată o competiție strânsă între cei candidați, deși pentru mult timp Armin Laschet, prim-ministrul landului Renania de Nord-Westfalia, a fost considerat favorit, însă popularitatea sa a fost afectată de atitudinea sa privind gestionarea pandemiei. Acum, notează The Guardian, avocatul milionar Friedrich Merz, care a fost demis de Merkel din calitatea de lider al grupului parlamentar al CDU în 2002, este favorit în a prelua șefia partidului și a-l conduce în alegerile federale din 28 septembrie 2021, care vor decide cine îi va succeda lui Merkel în calitate de cancelar al Germaniei.

SPD l-au desemnat pe vice-cancelarul și ministru de finanțe Olaf Scholz drept candidat, iar Verzii sunt așteptați să îl prezinte pe unul dintre co-lideri Robert Habeck și Annalena Baerbock.

În rândul populației, Merz este văzut ca o figură cu potențial de divizare care i-ar readuce pe creștin-democrați la epoca neoliberală a creștin-democraților, iar în cadrul CDU există teama că o victorie a acestuia i-ar determina pe alegători să voteze cu SPD sau cu Verzii.

“CDU este ultimul mare partid popular din Europa. Aceasta este o valoare neprețuită pe care vrem cu toții să o păstrăm în a treia decadă a secolului al XXI-lea“, a afirmat, recent, Merz, care a fost membru al Parlamentului European în perioada 1989-1994 și membru al Bundestagului între 1994 și 2009.

“Un CDU condusă de Friedrich Merz va însemna un CDU în opoziție”, a spus un membru al parlamentului și susținător al lui Röttgen.

Primul candidat care s-a înscris în cursa pentru conducerea CDU a fost Norbert Röttgen, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Bundestag, el fiind membru al Parlamentului german din 1994 încoace. Röttgen a fost și ministru federal pentru mediu în guvernul Merkel în perioada 2009-2012, iar din punct de vedere politic a ocupat între anii 2010-2012 pozițiile de prim-vicepreședinte al CDU și de lider al CDU în landul Renania de Nord-Westfalia, fiind la momentul respectiv al doilea cel mai puternic om politic din partid, după Angela Merkel.

“Germania nu trebuie să se ascundă. Avem tot ce ne trebuie pentru a reuși în competiția globală ca parte UE. Dar trebui să îndrăznim să gândim măreț din nou, cu relansare economică, climă și cu o viziune privind Europa“, a declarat Röttgen, într-un interviu recent pentru publicația T-online despre prioritățile sale, el poziționându-se și ca un lider susținător al relației transatlantice prin prisma anvergurii sale internaționale din postura de șef al Comisiei pentru politică externă din parlamentul federal.

Cel de-al treilea candidat, Armin Laschet, premierul landului Renania de Nord-Westfalia, a reprezentat pentru ceva timp candidatul ideal pentru a o înlocui pe Annegret Kramp-Karrenbauer.

“Avem nevoie de mai multă Europă! Integrarea europeană este cel mai mare proiect de pace și prosperitate din istoria omenirii. În acest moment, în aceste perioade de criză, ea este mai importantă ca niciodată. Trebuie să modelăm activ schimbarea digitală, în conformitate cu imaginația noastră și cu valorile noastre europene. Doar o Europă puternică ne protejează țara și asigură forța într-o lume în schimbare rapidă”, a declarat joi Armin Laschet, cu o zi înaintea Congresului.

Laschet este susținut de ministrul sănătății Jens Spahn, el însuși un pretendent la șefia CDU, dar care a renunțat în favoarea premierului Renaniei de Nord.

Dar, potrivit The Guardian, în timp ce Laschet se bucură de susținere cetățenească în cel mai populat land din Germania și de sprijinul tacit al conducerii CDU, el s-a străduit să respingă îndoielile cu privire la disponibilitatea sa pentru a fi un lider cu anvergură națională și internațională. În acest sens, publicația britanică amintește o dezbatere în cadrul Conferinței de securitate de la München din februarie 2020, când Laschet a insistat să vorbească în germană la o dezbatere în limba engleză despre viitorul UE. De asemenea, premierul Renaniei de Nord-Westfalia a exacerbat și îngrijorări cu privire la modul de gestionare a pandemiei, stilul său „lassez-faire Laschet” atrăgând mai multe critici.

De altfel, la capătul a aproape 16 de ani de când conduce Germania, cu suișuri și coborâșuri în termeni de susținere politică și populară, Angela Merkel a fost apreciată la superlativ în 2020 pentru modul în care guvernul federal a gestionat pandemia de COVID-19, într-un moment în care Germania a asigurat și președinția Consiliului UE facilitând un acord istoric de relansare economică europeană de 1.824,3 miliarde de euro, inclusiv printr-un fond de redresare comun la nivelul UE.

În ce privește funcția de cancelar, un alt posibil candidat ar putea fi Markus Söder, premierul Bavariei și liderul CSU, partenerul junior al CDU. Söder a fost apreciat pentru modul în care a gestionat criza coronavirusului în statul său și există numeroase speculații că ar putea candida pentru a-i succeda lui Merkel, deși a insistat că aceasta nu este ambiția sa. O candidatură a sa ar reprezenta însă o premieră – aceea ca un lider CSU să fie numit cancelar al Germaniei.

Cursa dintre cei trei politicieni creștin-democrați pentru șefia CDU va culmina cu alegerea liderului care va avea cele mai mari șanse să îi succeadă Angelei Merkel la funcția de cancelar al Germaniei.

Supranumită “cancelarul etern” al Germaniei, Angela Merkel a devenit, la 22 noiembrie 2005, cel mai tânăr cancelar german și prima femeie în această poziție. Într-un deceniu și jumătate de la preluarea celei mai înalte funcții politice, călcând pe urmele mentorului său Helmut Kohl, Merkel a ajuns cel mai proeminent om politic din Europa și de multe ori a fost privită drept lider al lumii libere.

Merkel, care va împlini 67 de ani anul acesta, a spus că se va retrage din funcția de cancelar când actualul mandat se încheie în 2021 și va părăsi complet zona politică, moment în care ea va egala recordul de longevitate al cancelarului reunificării Helmut Kohl, care a stat 16 ani la putere. De altfel, în discursul său pentru Anul Nou, Angela Merkel a subliniat că este probabil pentru ultima dată când se adresează națiunii germane cu ocazia respectivă în calitate de cancelar.