Connect with us

U.E.

Lupta pentru succesiunea Angelei Merkel: Ce planuri au pentru Germania și UE Norbert Röttgen, Friedrich Merz și Armin Laschet, trio-ul de candidați la șefia CDU și la poziția de cancelar al țării

Published

on

© Norbert Röttgen, Friedrich Merz, Armin Laschet/ Facebook

Uniunea Creștin Democrată, cel mai mare partid din Germania și din cadrul Partidului Popular European, își alege sâmbătă conducerea și liderul care o va înlocui pe Angela Merkel din postura de candidat la poziția de cancelar al Germaniei, după aproape 16 ani în care și-a câștigat titulatura de “cancelarul etern” al țării și de lider de facto al Uniunii Europene. 

Cu Angela Merkel care a anunțat că se va retrage după formarea unui guvern ca urmare a alegerilor generale din luna septembrie, CDU își va decide președintele la un an distanță după demisia lui Annegret Kramp-Karrenbauer, actual ministru al apărării, cea aleasă la congresul din decembrie 2018 să o înlocuiască pe Merkel la șefia partidului. Congresul, care se va desfășura online din cauza pandemiei, a fost amânat cu aproape un an din același motiv.

În cursă se află Friedrich Merz, Armin Laschet și Norbert Röttgen, un trio de candidați cu profil similar, toți bărbați cu vârsta cuprinsă între 55 și 65 ani care provin din landul vestic Renania de Nord-Westfalia, cea mai industrializată regiune a Germaniei, remarcă The Guardian, în timp ce Deutsche Welle menționează “un maraton pentru șefia CDU” într-un articol consacrat poziționărilor celor trei cu privire la tranziția verde.

Alegerea unui nou lider al CDU va determina intrarea într-o perioadă interesantă pentru politica germană și europeană: viitorul președinte și, deci, candidat la funcția de cancelar va deveni un vector și prezență extrem de activă în dezbaterile privind viitorul țării și al UE, în timp ce Angela Merkel va rămâne în continuare la conducere, până la formarea unei noi coaliții post-alegeri legislative din septembrie 2021.

Sondajele arată o competiție strânsă între cei candidați, deși pentru mult timp Armin Laschet, prim-ministrul landului Renania de Nord-Westfalia, a fost considerat favorit, însă popularitatea sa a fost afectată de atitudinea sa privind gestionarea pandemiei. Acum, notează The Guardian, avocatul milionar Friedrich Merz, care a fost demis de Merkel din calitatea de lider al grupului parlamentar al CDU în 2002, este favorit în a prelua șefia partidului și a-l conduce în alegerile federale din 28 septembrie 2021, care vor decide cine îi va succeda lui Merkel în calitate de cancelar al Germaniei.

SPD l-au desemnat pe vice-cancelarul și ministru de finanțe Olaf Scholz drept candidat, iar Verzii sunt așteptați să îl prezinte pe unul dintre co-lideri Robert Habeck și Annalena Baerbock.

În rândul populației, Merz este văzut ca o figură cu potențial de divizare care i-ar readuce pe creștin-democrați la epoca neoliberală a creștin-democraților, iar în cadrul CDU există teama că o victorie a acestuia i-ar determina pe alegători să voteze cu SPD sau cu Verzii.

CDU este ultimul mare partid popular din Europa. Aceasta este o valoare neprețuită pe care vrem cu toții să o păstrăm în a treia decadă a secolului al XXI-lea“, a afirmat, recent, Merz, care a fost membru al Parlamentului European în perioada 1989-1994 și membru al Bundestagului între 1994 și 2009.

“Un CDU condusă de Friedrich Merz va însemna un CDU în opoziție”, a spus un membru al parlamentului și susținător al lui Röttgen.

Primul candidat care s-a înscris în cursa pentru conducerea CDU a fost Norbert Röttgen, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Bundestag, el fiind membru al Parlamentului german din 1994 încoace. Röttgen a fost și ministru federal pentru mediu în guvernul Merkel în perioada 2009-2012, iar din punct de vedere politic a ocupat între anii 2010-2012 pozițiile de prim-vicepreședinte al CDU și de lider al CDU în landul Renania de Nord-Westfalia, fiind la momentul respectiv al doilea cel mai puternic om politic din partid, după Angela Merkel.

Germania nu trebuie să se ascundă. Avem tot ce ne trebuie pentru a reuși în competiția globală ca parte UE. Dar trebui să îndrăznim să gândim măreț din nou, cu relansare economică, climă și cu o viziune privind Europa“, a declarat Röttgen, într-un interviu recent pentru publicația T-online despre prioritățile sale, el poziționându-se și ca un lider susținător al relației transatlantice prin prisma anvergurii sale internaționale din postura de șef al Comisiei pentru politică externă din parlamentul federal.

Cel de-al treilea candidat, Armin Laschet, premierul landului Renania de Nord-Westfalia, a reprezentat pentru ceva timp candidatul ideal pentru a o înlocui pe Annegret Kramp-Karrenbauer.

“Avem nevoie de mai multă Europă! Integrarea europeană este cel mai mare proiect de pace și prosperitate din istoria omenirii. În acest moment, în aceste perioade de criză, ea este mai importantă ca niciodată. Trebuie să modelăm activ schimbarea digitală, în conformitate cu imaginația noastră și cu valorile noastre europene. Doar o Europă puternică ne protejează țara și asigură forța într-o lume în schimbare rapidă”, a declarat joi Armin Laschet, cu o zi înaintea Congresului.

Laschet este susținut de ministrul sănătății Jens Spahn, el însuși un pretendent la șefia CDU, dar care a renunțat în favoarea premierului Renaniei de Nord.

 

Wir brauchen mehr Europa! Die Europäische Integration ist das größte Friedens- und Wohlstandsprojekt der…

Posted by Armin Laschet on Thursday, January 14, 2021

Dar, potrivit The Guardian, în timp ce Laschet se bucură de susținere cetățenească în cel mai populat land din Germania și de sprijinul tacit al conducerii CDU, el s-a străduit să respingă îndoielile cu privire la disponibilitatea sa pentru a fi un lider cu anvergură națională și internațională. În acest sens, publicația britanică amintește o dezbatere în cadrul Conferinței de securitate de la München din februarie 2020, când Laschet a insistat să vorbească în germană la o dezbatere în limba engleză despre viitorul UE. De asemenea, premierul Renaniei de Nord-Westfalia a exacerbat și îngrijorări cu privire la modul de gestionare a pandemiei, stilul său „lassez-faire Laschet” atrăgând mai multe critici.

De altfel, la capătul a aproape 16 de ani de când conduce Germania, cu suișuri și coborâșuri în termeni de susținere politică și populară, Angela Merkel a fost apreciată la superlativ în 2020 pentru modul în care guvernul federal a gestionat pandemia de COVID-19, într-un moment în care Germania a asigurat și președinția Consiliului UE facilitând un acord istoric de relansare economică europeană de 1.824,3 miliarde de euro, inclusiv printr-un fond de redresare comun la nivelul UE.

În ce privește funcția de cancelar, un alt posibil candidat ar putea fi Markus Söder, premierul Bavariei și liderul CSU, partenerul junior al CDU. Söder a fost apreciat pentru modul în care a gestionat criza coronavirusului în statul său și există numeroase speculații că ar putea candida pentru a-i succeda lui Merkel, deși a insistat că aceasta nu este ambiția sa. O candidatură a sa ar reprezenta însă o premieră – aceea ca un lider CSU să fie numit cancelar al Germaniei.

Cursa dintre cei trei politicieni creștin-democrați pentru șefia CDU va culmina cu alegerea liderului care va avea cele mai mari șanse să îi succeadă Angelei Merkel la funcția de cancelar al Germaniei.

Supranumită “cancelarul etern” al Germaniei, Angela Merkel a devenit, la 22 noiembrie 2005, cel mai tânăr cancelar german și prima femeie în această poziție. Într-un deceniu și jumătate de la preluarea celei mai înalte funcții politice, călcând pe urmele mentorului său Helmut Kohl, Merkel a ajuns cel mai proeminent om politic din Europa și de multe ori a fost privită drept lider al lumii libere.

Merkel, care va împlini 67 de ani anul acesta, a spus că se va retrage din funcția de cancelar când actualul mandat se încheie în 2021 și va părăsi complet zona politică, moment în care ea va egala recordul de longevitate al cancelarului reunificării Helmut Kohl, care a stat 16 ani la putere. De altfel, în discursul său pentru Anul Nou, Angela Merkel a subliniat că este probabil pentru ultima dată când se adresează națiunii germane cu ocazia respectivă în calitate de cancelar.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi: Bolile rare reprezintă o prioritate-cheie în noul Program de Sănătate al UE

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Cercetare din Parlamentul European, a transmis în cadrul Conferinței Naționale pentru bolile rare și sănătatea digitală că „bolile rare reprezintă o prioritate cheie în noul Program de Sănătate al UE-EU4Health.

„Onorat să particip astăzi la Conferința Națională Bolile Rare și sănătatea digitală, alături de ASR Margareta a României. Bolile rare reprezintă o prioritate-cheie în noul Program de Sănătate al UE, EU4Health, pentru ca am fost responsabil la nivel european”, a scris Cristian Bușoi pe pagina oficială de Facebook.

Potrivit deputatului european, este momentul schimbărilor și al politicilor publice de sănătate curajoase: „Am început deja cu EU4Healh, iar viitorul trio de președinții ale Consiliului UE (Franța, Republica Cehă și Suedia) vor duce bolile rare în continuare ca prioritate în perioada 2022-2023”, a mai adăugat acesta.

„Pacienții din România trebuie să știe că nu sunt deloc singuri. Ca și până acum, le voi susține toate demersurile care se materializează în acces mai bun la diagnostic, acces la servicii medicale și tratament. Sunt președinte al Comisiei pentru Cercetare și știu că știința ne ajută să luptăm cu toată forța și chiar să învingem bolile care par fără leac. Și mai știu ceva. Avem fonduri fără precedent. Pandemia a dechis oportunități unice pentru finanțarea sănătății și a serviciilor medicale transfrontaliere”, a mai transmis acesta.

”Trebuie să profităm de aceste fonduri și să fim mai puternici decât boala”, a conchis Cristian Bușoi.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European, în prima sa vizită oficială în RM: UE este cel mai de încredere partener al Republicii Moldova

Published

on

© Charles Michel - Twitter

Președintele Consiliului European, Charles Michel, se află în prima sa vizită oficială în Republica Molodova și i-a transmis președintei Maia Sandu, sprijinul deplin al Uniunii Europene pentru agenda ei „ambițioasă”.

„I-am transmis președintei Maia Sandu sprijinul total pentru agenda sa ambițioasă. Uniunea Europeană este cel mai de încredere partener al Republicii Moldova. Susținerea noastră este strâns legată de reforme. Doar lupta cu corupția şi consolidarea statului de drept pot asigura progresul. Vă doresc mult succes”, a scris Charles Michel pe Twitter.

Reamitim că Charles Michel efectuează o serie de vizite în Moldova, Georgia și Ucraina începând de duminică, 28 februarie, până miercuri, 3 martie, potrivit unui comunicat.

Liderul european s-a mai întâlnit cu președinta Republicii Moldova, în a doua jumătate a lunii ianuarie, la Bruxelles, în cadrul vizitei pe care aceasta efectuat-o la instituțiile UE după preluarea mandatului în fruntea țării, unde a avut întrevederi și cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu Înaltul Reprezentant Josep Borrell și cu mai mulți comisari europeni, între care cei pentru extindere, pentru buget și pentru justiție.

Citiți și Maia Sandu s-a întâlnit cu președintele Consiliului European: Republica Moldova își reia calea firească. Suntem un popor european, cu vocație europeană și viitor european

În Ucraina, Charles Michel se va alătura președintelui Zelenskyy în vizita din estului Ucrainei înainte de o discuție despre relațiile UE-Ucraina la Kiev și înainte de a se întâlni cu reprezentanți ai instituțiilor care luptă împotriva corupției.

Pe lângă relațiile bilaterale și lupta comună împotriva Covid-19, viitorul Parteneriatului Estic va fi, de asemenea, un subiect important pe agenda vizitei în vecinătatea răsăriteană.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Echipa de medici români trimisă în Slovacia, apreciată de Comisia Europeană: ”Când vecinii au nevoie de ajutor, punem în practică solidaritatea europeană”

Published

on

© European Commission - Twitter

Echipa de medici români trimisă în Slovacia, apreciată de Comisia Europeană într-un mesaj postat pe contul de Twitter al Executivului.

„Când vecinii au nevoie de ajutor, punem în aplicare solidaritatea europeană. În urma unei cereri primite prin Mecanismul de protecție civilă al UE, România a trimis o echipă medicală pentru a sprijini tratamentul pacienților cu COVID-19 din Slovacia”, se arată în postarea Executivului.

O echipă compusă din cinci medici şi nouă asistenţi medicali ajută autorităţile medicale de la Bratislava. 

“România răspunde solicitării de asistenţă internaţională lansată de autorităţile din Slovacia. Acest răspuns exprimă soluţia concretă a solidarităţii Uniunii Europene faţă de statele membre. Autorităţile medicale din Slovacia au acum mai mult ca niciodată nevoie de ajutor, iar mesajul nostru este unul simplu – ” personalul medical din Slovacia nu trebuie să fie singur în această luptă neechilibrată cu acest inamic invizibil; Nu sunteţi singuri”, a precizat comunicatul Executivului.

În contextul susţinerii eforturilor de combatere a răspândirii virusului SARS-CoV-2 şi urmare a activării Mecanismului European de Protecţie Civilă – solicitare primită de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, în calitatea sa de punct naţional de contact, de la Centrul de Coordonare a Răspunsului la Urgenţă al Comisiei Europene (ERCC) – Guvernul României doreşte să sprijine Republica Slovacia prin trimiterea unei echipe medicale specializate în anestezie şi terapie intensivă, a adăugat sursa citată.

Astfel, precizează Guvernul, o echipă compusă din 5 medici şi 9 asistenţi medicali formată prin grija Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă este pregătită să ajute autorităţile medicale de la Bratislava. Echipa este însoţită şi de doi reprezentanţi ai Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

Misiunea este prevăzută să dureze 21 de zile.

Citiți și: Comisia Europeană mulțumește României pentru echipa de medici trimisă în Slovacia: România acționează în spiritul solidarității

© European Commission – Twitter

© European Commission – Twitter

© European Commission – Twitter

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Cristian Bușoi49 mins ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: Bolile rare reprezintă o prioritate-cheie în noul Program de Sănătate al UE

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Președintele Consiliului European, în prima sa vizită oficială în RM: UE este cel mai de încredere partener al Republicii Moldova

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Echipa de medici români trimisă în Slovacia, apreciată de Comisia Europeană: ”Când vecinii au nevoie de ajutor, punem în practică solidaritatea europeană”

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisarul european pentru gestionarea crizelor, despre dozele donate de România Republicii Moldova: Mulțumesc României pentru oferta sa generoasă și rapidă

U.E.5 hours ago

Ambasadoarea Uniunii Europene în Venezuela, expulzată de regimul Maduro, va părăsi țara marți

Eugen Tomac5 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: În timp ce România și UE aduc primele doze de vaccin la Chișinău, Rusia livrează milioane de doze către Uniunea Africană

Cristian Bușoi22 hours ago

Cristian Bușoi, negociatorul PE pentru programul de sănătate al UE, salută donația României de vaccinuri pentru RM: Promisiune onorată

U.E.24 hours ago

Republica Moldova a primit prima tranșă de vaccinuri donate de țara noastră. Mesajul Maiei Sandu: ”Mulțumim, România! Mulțumim, Uniunea Europeană!”

ROMÂNIA24 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Astăzi livrăm Republicii Moldova primele 21.600 de doze de vaccin AstraZeneca

Gheorghe Falcă1 day ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Am dezvoltat centrul Aradului prin proiecte majore europene în valoare de 25 de milioane de euro

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE2 days ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE2 days ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache2 days ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, pledează pentru ”investiții masive în cercetare, inovare și tehnologii digitale”: Vor contribui la dezvoltarea economiilor statelor UE și la îmbunătățirea vieții cetățenilor

ROMÂNIA5 days ago

Valeriu Gheorghiță: România, pe locul 2 în UE la administrarea schemei complete de vaccinare anti-COVID

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru: Soliditatea PNRR constă în stimularea sinergiilor între măsurile celor șase piloni de reformă și dezvoltare ai Mecanismului de Redresare și Reziliență

INTERNAȚIONAL6 days ago

Israelul și Egiptul au convenit să construiască un gazoduct offshore pentru a creşte exporturile de gaze naturale lichefiate către Europa

Advertisement
Advertisement

Trending