Connect with us

ROMÂNIA

Maarten Verwey, director general al DG ECFIN, îndeamnă România să elaboreze un plan național de redresare și reziliență ”solid”: Fondurile alocate prin MRR pot fi un real impuls pentru economie

Published

on

© EU Economy & Finance/ Twitter

România are nevoie de un plan național de redresare și reziliență solid și de o implementare consolidată a acestuia pentru a oferi un real impuls economiei prin fondurile europene ce îi revin prin Mecanimsul de Redresare și Reziliență în valoare de 672,5 miliarde de euro, a declarat Maarten Verwey, Director General al Direcției General pentru Afaceri Economice și Financiare a Comisiei Europene (DG ECFIN) în cadrul dezbaterii online organizate de CaleaEuropeană.ro, la care au participat eurodeputatul Dragoș Pîslaru și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea.

”Romania ar putea beneficia de un sprijin considerabil prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Dacă sunt folosite înțelept, aceste fonduri pot oferi un real impuls economiei. Ce este necesar pentru ca acest lucru să se întâmple este ca România să elaboreze un plan solid, format dintr-un melanj potrivit între investiții și reforme, care să se adreseze principalelor provocări, dar și o implementare consolidată”, a precizat oficialul european, făcând trimitere la recomandările sugerate de Comisia Europeană țării noastre ce vizează cu precădere îmbunătățirea și eficiența administrației publice și predictibilitatea procesului de luare a deciziilor, dar și domenii precum educația, transportul, infrastructura sau domeniul digitalizării și inovării.

În viziunea lui Maarten Verwey, țara noastră ar trebui, în primă instanță, să adopte reforme pentru a ”reduce blocajele din calea investițiilor”, fără de care nu va fi posibil ca ”România să absoarbă fondurile care sunt disponibile la nivel european”.

O altă chestiune importantă pe care țara noastră trebuie să o ia în calcul atunci când va actualiza planul național de redresare și reziliență este cea privind stabilitatea fiscală, în contextul în care deficitul fiscal al României s-a deteriorat în 2020.

De altfel, acest aspect a fost punctat și de vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor, în discuțiile purtate cu ministrul Finațelor, Alexandru Nazare, ce au avut loc la începutul lunii ianuarie și începutul lunii februarie.

Mecanismul de Redresare și Reziliență reprezintă elementul central al Instrumentului Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde de euro convenit de șefii de stat sau de guvern în cadrul summitului din luna iulie a anului trecut alături de bugetul multianual al Uniunii Europene, al cărui cuantum total se ridică la 1.824, 3 miliarde de euro.

Din Mecanismul de Redresare și Reziliență în valoare de 672,5 miliarde de euro, structurat sub formă de granturi și împrumuturi, România ar urma să primească 30,44 de miliarde de euro, după cum urmează: 13,7 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,6 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Mecanismul de redresare și reziliență urmează a fi votat în plenul Parlamentului European în cadrul sesiunii plenare ce va avea loc în intervalul 8-11 februarie. Ulterior, acesta va fi adoptat formal și de către statele membre, la nivelul Consiliului Uniunii Europene.

Votul final este posibil după ce co-raportorul Dragoș Pîslaru și ceilalți co-raportori au ajuns, la 18 decembrie anul trecut, la un acord provizoriu între Parlamentul European și Consiliul UE privind instrumentul de recuperare și reziliență, la capătul unor negocieri maraton cu președinția germană a Consiliului.

Pentru a ajunge la votul din plen, acordul a fost aprobat în prealabil la nivelul Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri economice și monetare ale Parlamentului European.

La baza acordului convenit de cele două instituții cu rol de co-legislator stau următoarele șase domenii de politici europene: Pactul Ecologic European, Strategia Digitală, Strategia Industrială și Strategia pentru IMM-uri, Pilonul European al Drepturilor Sociale, Agenda pentru competențe, Garanția pentru tineri, Garanția pentru copii.

Pentru a beneficia de acești bani, România va trebui să transmită Comisiei Europene Planul Național de Redresare și Reziliență până cel târziu la 30 aprilie 2021.

Acesta trebuie să se concentreze în mare măsură asupra reformelor, cât și asupra investițiilor și trebuie țină cont de anumite recomandări sugerate de Bruxelles, între care: alocarea a cel puțin 37% din cheltuieli pentru climă și a minimum 20% pentru digitalizare și sporirea competențelor digitale. De asemenea, PNRR elaborat de București trebuie să fie în concordanță cu prioritățile evidențiate de Semestrul European, pentru a se asigura că cheltuielile sunt bine direcționate și utilizate.

În  acest sens, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a lansat la 29 ianuarie consultările între ministere, în plan tehnic, pe grupuri de lucru pe domenii, pentru identificarea priorităților și proiectelor care vor fi incluse în versiunea actualizată a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Discuțiile tematice zilnice, între reprezentanții ministerelor, pe cele 10 grupuri de lucru stabilite pe domenii au început la 1 februarie. Acestea se vor desfășura până pe 19 februarie, în două runde, după care vor fi integrate propunerile pentru Planul actualizat.

Domeniile celor 10 grupuri de lucru care au fost stabilite prin Memorandumul adoptat de Guvern la 20 ianuarie, pentru a acoperi domeniile celor 6 piloni ai Planului Național de Redresare și Reziliență, sunt următoarele:

  • Transport – 1 și 15 februarie
  • Mediu, schimbări climatice, energie, eficiență energetică – 1 și 15 februarie
  • Dezvoltarea localităților urbane – 2 și 16 februarie
  • Agricultură și dezvoltare rurală – 5 și 16 februarie
  • Sănătate – 3 și 17 februarie
  • Educație – 3 și 17 februarie
  • Mediu de afaceri, antreprenoriat – 4 și 18 februarie
  • Cercetare, inovare, digitalizare – 4 și 18 februarie
  • Îmbunătățirea fondului construit – 2 și 19 februarie
  • Reziliență în situații de criză – 5 și 19 februarie

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Premierul Marcel Ciolacu prezintă principalele aspecte convenite în cadrul reuniunii Comandamentului pentru Energie: Am stabilit un calendar de punere în funcțiune a unor noi capacități de producție

Published

on

© Marcel Ciolacu/ Facebook

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că Guvernul a stabilit un calendar de punere în funcțiune a unor noi capacități de producție de energie.

Acesta a coordonat vineri lucrările Comandamentului pentru Energie, ședință în cadre au fost discutate măsurile necesare după episodul lung de caniculă severă care a testat limitele sistemului energetic național.

”Am evaluat situația capacităților actuale disponibile; am stabilit un calendar de punere în funcțiune a unor noi capacități de producție și am discutat despre cum putem accelera rezolvarea problemei de stocare a energiei, care a devenit vitală în acest moment”, a precizat Ciolacu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a subliniat că este ”în favoarea protejării mediului”, dar că nu va ”accepta blocarea unor proiecte energetice strategice, mai ales pe zona de hidrocentrale, fiindcă asta ar însemna să afectăm în viitor siguranța alimentării cu energie a milioane de români.”

”Faptul că am depășit un moment major de stres energetic fără pene majore de curent este foarte important. Asta se datorează în cea mai mare măsură colaborării foarte bune dintre Ministerul Energiei, autoritățile publice, administratorii de rețele și toate companiile private și de stat”, a concluzionat premierul.

Ca măsuri imediate, în cadrul Comandamentului pentru Energie, s-au stabilit următoarele:

  • Creșterea producției de energie în bandă, indiferent de sursă;
  • Identificarea unui format standard de transmitere/comunicare a datelor de măsura a energiei electrice între distribuitori și furnizori pentru a avea o imagine cât mai clară a necesarului de consum și producție și pentru a reduce dezechilibrele;
  • Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei va analiza mecanismul de formare a prețului în sensul protejării consumatorului final de fluctuațiile din piață;
  • Operatorii de distribuție vor publica și actualiza constant pe website-urile proprii localitățile/zonele afectate de avarii, precum și durata estimată pentru remediere;
  • Accelerarea investițiilor în toate segmentele din domeniul energiei.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, Ministerul Energiei și Ministerul Mediului vor prezenta Guvernului o informare cu privire la stadiul proiectelor de investiții în energie – de la capacitățile de producție, inclusiv prin proiectele hidrocentralelor cu grad ridicat de execuție, de distribuție, de stocare etc. – și, în cazul în care sunt identificate dificultăți în derularea acestora, să se ia decizii de urgentare la nivelul Guvernului.

Potrivit analizei făcute și în această reuniune, Guvernul este în grafic cu plata sumelor datorate furnizorilor, după ce a fost făcută plata ultimei tranșe în sumă de 3,2 miliarde de lei, pentru schema de compensare și plafonare care va funcționa, potrivit actualei legislații, până în primăvara anului viitor.

Premierul Marcel Ciolacu și ministrul energiei, Sebastian Burduja, au mulțumit tuturor celor care au lucrat în condiții dificile pentru a asigura furnizarea de energie în această perioadă de caniculă.

Continue Reading

ROMÂNIA

Trebuie să accelerăm investițiile în infrastructura energetică a României, subliniază ministrul Sebastian Burduja: În ultimul an, am atras 13,6 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile

Published

on

© Ministerul Energiei

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat în cadrul Comandamentului pentru Energie convocat de premier importanța accelerării investițiilor în infrastructura energetică a României și a colaborării strânse între toți actorii din domeniu, fapt reliefat și de evenimentele din aceste zile.

”În ultimul an, am atras 13,6 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile în sistemul energetic. Aceste investiții vor asigura, începând de anul viitor, o mai mare capacitate de producție energie, consolidând securitatea energetică a României, și prețuri corecte pentru toți românii”, a menționat Burduja într-un mesaj publicat pe Facebook.

Potrivit acestuia, au fost stabilite o serie de măsuri pe termen mediu și scurt:

  1. Creșterea producției de energie în bandă, indiferent de sursă.
  2. Standardizarea transmiterii datelor de măsură a energiei electrice între distribuitori și furnizori pentru o imagine clară a consumului și producției.
  3. Analizarea mecanismului de formare a prețului de către ANRE pentru protecția consumatorului final.
  4. Publicarea și actualizarea constantă de către operatorii de distribuție a zonelor afectate de avarii și a duratei estimate pentru remediere.
  5. Accelerarea investițiilor în toate segmentele din domeniul energiei. Marile proiecte care au șanse să fie finalizate anul acesta: grupul 5 – Rovinari (330MW), Iernut (430MW), proiecte hidrocentrale cu grad avansat de execuție (Răstolița).
  6. Colaborare strânsă între toți actorii cu responsabilități, pentru creșterea capacităților de producție, distribuție și mai ales stocare a energiei.
  7. Adoptarea unei Strategii energetice naționale care să ghideze investițiile și proiectele viitoare.

După 15 ani, România este pregătită să adopte o Strategie energetică națională. Vedem în aceste zile, după decenii în care au lipsit investițiile publice în sistemul energetic național, cât de importante sunt viziunea și planificarea în acest sector strategic”, a arătat Sebastian Burduja.

El a explicat că prin aceste investiții vom asigura ”mai multă energie, iar pe termen mediu, prețuri corecte pentru români și pentru mediul de afaceri”.

”Le mulțumesc tuturor celor care lucrează neobosit pentru a da energie tuturor românilor în această perioadă plină de provocări”, a conchis ministrul Energiei.

Continue Reading

ROMÂNIA

Marcel Boloș: Vedem o eficientizare reală a activităților de control fiscal și control antifraudă, ce sunt îndreptate față de operatorii economici cu risc fiscal ridicat

Published

on

© Marcel Boloș/ Facebook

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a precizat că există o eficientizare reală a activităților de control fiscal și control antifraudă, ce sunt îndreptate față de operatorii economici cu risc fiscal ridicat, iar odată cu instrumentele digitale, selecția pentru inspecții fiscale s-a mutat deja în sfera algoritmilor analizei de risc.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor, activitatea ANAF pentru colectarea veniturilor în luna iunie a fost de 4.200 acțiuni de control fiscal și 1.700 controale antifraudă.

Pentru armonizarea procedurilor de control fiscal cu tendințele internaționale, activitatea de control este ultima pârghie a administrației fiscale pentru realizarea conformării la declarare. Tocmai de aceea, strategia ANAF a formelor și acțiunilor de control fiscal este una progresivă.

În acest sens, în vederea creșterii conformării la declarare a contribuabililor, Agenția Națională de Administrare Fiscală prin structurile de control fiscal, desfășoară în prezent, două tipuri de acțiuni care presupun interacțiunea de la distanță cu contribuabilul:

  • emiterea Notificării de conformare, care reprezintă un document prin care organul de inspecție fiscală transmite contribuabililor/plătitorilor prezumtivi a fi selectați pentru efectuarea inspecției fiscale riscurile fiscale identificate, în scopul reanalizării situației fiscale și îndeplinirii obligațiilor fiscale conform prevederilor legale sau de a clarifica riscurile fiscale notificate, după caz.
  • efectuarea de acțiuni de verificare documentară, care constau în realizarea unei analize de coerenţă a situaţiei fiscale a contribuabilului/plătitorului, pe baza documentelor existente la dosarul fiscal al contribuabilului/plătitorului, precum şi pe baza oricăror informaţii şi documente transmise de terţi sau deţinute de organul fiscal, care au relevanță pentru determinarea situației fiscale.

Contribuabilii cu risc fiscal ridicat sunt supuși acțiunilor de control fiscal, respectiv:

  • inspecția fiscală în cazul contribuabililor care nu corectează și nu clarifică riscurile fiscale pentru care au fost înștiințați prin Notificarea de Conformare:
  • controlul antifraudă în cazul contribuabililor pentru care există indicii de evaziune fiscală.

Acțiuni de control mai eficiente în primele șase luni din 2024

„Vedem o eficientizare reală a activităților de control fiscal și control antifraudă, ce sunt îndreptate față de operatorii economici cu risc fiscal ridicat. Odată cu instrumentele digitale pe care le calibrăm mai bine de la lună la lună, selecția pentru inspecții fiscale s-a mutat deja în sfera algoritmilor analizei de risc. Deși la nivel global, în prima jumătate a anului numărul controalelor este similar celui de anul trecut, s-au aplicat mai multe sancțiuni, ceea ce ne arată o creștere a nivelului de eficiență. Cel mai important aspect este că digitalizarea ne permite să protejăm și să respectăm contribuabilii onești, permițându-le să își desfășoare activitatea fără intervenții inutile din partea autorităților fiscale”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

În luna iunie 2024, pentru creșterea conformării voluntare la declarare au fost comunicate contribuabililor 1.330 notificări, după cum urmează:

  • 1.195 notificări de conformare emise de organele de inspecție fiscală, pentru riscuri fiscale prezumate de 278.048.299 lei, riscurile fiscale notificate au vizat, în principal, Taxa pe Valoarea Adăugată și impozitul pe profit;
  • 135 notificări punctuale emise de organele de control antifraudă fiscală, cu privire la datele eronate înregistrate în aplicația RO-E Transport;

De asemenea, s-au desfășurat 4.201 acțiuni de control fiscal (inspecții fiscale și verificări documentare), fiind înregistrată o creștere cu 26,73%, comparativ cu perioada similară a anului 2023, când au fost finalizate 3.315 acțiuni de control fiscal (inspecții fiscale și verificări documentare);

Prin aceste acțiuni de control fiscal au fost stabilite obligații fiscale suplimentare prin decizii de impunere de 281.964.530 lei, respectiv a fost diminuată pierderea fiscală înregistrată cu suma de 65.844.206 lei.

  • 1.783 controale antifraudă, prin care au fost estimate implicații fiscale în valoare de 165.902.853 lei, respectiv au fost aplicate sancțiuni contravenționale (amenzi şi confiscări) în valoare de 18.210.144 lei, în creștere cu 87,62% comparativ cu perioada similară a anului 2023, când au fost aplicate sancțiuni contravenționale (amenzi şi confiscări) în valoare de 9.705.635 lei.

În luna iunie 2024, 69,30% din obligațiile fiscale suplimentare urmare acțiunilor de inspecție fiscală au fost stabilite la contribuabili care și-au desfășurat activitatea în următoarele activități din economia națională:

  • Transport și depozitare – 34,80%;
  • Comerț cu ridicata, amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor – 20,32%.
  • Industria prelucrătoare – 14,18%.

Peste 68% din cuantumul obligațiilor fiscale stabilite suplimentar de organele de inspecție fiscală au fost în contul taxei pe valoarea adăugată, ceea ce confirmă angajamentul administrației fiscale pentru reducerea decalajului de TVA.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA15 mins ago

Premierul Marcel Ciolacu prezintă principalele aspecte convenite în cadrul reuniunii Comandamentului pentru Energie: Am stabilit un calendar de punere în funcțiune a unor noi capacități de producție

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE33 mins ago

Până la finele anului, România va îndeplini jumătate dintre cele 26 de condiții principale pentru aderarea la OCDE

ROMÂNIA56 mins ago

Trebuie să accelerăm investițiile în infrastructura energetică a României, subliniază ministrul Sebastian Burduja: În ultimul an, am atras 13,6 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

UE și Serbia semnează un parteneriat strategic privind materiile prime durabile, lanțurile valorice ale bateriilor și vehiculele electrice

ROMÂNIA1 hour ago

Marcel Boloș: Vedem o eficientizare reală a activităților de control fiscal și control antifraudă, ce sunt îndreptate față de operatorii economici cu risc fiscal ridicat

ROMÂNIA2 hours ago

Eurostat: Copiii din România sunt cei mai expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială din UE

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

În ce comisii și subcomisii ale Parlamentului European au intrat cei 33 de eurodeputați români în cea de-a zecea legislatură europeană 2024-2029

ROMÂNIA3 hours ago

Poliția Română recuperează un iconostas valoros în cadrul Operațiunii Europol ”Pandora VIII” împotriva traficului de artă

INTERNAȚIONAL3 hours ago

O primă victorie pentru Macron după alegerile legislative din Franța. Yaël Braun-Pivet, reprezentanta partidului său, a fost realeasă președintă a Adunării Naționale

ROMÂNIA3 hours ago

Proiect ambițios al ICI București: Cercetări Avansate în Inteligență Artificială pentru aplicații biomedicale și vedere artificială

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen, realeasă președintă a Comisiei Europene de Parlamentul European, după un prim mandat de “cinci ani ca niciun altul din istoria UE”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere Ursulei von der Leyen să pună Europa socială în centrul acțiunilor viitoarei Comisii Europene: Avem nevoie de un buget consolidat și de o capacitate de investiții mai mare

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Vicepreședintele PPE Siegfried Mureșan echivalează votul pentru Ursula von der Leyen la șefia CE cu un vot pentru democrație și valori europene

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Strategia de securitate economică va deveni pilon al politicii externe UE. von der Leyen: Cursa cu rivalii sistemici a început. Europa trebuie să schimbe viteza și să aprofundeze piața unică

COMISIA EUROPEANA1 day ago

UE are nevoie de o schimbare a tratatului, transmite Ursula von der Leyen în plenul Parlamentului European: Reformele devin indispensabile pentru extinderea UE

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen propune crearea unui panel al cetățenilor europeni care să recomande politici Comisiei: “Ne aflăm într-o perioadă de anxietate profundă pentru europeni”

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Von der Leyen propune pentru următorii cinci ani în fruntea CE consolidarea competitivității UE printr-un Acord Industrial Ecologic și un Fond European pentru Competitivitate

COMISIA EUROPEANA1 day ago

O “veritabilă UE a apărării” cu “NATO pilon al apărării”: Către un nou mandat, Ursula von der Leyen propune o “piață unică pentru apărare” și un “scut aerian european”

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Din casa democrației europene, Ursula von der Leyen promite că nu va permite ca “polarizarea” și “extremiștii” să distrugă UE: Alegerile sunt balamalele destinului. Destinul Europei depinde de ce vom face mai departe

COMISIA EUROPEANA1 day ago

În aplauzele eurodeputaților, von der Leyen îl ia la țintă pe Viktor Orban: Rusia mizează că Europa se înmoaie, iar unii îi fac jocul printr-o “misiune de aliniere”

Trending