Connect with us

NATO

Macedonia de Nord a devenit astăzi, în mod oficial, al 30-lea stat membru al NATO

Published

on

© NATO

Macedonia de Nord a devenit vineri, 27 martie, în mod oficial, cel de-al 30-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice, ca urmare a îndeplinirii ultimei etape formale în acest sens, depunerea instrumentelor de aderare la Departamentul de Stat al SUA, depozitarul Tratatului Nord-Atlantic.

O ceremonie de ridicare a drapelului Macedoniei de Nord va avea loc la Cartierul General al NATO la 30 martie 2020. Steagul Macedoniei de Nord va fi ridicat simultan la Comandamentului Aliat pentru Operațiuni din Mons (Belgia) și la Comandamentul Aliat pentru Transformare din Norfolk (SUA).

”Macedonia de Nord este acum parte a familiei NATO, o familie formată din treizeci de națiuni și aproape un miliard de oameni. O familie bazată pe certitudinea că, indiferent de provocările cu care ne confruntăm, suntem cu toții mai puternici și mai în siguranță. Bun venit în NATO, Macedonia de Nord! A fost un drum lung, dar toate eforturile au meritat. Procesul formal de aderare este acum finalizat și suntem bucuroși să avem cel de-al 30-lea membru al Alianței noastre alături de noi”, a scris Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, pe contul său de Twitter.

Un mesaj a venit și din partea secretarului de Stat al SUA, Mike Pompeo. ”Astăzi, urăm bun venit Macedoniei de Nord în NATO în calitate de cel de-al 30-lea aliat și celebrăm angajamentul lor pentru Alianța Nord-Atlantică. Reafirmăm angajamentul nostru pentru apărarea colectivă prevăzută la articolul 5, piatra de temelie a alianței transatlantice”, a scris șeful diplomației americane, pe Twitter.

Procesul de aderare al Macedoniei de Nord la NATO s-a încheiat recent după ce Parlamentul de la Madrid a ratificat la 17 martie protocolul de aderare a Macedoniei de Nord la Alianța Nord-Atlantică. Spania era cea din urmă țară aliată care mai trebuia să ratifice acest document, după ce Parlamentul de la Skopje a ratificat protocolul la 11 februarie.

Aderarea Macedoniei de Nord la NATO, un proces amânat încă din 2008 de la summitul de la București, a devenit posibilă după ce în ultimul an și jumătate au fost înregistrate evenimente politice istorice. Mai întâi, guvernele de la Atena și de la Skopje au semnat pe 12 iunie acordul de Prespa în care puneau capăt disputei istorice cu privire la modificarea denumirii Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în Republica Macedonia de Nord. Apoi, la summit-ul NATO din 11-12 iulie 2018, Macedonia a fost invitată oficial de către liderii NATO pentru a se alătura Alianței. Ulterior, în luna septembrie, o majoritate de 90% a cetățenilor prezenți la referendumul privind schimbarea denumirii țării au optat pentru această modificare, deschizând calea spre aderare. La începutul acestui an, acordul de la Prespa a fost ratificat pe 11 ianuarie de Parlamentul de la Skopje și pe 16 ianuarie de Parlamentul de la Atena, iar Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei a devenit Republica Macedonia de Nord.

Cea mai recentă aderare la NATO a avut în 2017, Muntenegru devenind al 29-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice. De altfel, din 1999 încoace, 13 țări au aderat la Alianță, între care și România în anul 2004.

Macedonia de Nord s-a alăturat în 1995 Parteneriatului pentru Pace, iar în anul 1999 candidatura sa la NATO a fost formalizată prin lansarea ”Membership Action Plan”. Invitația de aderare a Macedoniei la NATO urma să fie făcută la summitul aliat de la București (3-4 aprilie 2008), însă aceasta a fost blocată de Grecia. În comunicatul final al summitului respectiv se convenea că aderarea Macedoniei la NATO va avea loc după soluționarea disputei privind denumirea oficială a statului.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Premierul desemnat și ministrul apărării Nicolae Ciucă, de Ziua Armatei României: Vom continua să întărim rolul României de pol de stabilitate în regiunea Mării Negre

Published

on

© Nicolae Ciucă/ Facebook

Ziua Armatei României nu este doar o sărbătoare a militarilor, ci şi a tuturor românilor care-şi iubesc ţara, a declarat ministrul interimar al Apărării, premierul desemnat Nicolae Ciucă.

“Ziua Armatei României este în fiecare an momentul în care onorăm cu mândrie şi respect faptele de arme ale înaintaşilor noştri, sacrificiul lor pentru independenţa şi suveranitatea României. De fiecare dată când ţara în cumpănă, militarii români au luptat cu vitejie pentru păstrarea fiinţei naţionale şi pentru a proteja fiecare palmă de pământ românesc. Ziua de 25 octombrie 1944 a devenit o dată simbol a eliberării de sub ocupaţie străină a oraşului Carei, a Ardealului şi a întregii Românii. Ne plecăm frunţile cu respect în memoria celor care s-au sacrificat pentru a duce la îndeplinire această misiune de onoare pentru a atingerea idealului de libertate a românilor”, a afirmat Nicolae Ciucă, luni, la ceremonia organizată cu prilejul Zilei Armatei României la Monumentul “Mormântul Ostaşului Necunoscut”din Parcul Carol I.

 

Potrivit Agerpres, acesta a transmis şi un mesaj de recunoştinţă veteranilor de război, urându-le acestora multă sănătate: “Fără sacrificiul lor, fără curajul de care au dat dovadă în cele mai grele momente ale vieţii lor pe câmpurile de bătălie a celei mai mari conflagraţii cunoscute de omenire, istoria noastră ar fi fost cu siguranţă diferită”.

El a făcut şi un scurt bilanţ al activităţii desfăşurate în ultimul an la nivelul MApN.

“Astfel, am continuat demersurile pentru înzestrarea militarilor cu echipamente şi tehnică de înaltă tehnologie cu implicarea industriei de apărare autohtone, îmbunătăţirea procesului educativ din instituţiile militare de învăţământ, creşterea gradului de instruire a militarilor prin intensificarea pregătirii şi participarea la exerciţii naţionale şi multinaţionale. Am pus un accent deosebit pe dezvoltarea unei culturi instituţionale centrată pe cunoaştere şi inovaţie”, a declarat Ciucă.

El a menţionat şi finalizarea proiectului de restaurare, reabilitare şi conservare a monumentului dedicat eroilor români din Primul Război Mondial, “Crucea comemorativă” de pe Vârful Caraiman.

 

Ministrul a punctat şi realizările în plan internaţional ale militarilor români.

“În plan internaţional am continuat să acţionăm pentru întărirea organismelor de apărare colectivă din care facem parte la graniţa de est a ţării noastre în toate cele trei dimensiuni ale sale – terestră, aeriană şi maritimă. Este o parte importantă a flancului estic al NATO şi graniţă a Uniunii Europene. Vom continua, în plan militar, să acţionăm în mod responsabil, predictibil şi coordonat cu aliaţii şi partenerii noştri pentru întărirea rolului României de pol de stabilitate în regiunea Mării Negre”, a declarat Ciucă.

El a reamintit şi faptul că anul acesta s-a încheiat şi participarea Armatei României la misiunea din Afganistan.

“Prezenţa noastră acolo, modul de asumare şi ducere la îndeplinire a misiunilor au contribuit la creşterea prestigiului internaţional şi a credibilităţii României privind capacitatea de a-şi asuma obligaţiile ce-i revin ca stat membru al Alianţei Nord Atlantice. Aducem astăzi un omagiu tuturor militarilor care şi-au jertfit viaţa în teatrele de operaţii şi exprimăm recunoştinţa noastră familiilor acestora”, a afirmat Ciucă.

Continue Reading

NATO

Franța, către NATO și SUA: Nu vă fie teamă! Apărarea europeană nu este construită în opoziţie cu Alianța Nord-Atlantică

Published

on

© NATO/ Flickr

Ministrul francez al apărării, Florence Parly, şi-a îndemnat vineri omologii din NATO, în cadrul unei reuniuni ce a avut loc la Bruxelles, să nu se teamă de planurile Uniunii Europene în sfera apărării, afirmând că Statele Unite ale Americii vor beneficia de pe urma lor şi că orice capacităţi militare europene vor întări Alianţa, relatează Reuters.

“Când aud declaraţii defensive cu privire la apărarea europeană şi când observ anumite ameninţări, inclusiv în această organizaţie, spun: nu vă fie teamă!”, a declarat Parly într-o întâlnire la care a participat şi şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, informează Agerpres.

“Apărarea europeană nu este construită în opoziţie cu NATO, dimpotrivă: o Europă mai puternică va contribui la o Alianţă întărită şi mai rezistentă”, a subliniat ea.

Secretarul apărării SUA, Lloyd Austin, a răspuns pozitiv, afirmând că salută o apărare europeană mai capabilă, pe un ton similar unei declaraţii comune publicate în septembrie de către preşedinţii francez şi american, care a aplanat conflictul generat de criza submarinul și în care SUA au recunoscut “importanța unei apărări europene complementare cu NATO”.

“Ce ne-ar plăcea să vedem sunt iniţiative complementare tipurilor de acţiuni ale NATO”, a menţionat Austin la o conferinţă de presă, îndemnându-şi aliaţii din NATO să se ridice la nivelul “misiunii lor numărul unu” de a asigura o “descurajare şi o apărare credibile”.

Austin a sugerat, de asemenea, că nu există contradicţii între o strategie europeană şi una americană în regiunea Indo-Pacific şi că aliaţii NATO lucrează împreună pentru a contracara ascensiunea militară chineză, conchide sursa citată. Afirmațiile șefului Pentagonului vin pe fondul stingerii disputei de pe marginea înființării alianței AUKUS în Indo-Pacific, care exclude Europa și care a anulat un contract de submarine franceze pentru Australia.

Florence Parly și Lloyd Austin au avut, la Bruxelles, o întrevedere bilaterală care a precedat o convorbire telefonică ce a avut loc vineri seară între președinții Emmanuel Macron și Joe Biden. În cadrul acesteia, liderii de la Palatul Elysee și Casa Albă “au discutat cu privire la eforturile necesare pentru a întări Europa apărării, asigurând în acelaşi timp o complementaritate cu NATO”.

Semnalul demnitarului de la Paris a venit după ce presa germană a relatat că Germania și alte patru state UE vor lansa o iniţiativă vizând crearea unei forţe de reacţie rapidă a Uniunii Europene ce preconizează extinderea actualelor grupuri de luptă în forţe capabile de reacţie rapidă la crize.

Solicitat să comenteze acest aspect, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că nu a văzut această propunere, însă a amintit că Alianța “a triplat dimensiunea Forței de reacție a NATO, peste 40.000 de soldați” și a subliniat că atâta timp cât mai multe capacități sunt disponibile și pentru misiunile și operațiunile NATO, atunci “este un lucru pe care îl salutăm”.

La summitul UE-SUA din luna iunie, liderii celor doi aliați strategici și-au asumat angajamentul de a demara negocierile pentru încheierea unui acord între Statele Unite și Agenția Europeană de Apărare pentru ca SUA să se alăture proiectelor de apărare ale Uniunii Europene.

2022 a fost decretat de liderii instituțiilor UE drept anul apărării europene. În spiritul acestei tematici, președinția franceză a Consiliului UE va găzdui un summit european consacrat apărării, unde liderii vor adopta Busola strategică a UE, care va contribui la consolidarea unei culturi europene comune în materie de securitate și apărare și la definirea obiectivelor corecte și a scopurilor concrete pentru politicile UE. Ea va aborda patru domenii diferite, interconectate: – misiuni de gestionare a crizelor; reziliență; instrumente și capabilități; cooperarea cu partenerii.

Din această perspectivă, ea se aseamănă cu documentul programatic al NATO – Conceptul Strategic – care statuează trei piloni: apărare colectivă, gestionarea crizelor și securitate prin cooperare. De altfel, adoptarea Busolei strategice a UE va fi urmată de adoptarea următorului Concept Strategic al NATO, la summitul de la Madrid din 29-30 iunie 2022. În egală măsură, Uniunea Europeană și NATO au demarat lucrările pentru adoptarea unei noi declarații comune de cooperare după cele convenite la Varșovia, în 2016, și la Bruxelles, în 2018.

Continue Reading

NATO

Joe Biden și Emmanuel Macron au discutat despre “consolidarea Europei apărării în complementaritate cu NATO”

Published

on

© Photo Collage (Emmanuel Macron/ Twitter & White House/ Flickr)

Preşedintele american Joe Biden şi omologul său francez Emmanuel Macron au avut vineri o convorbire telefonică în care ‘au discutat cu privire la eforturile necesare pentru a întări Europa apărării, asigurând în acelaşi timp o complementaritate cu NATO”, a informat Casa Albă într-un comunicat în care administrația de la Washington a confirmat și vizita vicepreşedintei Kamala Harris la Paris în perioada 11-12 noiembrie pentru discuții cu Emmanuel Macron “despre importanţa relaţiei transatlantice pentru pace şi securitate în lume”.

Convorbirea dintre cei doi lideri urmează discuției pe care au avut-o luna trecută și culminată cu un comunicat comun care a aplanat diferendele cauzate de criza submarinelor australiene. De asemenea, ei au pregătit terenul pentru o întâlnire bilaterală, la Roma, în perioada 30-31 octombrie, când ambii președinți vor participa la summitul G20. Conversația telefonică a fost anunțată anterior de președintele francez, care a specificat că își scurtează conferința de presă de la finalul Consiliului European de la Bruxelles pentru a participa la o discuție cu omologul american.

Cei doi lideri au trecut în revistă eforturile depuse în prezent de echipele lor pentru a sprijini stabilitatea și securitatea în Sahel și pentru a consolida cooperarea în Indo-Pacific“, arată Casa Albă. SUA și Franța au dezamorsat criza submarinelor pe 22 septembrie, când Joe Biden și Emmanuel Macron au decis să lanseze un proces de consultări, iar SUA au reafirmat că “angajamentul Franţei şi al Uniunii Europene în regiunea indo-pacifică are o importanţă strategică”

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare și furie la Paris. În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice. Reacția furioasă a Franței pentru această “lovitură în spate” a culminat cu rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei reuniuni a miniștrilor apărării francez și britanic, prevăzută a avea loc la Londra. Această dispută a fost stinsă și prin vizita recentă la Washington a șefului diplomației UE, Josep Borrell, care a decis împreună cu omologul american, Antony Blinken, au decis să lanseze dialoguri strategice UE-SUA privind securitatea și apărarea și regiunea Indo-Pacifică.

În convorbirea telefonică de vineri, Biden și Macron “au discutat cu privire la eforturile necesare pentru a întări Europa apărării, asigurând în acelaşi timp o complementaritate cu NATO”, după ce în comunicatul precedent, SUA au recunoscut “importanța unei apărări europene complementare cu NATO”.

Această discuție a fost precedată de o întâlnire, la Bruxelles, în marja reuniunii miniștrilor apărării din NATO, între secretarul american al apărării, Lloyd Austin, și ministrul francez al armelor, Florence Parly, după cum a informat Pentagonul.

La NATO, Parly şi-a îndemnat omologii din Alianța Nord-Atlantică să nu se teamă de planurile Uniunii Europene în sfera apărării, afirmând că Statele Unite ale Americii vor beneficia de pe urma lor şi că orice capacităţi militare europene vor întări Alianţa. Semnalul demnitarului de la Paris a venit după ce presa germană a relatat că Germania și alte patru state UE vor lansa o iniţiativă vizând crearea unei forţe de reacţie rapidă a Uniunii Europene ce preconizează extinderea actualelor grupuri de luptă în forţe capabile de reacţie rapidă la crize.

Solicitat să comenteze acest aspect, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că nu a văzut această propunere, însă a amintit că Alianța “a triplat dimensiunea Forței de reacție a NATO, peste 40.000 de soldați” și a subliniat că atâta timp cât mai multe capacități sunt disponibile și pentru misiunile și operațiunile NATO, atunci “este un lucru pe care îl salutăm”.

La summitul UE-SUA din luna iunie, liderii celor doi aliați strategici și-au asumat angajamentul de a demara negocierile pentru încheierea unui acord între Statele Unite și Agenția Europeană de Apărare pentru ca SUA să se alăture proiectelor de apărare ale Uniunii Europene.

2022 a fost decretat de liderii instituțiilor UE drept anul apărării europene. În spiritul acestei tematici, președinția franceză a Consiliului UE va găzdui un summit european consacrat apărării, unde liderii vor adopta Busola strategică a UE, care va contribui la consolidarea unei culturi europene comune în materie de securitate și apărare și la definirea obiectivelor corecte și a scopurilor concrete pentru politicile UE. Ea va aborda patru domenii diferite, interconectate: – misiuni de gestionare a crizelor; reziliență; instrumente și capabilități; cooperarea cu partenerii.

Din această perspectivă, ea se aseamănă cu documentul programatic al NATO – Conceptul Strategic – care statuează trei piloni: apărare colectivă, gestionarea crizelor și securitate prin cooperare. De altfel, adoptarea Busolei strategice a UE va fi urmată de adoptarea următorului Concept Strategic al NATO, la summitul de la Madrid din 29-30 iunie 2022. În egală măsură, Uniunea Europeană și NATO au demarat lucrările pentru adoptarea unei noi declarații comune de cooperare după cele convenite la Varșovia, în 2016, și la Bruxelles, în 2018.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
S&D1 hour ago

România nu are niciun plan pentru cheltuirea avansului din PNRR, avertizează Victor Negrescu, fost ministru al afacerilor europene

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ucraina a primit 600 milioane de euro asistență macrofinanciară de la UE pentru limitarea efectelor negative ale pandemiei COVID-19

ROMÂNIA16 hours ago

Solidaritate europeană: Olanda a trimis în România încă 350 de concentratoare de oxigen pentru lupta împotriva COVID-19

ROMÂNIA16 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

U.E.17 hours ago

Comisia Europeană stabilește portofoliul celor mai promițătoare 10 mijloace terapeutice împotriva COVID-19

U.E.17 hours ago

Premierul Poloniei acuză UE că are ”un pistol îndreptat spre tâmpla” țării sale: Ne vom apăra drepturile cu toate armele de care dispunem

ROMÂNIA18 hours ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO18 hours ago

Premierul desemnat și ministrul apărării Nicolae Ciucă, de Ziua Armatei României: Vom continua să întărim rolul României de pol de stabilitate în regiunea Mării Negre

Marian-Jean Marinescu19 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia de mai multă transparență din partea CE privind vaccinurile: Va creștere încrederea oamenilor că vaccinarea este cea mai sigură măsură de protecție

U.E.19 hours ago

Charles Michel a încurajat din nou comunitatea globală să susțină un tratat internațional privind pandemiile în cadrul Summitului Mondial al Sănătății

ROMÂNIA16 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA18 hours ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO4 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ5 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi5 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi5 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi6 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO6 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

Team2Share

Trending