Spania este un ”partener de încredere” în cadrul NATO, a declarat miercuri premierul Pedro Sanchez, după ce președintele american Donald Trump a criticat Madridul pentru că nu și-a atins nivelul contribuțiilor financiare la alianța pentru apărare, informează Reuters.

Spania a crescut cheltuielile pentru apărare cu 70 % în ultimul deceniu, în timp ce investiția sa de 30 % în echipamente noi a fost peste nivelul de 20 % cerut de NATO, a declarat Sanchez într-un interviu pentru CNBC de la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția.

Sanchez a mai spus că participarea armatei spaniole la operațiunile NATO a fost ”mult peste medie”.

”Suntem un partener de încredere și cred că trebuie să privești mai larg pentru a vedea dacă o țară este angajată sau nu față de securitatea aliaților NATO”, a spus Sanchez.

Spania a cheltuit 22,27 miliarde de dolari pentru apărare în 2024, arată cifrele NATO, a 10-a cea mai mare contribuție în termeni absoluți dintre cei 32 de aliați NATO, dar aceasta reprezintă aproximativ 1,28% din PIB-ul său, cea mai mică în termeni relativi. Statele Unite au cheltuit anul trecut 3,38% din PIB pentru apărare, arată cifrele preliminare ale NATO.

”Spania se află foarte jos”, a declarat Trump luni, când a fost întrebat despre contribuțiile sale la NATO. Cu toate acestea, el a sugerat, de asemenea, în mod eronat, că Spania face parte din BRICS, grupul de economii emergente care cuprinde Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud și altele.

Președintele american Donald Trump a declarat la începutul acestui an, înainte de a fi învestit în funcție, că aliații din NATO trebuie să-și sporească alocările bugetare pentru apărare la 5% din PIB, cu mult peste ținta de 2%, cât este în prezent, dar în aceeași direcție cu poziția exprimată de secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a militat pentru o ”mentalitate de război” prin creșterea bugetelor apărării către 3% din PIB, fonduri care pot veni, spunea el, din sectorul alocările pentru pensii, sănătate sau asistență socială.

Într-o pledoarie pentru autonomie a Europei în materie de apărare, președintele francez Emmanuel Macron a subliniat nevoia creșterii investițiilor în apărare, lansând o întrebare cu încărcătură de reflecție: ”Ce vom face mâine în Europa dacă aliatul nostru american se retrage?”

Aliații NATO vor discuta despre creșterea cerințelor privind cheltuielile de apărare de la obiectivul actual de 2% din produsul intern brut la un summit care va avea loc la Haga în această vară.

Până în prezent, Polonia și Lituania sunt singurele țări care și-au asumate ținte de aproximativ 5% din PIB pentru apărare.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a felicitat luni pe Donald Trump pentru revenirea sa în funcția de președinte al SUA și a salutat faptul că acesta va obliga statele membre ale Alianței să cheltuie mai mult pentru înarmare.

“Cu președintele Trump din nou în funcție, vom crește turația cheltuielilor și producției de apărare”, a spus Rutte într-un mesaj distribuit pe rețelele de socializare, X și Facebook.

“Împreună putem realiza pacea prin forță, cu ajutorul NATO!”, a mai scris secretarul general al Alianței în mesajul în care i-a transmis lui Trump “cele mai sincere felicitări” pentru revenirea la Casa Albă.

With President Trump back in office we will turbo-charge defence spending & production

My warm congratulations to @realDonaldTrump on his inauguration as 47th President of the USA, and to @JDVance as Vice President

Together we can achieve peace through strength – through @NATO!

— Mark Rutte (@SecGenNATO) January 20, 2025

Fostul premier olandez a fost unul dintre puținii lideri europeni care au menținut o relație bună cu Trump în primul mandat prezidențial al acestuia.

În interiorul Sălii Rotunde a Capitoliului Statelor Unite, templul democrației americane, republicanul Donald J. Trump a depus jurământul și a devenit oficial cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, reconfirmând politica de a pune America pe primul loc și de a face America măreață din nou, aceleași teze cu care a obținut victoria în primul mandat și pe care le-a evocat și în discursul inaugural din 2017. În discursul de acum, Donald Trump a detaliat cele aproximativ 200 de ordine executive pe care le va semna în prima zi de mandat, inclusiv decretarea stării de urgență la granița sudică cu Mexicul, trimiterea armatei la frontiere și adoptarea unei politici dure anti-imigrație, redenumirea prin ordin executiv a Golfului Mexic în Golful Americii, o stare națională de urgență energetică prin care să fie demarat puternic forajul de petrol, recunoașterea a două genuri – masculin și feminin -, reimpunerea Canalului Panama sub controlul SUA. El a promis că va fi un “pacificator” prin războaiele pe care le va încheia și pe cele pe care nu le va declanșa, în timp ce Statele Unite vor construi cea mai performantă armată din lume, criticând de asemenea “finanțarea nelimitată pentru apărarea frontierelor străine”.

În prezent, NATO cere membrilor săi să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare, dar această cifră va fi probabil majorată la summitul alianței din iunie de la Haga.

În prima conferință de presă din acest an, Donald Trump a declarat că ţările NATO trebuie să-şi crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB-ul lor. Solicitarea s-a izbit de un refuz din partea cancelarului german Olaf Scholz.

Ulterior, secretarul general al NATO, Mark Rutte, s-a adresat Comisiei pentru afaceri externe și Subcomisiei pentru securitate și apărare ale Parlamentului European, unde a pledat ca statele europene membre ale Alianței Nord-Atlantice să investească în domeniul apărării “o mică parte” din fondurile pe care le alocă bugetelor pentru pensii, sănătate sau asistență socială, pentru a garanta securitatea generațiilor viitoare. 

Obiectivul final al cheltuielilor NATO, le-a spus el europarlamentarilor, ar putea fi în jur de 3,6 sau 3,7 % din PIB. 

La finele anului trecut, Mark Rutte le-a cerut statelor membre ale Alianţei, în primul său discurs major de la preluarea funcției, să treacă la o “mentalitate de război” şi să îşi crească bugetele apărării către 3% din PIB, motivând că “Rusia se pregăteşte de confruntări pe termen lung, cu Ucraina şi cu noi”.

O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare. În ceea ce o privește, România alocă 2,5% din PIB pentru apărare.

Polonia și Lituania sunt primele țări care și-au asumate ținte de aproximativ 5% din PIB pentru apărare.

Între timp, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru prosperitate și strategie industrială, Stéphane Séjourné, a declarat luni, în ajunul ceremoniei de învestire a celui de-al 47-lea președinta al SUA, că este de acord că Europa trebuie să investească mai mult în capacitățile sale de apărare, dar a susținut că ar fi imposibil să facă acest lucru dacă Donald Trump lansează un război comercial cu Europa.

Primul contingent al batalionului suedez de infanterie mecanizată, format din 550 de militari, a sosit sâmbătă la Riga pentru a se alătura Brigăzii Multinaționale a NATO în Letonia, prima desfășurare militară externă a Suediei de când a aderat la Alianța Nord-Atlantică, potrivit EFE, informează Agerpres.

Șefa guvernului leton, Evika Silina, a anunțat sosirea soldaților suedezi pe rețeaua de socializare X, împreună cu o fotografie arătând o coloană de militari debarcând de o navă cu drapelele Suediei și NATO, cu o a doua imagine prezentând un vehicul blindat de luptă din dotarea suedezilor.

„Astăzi, soldații suedezi sosesc la noi în prima lor misiune NATO, alăturându-se brigăzii multinaționale NATO din Letonia. În total, aproximativ 500 de soldați din Batalionul de Infanterie Mecanizată al Suediei vor contribui la consolidarea capacităților de apărare ale Letoniei și a graniței de est, care reprezintă frontiera externă a întregii Uniuni Europene și a NATO”, a scris Evika Silina, pe X.

Šodien Zviedrijas karavīri ierodas pie mums savā pirmajā NATO misijā, pievienojoties NATO daudznacionālajai brigādei Latvijā. Kopumā ap 500 Zviedrijas Mehanizētā kājnieku bataljona karavīri palīdzēs stiprināt Latvijas aizsardzības spējas un Austrumu robežu, kas ir visas Eiropas… pic.twitter.com/hKFMuuWxt8

— Evika Siliņa 🇱🇻🇺🇦 (@EvikaSilina) January 18, 2025

Ministrul leton al apărării, Andris Spruds, i-a salutat pe soldații suedezi pe aceeași platformă, subliniind că este un „moment istoric”.

„Acesta este un moment istoric – prima dată când Suedia, în calitate de aliat NATO, își desfășoară batalionul de infanterie într-o țară membră a alianței. Odată cu alăturarea a peste 500 de soldați suedezi Brigăzii Multinaționale NATO din Letonia, ne consolidăm capacitățile de luptă. Alianța este mai unită și mai puternică ca niciodată”, a scris Spruds, pe X.

🇱🇻🤝🇸🇪 Sveicam Zviedrijas karavīrus Latvijā! Wälkommen! Šis ir vēsturisks brīdis – pirmā reize, kad Zviedrija kā NATO sabiedrotais izvieto savu kājnieku bataljonu alianses dalībvalstī. Ar vairāk nekā 500 Zviedrijas karavīru pievienošanos NATO Daudznacionālajai brigādei Latvijā… pic.twitter.com/MLWDzgi3oW

— Andris Spruds (@AndrisSpruds) January 18, 2025

Soldații suedezi se vor alătura unei brigăzi multinaționale cu militari din 14 țări NATO, aflată sub comandament canadian și staționată la o baza militară situată la aproximativ 25 de kilometri nord de capitala Letoniei.

Sosirea unității suedeze de infanterie mecanizată cu vehicule blindate de luptă, arme antitanc și alte echipamente are loc la mai puțin de un an după ce prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a declarat că țara sa va trimite un batalion pentru a se alătura contingentului NATO din Letonia.

Întărirea contingentului NATO din Letonia cu trupe suedeze are loc într-un moment de tensiuni crescute în regiunea baltică, ca urmare a sabotării recente a unor cabluri subacvatice de către nave suspectate că ar aparține „flotei fantomă” ruse și cu două zile înainte de învestirea lui Donald Trump ca președinte al SUA.

Pe 25 decembrie, cablul electric Estlink 2 și patru cabluri de telecomunicații ce leagă Finlanda și Estonia au fost avariate, la numai câteva săptămâni după ruperea a două cabluri de telecomunicații în apele suedeze din Marea Baltică, pe 17 și 18 noiembrie. Autoritățile finlandeze suspectează un act de sabotaj și au reținut petrolierul Eagle S, sub pavilionul Insulelor Cook, o navă despre care UE consideră că ar putea aparține „flotei fantomă” ruse.

Ulterior, NATO a transmis că își va spori prezența militară în Marea Baltică, iar Estonia a trimis o navă de patrulare pentru a-și proteja cablul energetic submarin Estlink1 și legătura operațională critică cu Finlanda. 

Tot pe fondul incidentelor repetate de deteriorare a cablurilor subacvatice din Europa, Suedia a anunțat că va pune la dispoziție trei nave de război și un avion pentru a supraveghea infrastructurile esențiale din Marea Baltică și „flota fantomă” a Rusiei.