Premierul italian Giorgia Meloni a făcut apel la un război global împotriva traficanților de ființe umane în discursul rostit în cursul nopții în fața Adunării Generale a Națiunilor Unite. De asemenea, aceasta a declarat că Italia, care anul viitor va conduce Grupul celor șapte democrații bogate, este pregătită să conducă eforturile împotriva „comercianților de sclavi din mileniul al treilea”.

„Poate o organizație ca aceasta, care reafirmă în documentul său fondator credința în demnitatea și valoarea ființelor umane, să închidă ochii la această tragedie?”, s-a întrebat Meloni. „Cred că este de datoria acestei organizații să respingă orice abordare ipocrită a acestei probleme și să ducă un război global fără milă împotriva traficanților de ființe umane”, a spus aceasta.

Meloni a arătat că traficanții de persoane sunt cei care organizează imigrația ilegală în masă.

„Aceștia dau iluzia că, dacă li se încredințează lor, cei care vor să migreze vor găsi o viață mai bună, cer mii de dolari pentru călătorii în Europa pe care le vând prin broșuri, ca și cum ar fi niște agenții de turism obișnuite, dar pe aceste broșuri nu scriu că acele călătorii duc de prea multe ori la moarte, la un mormânt pe fundul Mării Mediterane. Pentru că nu le pasă dacă barca este sau nu potrivită pentru acea călătorie, tot ce contează pentru ei este marja de profit”, a continuat șefa guvernului de la Roma.

Astfel, aceasta a făcut apel la implicarea Națiunilor Unite.

„Iar Acești oameni sunt cei pe care o anumită abordare ipocrită a imigrației i-a îmbogățit cu pași repezi. Vrem să luptăm împotriva mafiei în toate formele sale și vom lupta și împotriva acestui lucru. Ideea este că lupta împotriva organizațiilor criminale ar trebui să fie un obiectiv care să ne unească pe toți și care să implice, de asemenea, Națiunile Unite (…) Trebuie să lucrăm împreună la toate nivelurile. Italia intenționează să se afle în prima linie în această problemă”, a precizat premierul italian.

Meloni, care conduce partidul de dreapta Frații Italiei, a preluat funcția în parte pe baza promisiunilor de a lua măsuri drastice împotriva migrației.

Aproximativ 8.500 de persoane au debarcat pe insula Lampedusa, în sudul Italiei, din 199 de ambarcațiuni, între 11 și 13 septembrie, potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație a ONU.

Grupul este alcătuit în mare parte din persoane din Africa subsahariană care au plecat în Tunisia, țară care suferă de tumult economic și unde președintele Kais Saied s-a revoltat împotriva persoanelor cu pielea închisă la culoare.

Meloni a dat vina pe traficanții de persoane, numindu-i o „mafie” care câștigă la fel de mult ca și traficanții de droguri, dar a declarat că Italia va lucra, de asemenea, pentru a aborda cauzele profunde și pentru a ajuta națiunile africane „să crească și să prospere”, pentru că Africa nu este un continent sărac; dimpotrivă, este bogat în resurse strategice”.

Regele Charles al Marii Britanii a sosit miercuri în Franța pentru o vizită de stat de trei zile, în timpul căreia el și președintele Emmanuel Macron încearcă să reconstruiască și să întoarcă pagina anilor de relații dificile dintre cele două națiuni, bazându-se pe simbolism și legături personale.

Vizita monarhului britanic, un moment de curtoazie diplomatică ce ar fi trebuit să aibă loc în primăvară, a început cu o cină de stat, unde Charles al III-lea și soția sa, regina Camilla, au fost invitații de onoare la Palatul Versailles, un simbol al Franței și al diplomației franceze și europene ce datează din secolul al XVII-lea.

“În ciuda Brexitului și pentru că legăturile noastre sunt atât de vechi, știu că vom continua să scriem împreună o parte din istoria continentului nostru”, a spus Macron într-un toast adresat invitatului său de onoare.

Liderul de la Elysee ar fi trebuit să fie primul lider mondial care primește onoarea primei vizite a noului monarh britanic, însă aceasta a fost amânată în primăvară din cauza protestelor din Franța împotriva reformei pensilor. În schimb, prima vizita de stat a regelui Charles al III-lea a avut loc în Germania, urmată de o vizită privată în România, dar cu un moment public, și anume o recepție oferită de președintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni în onoarea suveranului britanic, un prieten al României.

Şase luni mai târziu, calmul a revenit şi este timpul pentru noua ”Înţelegere cordială”, sau concordia franco-britanică, care în aprilie va împlini 120 de ani.

Regele, un vorbitor fluent de franceză, precum mama sa, regretata Regina Elisabeta, este dornic să-i calce pe urmele ei și s-a referit la afecțiunea profundă a Elisabetei pentru Franța, călătoria fiind și o șansă de a reconstrui legăturile care au fost rupte de ieșirea haotică a Marii Britanii din UE în 2020, punctează Reuters.

“Trebuie să ne revigorăm prietenia, astfel încât să fie la înălțimea provocărilor secolului 21”, a spus Charles într-un toast la banchetul de stat oferit de Macron în onoarea sa.

🥂 “Mr. President, in all of this we can rely on our firm friendship, which is renewed and reinvigorated with each new generation.”

The King addresses guests during a State Banquet at the Palace of Versailles.#RoyalVisitFrance pic.twitter.com/sTs1VRvZcV

— The Royal Family (@RoyalFamily) September 20, 2023

Watch His Majesty’s speech in full:https://t.co/uzlyKGaxtZ

— The Royal Family (@RoyalFamily) September 21, 2023

Aceasta este cea de-a 35-a vizită oficială a lui Charles în Franța și cea de-a noua vizită a Camillei. Cuplul regal a vizitat ultima dată țara în 2019, când au participat la un eveniment pentru marcarea a 75 de ani de la Debarcarea în Normandia.

”Bine aţi venit, Majestate!”, a scris miercuri dimineaţă pe platforma X (fosta Twitter) preşedintele Macron. ”Aţi venit mai demult în calitate de prinţ, acum aţi revenit în calitate de rege”, a adăugat el într-un mesaj însoţit de un video cu fragmente din precedentele vizite ale lui Charles, ca prinţ moştenitor al tronului britanic, în Franţa.

You visited as a Prince, you return as a King. Your Majesty, welcome. pic.twitter.com/HcDXHcylRl

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) September 20, 2023

Cina de stat de la Versailles are loc în contextul în care mama regelui Charles al III-lea, Elisabeta a II-a, a fost invitată în acelaşi decor somptuos în 1957 şi a revenit în 1972. 

Regele Charles al III-lea a fost sensibil la ideea de a ”călca pe urmele paşilor mamei sale”, a subliniat Palatul Elysée. El se va deplasa joi la Marché aux fleurs din Paris, un loc foarte drag Elisabetei a II-a şi care a fost rebotezat după numele ei în 2014.

Prin invitarea lui Charles al III-lea la Versailles, Emmanuel Macron trimite un mesaj puternic Regatului Unit şi calcă pe urmele lui Charles de Gaulle, care făcuse din acest loc o adevărată carte de vizită diplomatică pentru Franţa, relatează Agerpres.

Fie că este vorba de 1957, la un an după criza Canalului Suez, de 1972, când Regatul Unit a intrat în Comunitatea Economică Europeană, sau de 2023, ”de fiecare dată când s-a dorit să se marcheze o relaţie privilegiată cu Anglia a existat o recepţie la Versailles”, subliniază istoricul Fabien Oppermann.

Monarhul a început joi partea mai politică a vizitei sale de stat cu un discurs de la tribuna Senatului francez, o premieră pentru un suveran britanic.

Pentru asigurarea securităţii, 8.000 de poliţişti şi jandarmi francezi au fost mobilizaţi miercuri şi până la 12.000 vineri, când vizita regelui Charles al III-lea va coincide cu cea a Papei Francisc la Marsilia.

Actul european privind cipurile, instrumentul prin care Uniunea Europeană urmărește să își dubleze ponderea în producția globală de semiconductori și să prindă din urmă Statele Unite și China, a intrat joi în vigoare, a anunțat Comisia Europeană, executivul european precizând că prin acesta “Europa poate deveni o putere de inovare cu o participare puternică pe piața mondială”.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Actul european privind cipurile instituie un set cuprinzător de măsuri pentru a asigura securitatea aprovizionării, reziliența și poziția de lider tehnologic a UE în domeniul tehnologiilor și aplicațiilor semiconductoarelor.

În mod concret, Actul european privind cipurile va consolida activitățile de producție în Uniune, va stimula ecosistemul european de proiectare și va sprijini extinderea și inovarea de-a lungul întregului lanț valoric.

Prin Actul privind cipurile europene, Uniunea Europeană își propune să își atingă obiectivul de a-și dubla cota de piață mondială actuală la 20% în 2030, mai arată sursa citată.

“Cursa globală pentru poziția de lider în domeniul cipurilor este un fapt, iar Europa trebuie să își asigure un rol activ în această cursă. (…) Legea privind cipurile va sprijini investițiile și facilitățile de cercetare, astfel încât Europa să poată deveni o putere de inovare cu o participare puternică pe piața mondială”, a declarat Věra Jourová, vicepreședinte pentru valori și transparență al Comisiei Europene.

La rândul său, comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, a spus că prin intrarea în vigoare a Actului european privind cipurile, Europa face un pas înainte decisiv în determinarea propriului destin. “Devenim o putere industrială pe piețele viitorului – capabilă să ne aprovizionăm pe noi înșine și să aprovizionăm lumea cu semiconductori atât maturi, cât și avansați”, a spus el.

Cei trei piloni ai Actului european privind cipurile

Actul european privind cipurile este alcătuit din trei piloni principali.

Primul pilon – Inițiativa “Cipuri pentru Europa” – consolidează poziția de lider tehnologic a Europei, facilitând transferul de cunoștințe din laborator în fabrică, reducând decalajul dintre cercetare și inovare și activitățile industriale și promovând industrializarea tehnologiilor inovatoare de către întreprinderile europene. Inițiativa “Cipuri pentru Europa” va fi pusă în aplicare în principal de Întreprinderea comună pentru cipuri.

Inițiativa va fi susținută de fonduri UE în valoare de 3,3 miliarde de euro, la care se preconizează că se vor adăuga fonduri din partea statelor membre. Concret, această investiție va sprijini activități precum înființarea de linii de producție pilot avansate pentru a accelera inovarea și dezvoltarea tehnologică, dezvoltarea unei platforme de proiectare bazate pe cloud, înființarea de centre de competență, dezvoltarea de cipuri cuantice, precum și crearea unui fond pentru cipuri pentru a facilita accesul la finanțarea prin împrumut și la capitaluri proprii.

Al doilea pilon al actului european privind cipurile stimulează investițiile publice și private în instalații de producție pentru producătorii de cipuri și furnizorii acestora.

Cel de-al doilea pilon creează un cadru pentru a asigura securitatea aprovizionării prin atragerea de investiții și consolidarea capacităților de producție în domeniul fabricării semiconductorilor. În acest scop, acesta stabilește un cadru pentru instalațiile de producție integrate și pentru turnătoriile deschise ale UE, care sunt “primele de acest tip” din Uniune și contribuie la securitatea aprovizionării și la un ecosistem rezistent în interesul Uniunii. Comisia a indicat deja, la momentul propunerii Legii privind cipurile, că se poate acorda ajutor de stat pentru instalațiile “first-of-a-kind”, în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

În cadrul celui de-al treilea pilon, Actul european privind cipurile a instituit un mecanism de coordonare între statele membre și Comisie pentru consolidarea colaborării cu și între statele membre, monitorizarea ofertei de semiconductori, estimarea cererii, anticiparea penuriei și, dacă este necesar, declanșarea activării unei etape de criză. Ca un prim pas, a fost instituit un sistem de alertă pentru semiconductori la 18 aprilie 2023. Acesta permite oricărei părți interesate să raporteze întreruperile lanțului de aprovizionare cu semiconductori.

O strategie europeană comună pentru sectorul semiconductorilor a fost anunțată pentru prima dată de președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, în discursul său privind starea Uniunii din 2021.

În februarie 2022, Comisia a propus Actul european privind cipurile, iar ]n aprilie 2023, s-a ajuns la un acord politic între Parlamentul European și statele membre ale UE cu privire la Actul privind cipurile.

Măsurile adoptate vor ajuta Europa să își atingă obiectivele deceniului digital din 2030, promovând o Europă mai ecologică, mai favorabilă incluziunii și mai digitală.