Preşedintele francez Emmanuel Macron a felicitat-o duminică pe Maia Sandu pentru “realegerea ei în fruntea Moldovei” şi şi-a exprimat bucuria pentru faptul că “democraţia a triumfat asupra tuturor ingerinţelor şi tuturor manevrelor”.
În timp ce preşedinta în exerciţiu a Republicii Moldova tocmai şi-a revendicat victoria la finalul turului doi de scrutin împotriva contracandidatului ei Alexandr Stoianoglo, fost procuror susţinut de socialiştii proruşi, preşedintele francez a scris pe platforma de socializare X că “Franţa va continua să fie alături de Moldova pe drumul său european”.
“Țin să o felicit pe Maïa Sandu pentru realegerea sa în funcția de președinte al Republicii Moldova. Democrația a triumfat în fața tuturor ingerințelor și manevrelor. Franța va continua să fie alături de Moldova pe drumul său european” a scris Macron, într-un nou mesaj în limba română adresat Maiei Sandu și poporului moldovean.
Țin să o felicit pe Maïa Sandu pentru realegerea sa în funcția de președinte al Republicii Moldova. Democrația a triumfat în fața tuturor ingerințelor și manevrelor. Franța va continua să fie alături de Moldova pe drumul său european.
Conform rezultatelor centralizate de Comisia Electorală Centrală din 2.210 de secții din totalul celor 2.219, Sandu a obținut 55,26% față de cele 44,74% ale contracandidatului său, socialistul pro-rus Alexandr Stoianoglo.
Adresându-se națiunii puțin după miezul nopții, Maia Sandu a mulţumit alegătorilor pentru votul exprimat, exclamând: “Moldova, eşti o învingătoare!”
Sandu a apreciat că “libertatea, adevărul şi dreptatea au învins”.
“Moldova, eşti o învingătoare! Azi, dragi moldoveni, aţi oferit o lecţie de democraţie, demnă de a fi scrisă în manualele de istorie. Azi, voi aţi salvat Moldova. În alegerea noastră pentru un viitor demn, nu a pierdut nimeni. Libertatea, adevărul şi dreptatea au învins. Moldova a reuşit să-şi arate voinţa şi puterea prin votul fiecăruia dintre noi. Am dovedit că uniţi reuşim să-i învingem pe cei care voiau să ne îngenuncheze”, a afirmat Sandu.
Maia Sandu a afirmat că “Moldova a fost sub un atac fără precedent pentru istoria întregii Europe”, care a presupus “bani murdari, cumpărare ilegale de voturi, implicarea în procesele electorale a unor forţe ostile din afara ţării şi a unor grupări criminale, minciuni, inducerea urii şi a fricii în societate”.
Aproximativ 54,13% din cetățenii moldoveni (în jur de 1,7 milioane) s-au prezentat duminică la vot, în al doilea tur al alegerilor prezidențiale în care s-au confruntat actualul președinte pro-european al republicii, Maia Sandu, și candidatul socialist pro-rus Alexandr Stoianoglo, fost procuror general al R. Moldova.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
Maia Sandu, vizită în Polonia și la Consiliul Europei. Va susține un discurs în contextul exercitării președinției Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va întreprinde între 25 și 27 ianuarie o vizită oficială în Polonia și la sediul Consiliului Europei de la Strasbourg, în contextul în care Chișinăul deține pentru șase luni președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, informează Președinția de peste Prut într-un comunicat.
Sandu va efectua, în perioada 25–26 ianuarie, o vizită oficială în Republica Polonă, la invitația președintelui Karol Nawrocki. Din delegație fac parte ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, și cel al culturii, Cristian Jardan.
La Varșovia, șefa statului moldovean va avea o întrevedere cu președintele polonez, iar cei doi șefi de stat vor susține declarații de presă.
De asemenea, președinta Maia Sandu se va întâlni cu prim-ministrul Donald Tusk, cu mareșalul Senatului, Małgorzata Kidawa-Błońska, și cu mareșalul Seimului Poloniei, Włodzimierz Czarzasty.
Agenda întrevederilor include cooperarea bilaterală, aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova și securitatea regională.
De la Varșovia, președinta Maia Sandu se va deplasa la Strasbourg, unde va susține marți, 27 ianuarie, un discurs în cadrul ședinței plenare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Republica Moldova deține în prezent Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, mandat exercitat în perioada 14 noiembrie 2025 – 15 mai 2026.
Este pentru a doua oară când Maia Sandu se va adresa plenului Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, după un discurs susținut în 2021.
Discursul va putea fi urmărit aici, începând cu ora 11.00.
La Strasbourg, șefa statului moldovean va avea mai multe întrevederi, inclusiv cu Petra Bayer, Președinta APCE, Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei, Marta Cartabia, Președinta Comisiei de la Veneția, și Mattias Guyomar, Președintele Curții Europene pentru Drepturile Omului.
Totodată, pe 27 ianuarie, șefa statului va fi prezentă la ceremonia de comemorare a victimelor Holocaustului alături de Secretarul General al Consiliului Europei și de Președinta APCE.
Nicușor Dan, despre unirea cu R. Moldova: România susține obiectivul ales majoritar și suveran de cetățeni – aderarea la UE. Dacă vor avea altă opinie, vom acționa în consecință
Președintele Nicușor Dan a declarat joi că Bucureștiul respectă pe deplin suveranitatea Republicii Moldova și opțiunea exprimată de cetățenii acesteia pentru integrarea în Uniunea Europeană, subliniind că, în prezent, unirea cu România nu reprezintă un scenariu susținut de o majoritate la Chișinău.
Declarațiile au fost făcute la finalul summitului Consiliului European de la Bruxelles, în contextul unei întrebări privind afirmațiile președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, referitoare la scenariul Republicii Moldova cu România
Întrebat de CaleaEuropeană.ro dacă unirea Republicii Moldova cu România ar putea constitui un „plan B” în eventualitatea întârzierii procesului de integrare europeană, Nicușor Dan a subliniat că poziția României este una fundamentată pe respectarea voinței majoritare a cetățenilor moldoveni. „În momentul acesta, Republica Moldova este un stat suveran, și suveranitatea se exprimă prin majoritatea opiniilor cetățenilor săi”, a afirmat președintele.
Șeful statului a arătat că, în prezent, această majoritate susține clar parcursul european al Republicii Moldova. „Majoritatea opiniilor cetățenilor săi este că obiectivul acestui stat este integrarea în Uniunea Europeană”, a precizat Nicușor Dan, reafirmând sprijinul României pentru această direcție strategică.
În aceeași zi, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat că, în prezent, nu există un sprijin majoritar pentru unirea cu România, subliniind că orice decizie de acest tip poate fi luată exclusiv pe baza voinței cetățenilor, exprimată democratic. Sandu a oferit aceste clarificări după ce, mai devreme luna aceasta, într-un podcast realizat de jurnaliștii britanici Rory Stewart și Alastair Campbell, întrebată direct dacă susține unirea cu România, ea răspunsese: „Dacă am avea un referendum, aș vota pentru reunirea cu România”.
„Ceea ce îmi doresc eu cel mai mult pentru Republica Moldova este să fim în pace, cetățenii noștri să fie în pace și în siguranță și să rămânem parte a lumii libere. Astea sunt, din punctul meu de vedere, lucrurile cele mai importante, în special în contextul tot mai dificil, regional și internațional. Acest lucru poate fi asigurat prin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și, eventual, poate fi asigurat dacă Republica Moldova ar fi sub protecția României. Pentru primul plan, pentru integrarea europeană, avem susținerea majoritară a cetățenilor Republicii Moldova. Și am văzut acest lucru și la referendum, dar și la alte alegeri. Vedem acest lucru și în sondaje. Pentru a doua opțiune, care ne-ar asigura și pace, și faptul că rămânem parte a lumii libere, cel puțin conform sondajelor nu există sprijin majoritar. Suntem o țară democratică și mergem strict după decizia cetățenilor. Nu am discutat acest subiect cu liderii europeni”, a spus Maia Sandu, joi, într-o conferință de presă.
Nicușor Dan a evidențiat relația specială dintre cele două state, dar a subliniat că sprijinul Bucureștiului se manifestă în acord cu opțiunea exprimată democratic la Chișinău. „România, evident, frate mai mare, cum vreți să-i spuneți, identitate de cultură, de istorie, susține obiectivul pe care cetățenii Republicii Moldova și l-au ales”, a declarat el.
Nicușor Dan și-a exprimat optimismul cu privire la reușita procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, arătând că România va continua să susțină acest parcurs. „Eu sunt optimist că lucrul ăsta se va întâmpla”, a spus președintele.
În același timp, șeful statului a precizat că poziția României ar putea evolua doar în funcție de o schimbare clară a voinței majoritare a cetățenilor moldoveni, exprimată în mod democratic. „Dacă, în viitorul, mediu, îndepărtat, majoritatea cetățenilor va avea altă opinie, vom acționa în consecință”, a adăugat el.
Pentru moment, a concluzionat președintele României, Bucureștiul rămâne ferm angajat în respectarea opțiunii suverane a Republicii Moldova și în sprijinirea integrării europene a acesteia. „Pentru moment, respectăm suveranitatea exprimată de opinia cetățenilor”, a declarat Nicușor Dan.
Integrarea europeană a Republicii Moldova constituie “una din căile de a fi împreună”, afirmase șeful statului, săptămâna trecută, în cadrul primului său discurs anual de politică externă susținut la reuniunea cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România.
Declarația șefului statului surprinde această nuanță în contextul în care președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmase în interviul menționat anterior că ar vota “da” la un eventual referendum privind reunificarea cu România.
Comisia Europeană anunță pentru 2026 ajutoare umanitare de 1,9 miliarde de euro. 145 de milioane de euro merg către Ucraina, iar 8 milioane de euro merg către R. Moldova
Comisia Europeană a anunțat bugetul inițial de 1,9 miliarde de euro, bani destinați ajutorului umanitar pentru 2026, într-un moment în care 239 de milioane de persoane au nevoie de asistență, iar principalii donatori reduc finanțarea.
Comisarul pentru egalitate, pregătire și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a prezentat angajamentul la Davos, în încercarea de a mobiliza finanțarea din sectorul privat și soluții inovatoare care pot completa finanțarea publică și ajunge la persoanele aflate în nevoie, arată Comisia Europeană într-un comunicat.
Finanțarea ajutorului umanitar la nivel mondial
Ajutorul umanitar al UE oferă asistență vitală acolo unde este cea mai mare nevoie: alimente și adăposturi de urgență, asistență medicală vitală, protecție pentru cei mai vulnerabili și sprijin pentru educația copiilor din zonele de criză.
În timp ce alți donatori se retrag și dreptul umanitar se confruntă cu presiuni fără precedent, UE își menține angajamentul: ajutor bazat pe principii, care ajunge la persoanele aflate în nevoie, oriunde s-ar afla acestea.
Alocarea inițială de 1,9 miliarde de euro include:
557 de milioane de euro pentru Africa de Vest și Centrală, Sahel, bazinul lacului Ciad, nord-vestul Nigeriei, Africa Centrală, Africa de Sud, regiunea Marilor Lacuri și Cornul Africii;
448 de milioane de euro pentru Orientul Mijlociu, în special Gaza, în urma fragilului armistițiu de anul trecut, precum și Irak, Yemen, Siria și Liban;
145 de milioane de euro pentru nevoile umanitare din Ucraina, în contextul în care invazia Rusiei intră în al patrulea an, și 8 milioane de euro suplimentare pentru proiecte umanitare în Republica Moldova;
126 de milioane de euro sunt alocate pentru a răspunde nevoilor umanitare din Afganistan, Pakistan și Iran;
95 de milioane de euro pentru America Centrală și de Sud și Caraibe, o regiune care se confruntă cu crize umanitare complexe generate de conflicte armate, violență generalizată, instabilitate politică, inegalități acute și provocări de mediu;
73 de milioane de euro vor fi alocate pentru a sprijini Asia de Sud-Est și Pacificul, în special pentru criza din Myanmar și impactul acesteia în Bangladesh;
14,6 milioane de euro vor fi alocate Africii de Nord, o regiune care rămâne expusă unor provocări politice, economice și sociale complexe.
În plus, peste 415 milioane de euro sunt rezervate pentru a răspunde la situații de urgență apărute brusc în întreaga lume și pentru a menține un lanț strategic de aprovizionare.
Mobilizarea sprijinului sectorului privat la Davos
Pentru a reduce decalajul dintre nevoile umanitare record și resursele disponibile sunt necesare noi abordări. Comisarul Lahbib se află la Davos în această săptămână pentru a discuta cu liderii de afaceri și investitorii despre modul în care sectorul privat poate aduce inovare, amploare și noi modele de finanțare în răspunsurile umanitare.
We use cookies on our website to give you the most relevant experience by remembering your preferences and repeat visits. By clicking “Accept All”, you consent to the use of ALL the cookies. However, you may visit "Cookie Settings" to provide a controlled consent.
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may affect your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. These cookies ensure basic functionalities and security features of the website, anonymously.
Cookie
Duration
Description
cookielawinfo-checkbox-analytics
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Analytics".
cookielawinfo-checkbox-functional
11 months
The cookie is set by GDPR cookie consent to record the user consent for the cookies in the category "Functional".
cookielawinfo-checkbox-necessary
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookies is used to store the user consent for the cookies in the category "Necessary".
cookielawinfo-checkbox-others
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Other.
cookielawinfo-checkbox-performance
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Performance".
viewed_cookie_policy
11 months
The cookie is set by the GDPR Cookie Consent plugin and is used to store whether or not user has consented to the use of cookies. It does not store any personal data.
Functional cookies help to perform certain functionalities like sharing the content of the website on social media platforms, collect feedbacks, and other third-party features.
Performance cookies are used to understand and analyze the key performance indexes of the website which helps in delivering a better user experience for the visitors.
Analytical cookies are used to understand how visitors interact with the website. These cookies help provide information on metrics the number of visitors, bounce rate, traffic source, etc.
Advertisement cookies are used to provide visitors with relevant ads and marketing campaigns. These cookies track visitors across websites and collect information to provide customized ads.