Președintele Klaus Iohannis a enunțat joi, la New York, trei condiții “sine qua non” (indispensabile) pentru încheierea războiului declanșat de Rusia în Ucraina, subliniind că Republica Moldova este cea mai afectată țară după Ucraina și că securitatea transatlantică, cea a Ucrainei și cea a Republicii Moldova sunt puternic interconectate.

Șeful statului a susținut o alocuțiune în cadrul evenimentului World Leaders Forum, desfășurat sub tema “Perspectiva României asupra războiului împotriva Ucrainei și impactul acestuia asupra securității la Marea Neagră”, iar apoi a interacționat cu studenții pe teme privind sprijinul pentru Ucraina, relația României cu Republica Moldova, consolidarea flancului estic al NATO sau reacția României la incidentele cu fragmentele de dronă ale Rusiei căzute pe teritoriul țării noastre ca urmare a atacurilor împotriva Ucrainei.

“Un lucru este evident: pentru securitatea noastră, a tuturor, Ucraina trebuie să câștige. Dar ce fel de rezultat final poate fi acceptat de către Ucraina și de către comunitatea internațională? În acest sens, cred că trebuie avute în vedere câteva condiții sine qua non”, a spus Iohannis.

În primul rând, a arătat președintele, nu poate exista pace fără a garanta pe deplin și a restaura independența, integritatea teritorială și suveranitatea depline ale Ucrainei.

“Trebuie să lucrăm împreună pentru a oferi asigurările necesare Ucrainei că o pace pe termen lung nu va fi desființată de o altă agresiune a Rusiei. Acesta a fost motivul pentru care România s-a alăturat Declarației G7 în sprijinul Ucrainei”, a amintit el.

În al doilea rând, a apreciat Iohannis, Ucraina și Republica Moldova trebuie să continue să primească sprijin deplin pentru integrarea lor în Uniunea Europeană.

“Știm din propria noastră experiență că integrarea în Uniunea Europeană reprezintă un proces cu adevărat transformator – cultivând democratizarea, dezvoltarea economică, stabilitatea și securitatea. O decizie rapidă de deschidere a negocierilor de aderare cu ambele țări reprezintă un imperativ“, a adăugat președintele.

Klaus Iohannis a precizat că a treia condiție este aceea că nu poate exista pace fără justiție.

“Agresorul trebuie să plătească prețul pentru agresiunea sa, în baza instrumentelor de drept internațional. Toți cei care au comis crime oribile în Ucraina și împotriva Ucrainei trebuie să fie aduși în fața justiției”, a spus el.

“Toate țările cu aceeași viziune sunt de acord că trebuie să continuăm să susținem Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei. Cu toate acestea, modul de ieșire din acest război și de îndreptare către pace va reprezenta un nou test pentru comunitatea internațională. Există actori la nivel internațional care deja monitorizează atent unitatea și hotărârea noastre. Mai direct spus, nu ne putem permite să fim slabi, divizați sau incoerenți în răspunsul nostru. Trebuie să apărăm ordinea mondială bazată pe reguli, precum și comunitatea noastră de valori și securitate. Trebuie să apărăm democrația și să respingem tirania. Trebuie să apărăm diplomația și dialogul și să respingem folosirea forței în relațiile internaționale”, a conchis Klaus Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a condus, în perioada 18-22 septembrie 2023, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 78-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care are loc la New York, Statele Unite ale Americii.

Reprezentând România pentru a șaptea oară la lucrările unicului for politic la nivel global, șeful statului a susținut un discurs în plenul Adunării Generale și a fost invitat de onoare la evenimentul World Leaders Forum organizat de Universitatea Columbia din New York cu tema perspectivei României privind impactul asupra securității la Marea Neagră generat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

De asemenea, președintele a participat la dineul oficial oferit de președintele SUA Joe Biden, a fost vorbitor în cadrul Summitului privind Agenda Durabilă 2023 și a Summitului privind ambiția climatică. Șeful statului a avut întrevederi bilaterale cu președintele Kazahstanului, cu premierul Vietnamul și o reuniune cvadrilaterală cu președintele Ucrainei, cu președinta Comisiei Europene și cu vicepremierul Bulgariei.

Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a permis, în mod ironic, Occidentului “să atingă rezultate incredibile la nivel global”, a apreciat, joi, președintele Klaus Iohannis, într-un discurs susținut la Universitatea Columbia din New York și urmat de o dezbatere cu studenții prestigioasei universități.

Șeful statului a susținut o alocuțiune în cadrul evenimentului World Leaders Forum, desfășurat sub tema “Perspectiva României asupra războiului împotriva Ucrainei și impactul acestuia asupra securității la Marea Neagră”, iar apoi a interacționat cu studenții pe teme privind sprijinul pentru Ucraina, relația României cu Republica Moldova, consolidarea flancului estic al NATO sau reacția României la incidentele cu fragmentele de dronă ale Rusiei căzute pe teritoriul țării noastre ca urmare a atacurilor împotriva Ucrainei.

“Rusia s-a aşteptat la o comunitate internaţională slabă şi la o Ucraină care se conformează. Dar, prin ameninţările cu utilizarea forţei şi apoi folosirea acesteia, a obţinut exact opusul. Rusia a calculat greşit şi a subestimat răspunsul nostru, ca o comunitate de valori şi securitate, şi a calculat greşit răspunsul Ucrainei”, a punctat președintele Iohannis.

El a reiterat că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei nu a început pe 24 februarie 2022. “A început încă din 2008, atunci când Rusia a atacat Georgia. A continuat în 2014, când aşa-numiţii ‘mici omuleţi verzi’ au ocupat ilegal Crimeea. Şi apoi a continuat în Donbas. România, fiind foarte aproape de toate aceste conflicte, a tot semnalat consecvent că este în curs o astfel de escaladare foarte brutală şi periculoasă, şi, din păcate, am avut dreptate”, a susţinut Iohannis.

Totodată, a remarcat președintele, Occidentul a fost deschis la dialog, în timp ce Rusia a tras de timp pentru a pregăti agresiunea.

“În acea perioadă, Rusia a susţinut că întreaga comunitate internaţională, în special ceea ce aceasta numeşte ‘Vestul colectiv’, nu a dorit să intre în dialog şi să identifice soluţii la problemele existente – create chiar de Rusia – în Ucraina. Acest fapt nu a fost, desigur, adevărat. Comunitatea internaţională, inclusiv Ucraina, chiar s-a angajat în dialog cu Rusia. Au fost sute de ore de negociere care s-au derulat în cadrul oferit de Acordurile de la Minsk. Şi a fost chiar Rusia cea care a încălcat grosier aceste acorduri. Înainte de invazia din 2022, atât NATO, cât şi SUA au înaintat propuneri de discuţii cu Rusia. Dar Rusia le-a respins”, a spus Klaus Iohannis.

În acest context, a reamintit Iohannis, România a pledat de mult timp în favoarea prevenirii şi soluţionării aşa-numitelor conflicte prelungite sau îngheţate din această regiune. “Aşa cum am spus de multe ori, războiul împotriva Ucrainei ne-a învăţat că, în astfel de conjuncturi, absenţa războiului nu înseamnă pace”, a completat președintele.

Șeful statului a enumerat și ceea ce a numit “rezultate incredibile la nivel global” care au fost atinse “în mod ironic, drept consecinţă directă a acţiunilor iresponsabile şi ilegale ale Rusiei, am reuşit să atingem rezultate incredibile la nivel global”.

Aceste rezultate au fost reprezentate de faptul că Ucraina şi Republica Moldova au primit statutul de ţări candidate la Uniunea Europeană, așteptând deschiderea capitolelor de negociere pentru aderare, a fost redusă dependenţa energetică de Rusia, Finlanda a devenit aliat NATO, iar Suedia este în curs de a deveni stat aliat, Ucraina însăşi fiind acum mai aproape, din punct de vedere politic şi practic, de Alianţă”.

De asemenea, a mai evidențiat Iohannis, NATO a luat decizii istorice pentru a întări apărarea şi descurajarea pe Flancul Estic şi la Marea Neagră, iar Marea Neagră “a fost consfinţită irevocabil ca regiune de importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică, toată lumea înţelegând că ceea ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne doar în Marea Neagră”.

“România, ca partener strategic al SUA şi aliat NATO, este acum la cel mai înalt nivel de siguranţă din istoria sa recentă. Avem acum o abordare mai coerentă şi axată pe mai multe domenii în ceea ce priveşte apărarea pe Flancul Estic. Am adoptat măsuri concrete pentru a intensifica cooperarea cu alţi aliaţi la Marea Neagră, mai ales cu Statele Unite ale Americii. Aşteptăm, în acelaşi timp, cu interes implementarea recent adoptatei Strategii a SUA pentru regiunea Mării Negre, la care România a avut o contribuţie consistentă”, a spus preşedintele României.

El a amintit de sprijinul venit din partea ţării noastre pentru Republica Moldova. “O Republică Moldova stabilă şi sigură are o importanţă esenţială pentru comunitatea noastră de valori“, a afirmat Iohannis.

Totodată, şeful statului a subliniat că “pentru securitatea noastră, a tuturor, Ucraina trebuie să câştige”. “Nu poate exista pace fără a garanta pe deplin şi a restaura independenţa, integritatea teritorială şi suveranitatea depline ale Ucrainei”, a arătat Klaus Iohannis, evidenţiind nevoia de susţinere pentru această ţară.

“Modul de ieşire din acest război şi de îndreptare către pace va reprezenta un nou test pentru comunitatea internaţională”, a apreciat Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a condus, în perioada 18-22 septembrie 2023, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 78-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care are loc la New York, Statele Unite ale Americii.

Reprezentând România pentru a șaptea oară la lucrările unicului for politic la nivel global, șeful statului a susținut un discurs în plenul Adunării Generale și a fost invitat de onoare la evenimentul World Leaders Forum organizat de Universitatea Columbia din New York cu tema perspectivei României privind impactul asupra securității la Marea Neagră generat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

De asemenea, președintele a participat la dineul oficial oferit de președintele SUA Joe Biden, a fost vorbitor în cadrul Summitului privind Agenda Durabilă 2023 și a Summitului privind ambiția climatică. Șeful statului a avut întrevederi bilaterale cu președintele Kazahstanului, cu premierul Vietnamul și o reuniune cvadrilaterală cu președintele Ucrainei, cu președinta Comisiei Europene și cu vicepremierul Bulgariei.

Organizația Națiunilor Unite a fost fondată pentru a ne proteja de demonii noștri, a apreciat joi, de la tribuna Adunării Generale onusiene, președintele Consiliului European Charles Michel, liderul european pledând pentru reforma Consiliului de Securitate, organismul decizional al ONU, a sistemului mondial financiar gândit prin acordurile de la Bretton Woods și subliniind că “Uniunea Europeană aspiră la o lume multipolară”.

Charles Michel a susținut joi, de la podiumul Adunării Generale a ONU, discursul său în numele Uniunii Europene, la capătul unei săptămâni în care liderii occidentali au condamnat războiul declanșat de Rusia în Ucraina, au pledat pentru unitate globală în privința schimbărilor climatice și pentru reforma ONU.

“Camera Consiliului de Securitate este decorată cu o pictură murală” în care este reprezentat un phoenix, și-a început Michel discursul, în mod descriptiv.

“Phoenix-ul se ridică dintr-o lume acoperită de cenușă, o lume care se reconstruiește după război. Partea inferioară a picturii murale este întunecată și prezintă un dragon, soldați și mașini de război. Organizația Națiunilor Unite a fost fondată pentru a ne proteja de demonii noștri”, a spus șeful Consiliului European, pentru a transmite semnalul său de alarmă: “Criza climatică face ravagii. Efortul global de combatere a sărăciei se clatină. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei agravează insecuritatea alimentară și generează o criză energetică. Ne pierdem sentimentul de urgență pe care pandemia ni l-a insuflat. Iar progresele în ceea ce privește egalitatea de gen sunt prea lente”.

Mai mult, a avertizat Michel, încrederea se erodează și tensiunile se înmulțesc.

“O confruntare bipolară periculoasă ne amenință. Ca și cum toată lumea ar trebui să se poziționeze unul împotriva celuilalt”, a precizat acesta, în timp ce a susținut că “Uniunea Europeană aspiră la o lume multipolară, o lume care să coopereze și să se îndrepte spre mai multă democrație și mai mult respect pentru drepturile omului”.

În opinia lui, cursa frenetică a înarmărilor nucleare din secolul trecut este urmată de faptul că inteligența artificială, în special în domeniul militar, devine o arenă de competiție geopolitică.

Evocând nevoia unei lumi multipolare, asemenea cancelarului german Olaf Scholz, președintele Consiliului European a arătat că sistemul Bretton Woods care a creat organismele financiare internaționale de inspirație occidentală necesită o reformă fundamentală pentru a fi mai echitabil, mai incluziv și mai eficient.

Într-un mesaj armonios către sudul Global, intens curtat de Rusia și China, Charles Michel a remarcat că “aceste instituții au fost create atunci când multe țări se aflau încă sub dominație colonială”.

“De atunci, lumea s-a schimbat. Cu toate acestea, țările G7 încă dețin o putere de decizie aproape absolută. Uniunea Europeană este pregătită să împartă mai bine puterea. Pentru că regiunile care nu au practic niciun cuvânt de spus trebuie să fie mai bine implicate în deciziile care le afectează direct”, a afirmat el.

În acest context, Charles Michel a căutat să aducă o perspectivă în dezbaterea privind reforma Organizației Națiunilor Unite cu trei propuneri privind dreptul de veto, reprezentativitatea și rolul pe care ar trebui să-l joace organizațiile regionale.

“Dreptul de veto, în forma sa actuală, este supus abuzurilor. Acesta face Consiliul neputincios. (…) Uniunea Europeană sprijină inițiativa Franței și a Mexicului care vizează limitarea dreptului de veto în cazurile de atrocități în masă”, a precizat el.

Totodată, șeful Consiliului European a precizat că, din perspectiva reprezentativității, Consiliul de Securitate al ONU nu reflectă lumea de astăzi.

“Există 60 de țări care nu au avut niciodată un loc în Consiliul de Securitate. Regiuni întregi ale lumii – Africa, America de Sud, Caraibe, Asia – au o reprezentare redusă sau inexistentă. Susținem o reformă globală a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite care să consolideze vocea acestor regiuni și țări. (…) O creștere a numărului de membri permanenți ai Consiliului de Securitate este inevitabilă. Trebuie să depășim acest status quo”, a precizat el.

Acesta a subliniat că rolul jucat de organizațiile regionale și continentale este în creștere, referindu-se la Uniunea Europeană, Uniunea Africană, Comunitatea Statelor Latino-Americane și Caraibiene (CELAC), ASEAN etc.

“Aceste organizații reflectă un nou nivel de legitimitate în forurile internaționale și multilaterale. Ele joacă un rol în coordonarea politică și economică între membrii lor. Ele creează spații pentru o cooperare mai strânsă. De asemenea, ele devin spații în care se stabilesc reguli. (…) Sunt convins că Organizația Națiunilor Unite ar deveni mai legitimă și mai eficientă dacă ar acorda un loc organizațiilor regionale. Includerea acestora ar crea un cerc virtuos”, a mai punctat Charles Michel.

Astfel, președintele Consiliului European a precizat că va lansa inițiativa de a organiza un summit instituțional între Uniunea Europeană, Uniunea Africană, CELAC, ASEAN și cu Secretarul General al Națiunilor Unite.