Connect with us

NATO

Macron și Biden au afișat, la Paris, unitatea alianței transatlantice în fața Rusiei lui Putin: SUA nu vor permite ca Europa să fie amenințată

Published

on

© The White House

Președintele american Joe Biden și președintele francez Emmanuel Macron au proiectat sâmbătă o solidaritate politică cu privire la războaiele din Ucraina și Israel, pe fondul tensiunilor persistente privind abordarea comunității internaționale față de ambele conflicte.

După comemorarea debarcării din Normandia, liderul SUA a efectuat sâmbătă prima sa vizită de stat în Franţa, fiind găzduit de președintele francez Emmanuel Macron și primit cu mare fast la Arcul de Triumf din Paris și pe bulevardul Champs-Élysées. 

Întâlnindu-se apoi la Palatul Élysée pentru convorbiri politice bilaterale și un dineu de stat, Macron i-a mulțumit mai întâi lui Biden pentru că SUA a jucat un “rol esențial” în a ajuta Ucraina să respingă invazia Rusiei, relatează Politico, în timp ce Biden a evocat  pachetul de ajutor pentru apărare de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina pe care Congresul l-a adoptat după luni de dispute și a reafirmat angajamentul Americii față de efortul de război.

 

De asemenea, el și-a exprimat sprijinul pentru propunerea de pace pe care Biden a schițat-o pentru războiul din Gaza.

Biden a vorbit despre legătura de nezdruncinat dintre America și Franța, referindu-se la sprijinul comun pentru Ucraina.

“Știți că Putin nu se va opri la Ucraina. Toată Europa va fi amenințată. Statele Unite nu vor lăsa să se întâmple asta… nu vom renunța”, a declarat Biden, în contextul în care atât el, cât și Emmanuel Macron s-au întâlnit în Franța cu Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei fiind invitat la ceremoniile care au marcat 80 de ani de la debarcarea aliată în Normandia în timpul celui de-al Doilea Război Mondiale.

Înainte de aceasta, Macron a salutat “loialitatea” preşedintelui american, în care vede un “partener care iubeşte şi respectă europenii”.

“Vă mulţumesc că sunteţi preşedintele primei puteri mondiale” şi că “faceţi acest lucru cu claritatea şi loialitatea unui partener care iubeşte şi respectă europenii”, a declarat sâmbătă preşedintele francez, lăudând voinţa lui Biden, care candidează pentru realegerea sa în faţa lui Donald Trump, de a fi “cel care vrea să construiască aceste acorduri, din Ucraina până în Orientul Mijlociu”, relatează și Agerpres.

Declarațiile de presă au avut loc după o întâlnire privată între cei doi.

În timpul conferinţei de sâmbătă de la Paris, Macron şi Biden au afişat unitatea lor în faţa provocărilor transatlantice, începând cu războiul din Ucraina şi terminând cu spectrul unei posibile reveniri a lui Donald Trump. Fostul preşedinte american ameninţă în mod regulat că SUA nu vor mai participa la apărarea europenilor în faţa Rusiei în cadrul NATO dacă el va fi reales în noiembrie şi dacă aceste state nu îşi vor majora contribuţiile financiare la organizaţia transatlantică.

Săptămâna aceasta, am arătat lumii încă o dată puterea aliaților și ce putem realiza atunci când stăm împreună”, a declarat Biden.

Vizita lui Biden în Franța, care a coincis și cu alegerile europene unde 373 de milioane de cetățeni sunt așteptați la urne pentru cel mai mare exercițiu electoral democratic de pe arena mondială, a cuprins și două discursuri susținute de președintele SUA pe plajele din Normandia, pentru a marca 80 de ani de la Ziua Z care a întors soarta celui de-al Doilea Război Mondial, și la Pointe du Hoc, legendara stâncă escaladată de rangerii americani împotriva soldaților Germaniei naziste, unde a vorbit despre importanța apărării libertății și democrației în fața ideologiilor odioase ale prezentului, similare cu cele din perioada celei de-a doua conflagrații mondiale.

În Franța, Joe Biden a făcut o pledoarie pentru apărarea democrației și a libertății, elogiind și omagiind eroii americani care au făcut posibilă debarcarea militară care a condus la eliberarea Europei. Într-o paralelă cu războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei, liderul de la Casa Albă a avertizat că “lupta dintre dictaturi și libertate este nesfârșită”.

Liderul SUA va reveni în Europa și la finele săptămânii viitoare, unde va participa la summitul G7 din Italia.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Stoltenberg și Orban au stabilit că Ungaria nu va participa la sprijinul NATO pentru Ucraina, dar nu îl va bloca

Published

on

© NATO

Ungaria nu va participa la viitoarele eforturi ale NATO de a-şi consolida ajutorul pentru Ucraina, dar nici nu se va opune ca ceilalţi parteneri din Alianţă să facă acest lucru, a anunţat miercuri, la Budapesta, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în urma unei discuţii cu prim-ministrul Viktor Orban, transmit EFE şi AFP, potrivit Agerpres.

Secretarul general a explicat că NATO acceptă poziţia Budapestei, în timp ce guvernul Ungariei s-a angajat să nu se opună şi să “permită” acţiuni în sprijinul Kievului ale “celorlalţi aliaţi”.

Prim-ministrul şi cu mine am convenit că Ungaria nu îi va împiedica pe ceilalţi aliaţi să susţină financiar Ucraina şi NATO să joace un rol de prim-plan în coordonare“, a declarat Stoltenberg într-o conferinţă de presă comună.

“Niciun fel de personal ungar nu va participa” la acţiunile ce vor fi convenite la următorul summit NATO din iulie la Washington, a adăugat el.

La întâlnirea cu uşile închise s-a convenit şi ca pentru aceste acţiuni să nu fie folosite fonduri ungare.

Ungaria a spus clar în negocierile de astăzi că nu doreşte să blocheze deciziile NATO care, deşi diferă de poziţia ungară, sunt sprijinite de celelalte ţări membre“, a confirmat Orban.

Citiți și Jens Stoltenberg le cere aliaților NATO un ajutor anual de minim 40 de miliarde de euro pentru Ucraina “atât timp cât va fi necesar” și într-un “mod echitabil”

El a mai declarat că, la întâlnirea cu Stoltenberg, a subliniat că, în conformitate cu tratatul de constituire a NATO, nu există nicio obligaţie pentru aliaţi să participe la acţiuni în afara teritoriului statelor membre.

Ungaria “a primit garanţiile necesare”, a spus Orban, subliniind că ţara sa va rămâne un membru loial şi angajat al Alianţei Nord-Atlantice.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis: Războiul este în zona Mării Negre, capacitatea de apărare NATO trebuie să fie totală; R. Moldova, un partener pe care îl dorim de partea noastră

Published

on

© Administrația Prezidențială

Zona Mării Negre este vitală pentru securitatea întregului spaţiu euroatlantic, regiunea în care se poartă războiul, iar Republica Moldova este partenerul NATO cel mai afectat de acest conflict, a declarat, marţi, preşedintele Iohannis, la finalul summitului Formatului București 9 (B9) de la Riga.

“Pentru noi, în România, este foarte important ca postura de descurajare a NATO să fie foarte puternică şi, de asemenea, capacitatea de apărare să fie totală. Românii vor să fie apăraţi şi românii sunt apăraţi de NATO. A doua chestiune pe care am atins-o eu, dar şi ceilalţi vorbitori, sprijinul pentru Ucraina. Am reiterat că România sprijină Ucraina, este alături de Ucraina împreună cu ceilalţi aliaţi din NATO atât timp cât va fi nevoie”, a spus șeful statului, într-o conferință de presă.

În ceea ce priveşte Republica Moldova, președintele a arătat că acest stat este afectat de numărul mare de refugiaţi şi atacurile hibride.

Am subliniat foarte clar că trebuie să ajutăm Moldova pentru că este un partener pe care îl dorim de partea noastră“, a precizat Klaus Iohannis.

El a evocat, totodată, importanţa regiunii Mării Negre.

“Acest război se poartă în zona Mării Negre, în nicio altă parte din lume. Aici este războiul. De aceea este extrem de important să înţeleagă toată lumea: Marea Neagră, zona Mării Negre este vitală pentru securitatea întregului spaţiu euroatlantic”, a punctat preşedintele.

Summitul din capitala Letoniei a fost prezidat de către inițiatorii Formatului B, și anume președintele, Klaus Iohannis și preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, şi de gazda reuniunii, preşedintele Letoniei, Edgars Rinkevics. La reuniune a fost prezent și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și au participat, în premieră, Finlanda şi Suedia, cei mai noi aliați din cadrul NATO. Au absentat liderii Slovaciei și Ungariei, întărind speculațiile privind o eventuală excludere a Budapestei din acest format după ce premierul Viktor Orban s-a arătat dornic să modifice statutul Ungariei în NATO pentru a nu participa la sprijinul pentru Ucraina.

La finalul summitului, președintele Klaus Iohannis a explicat că Bratislava și Budapesta au fost reprezentate la nivel de ambasadori, că nu a fost discutată nicio excludere din format și că declarația comună a fost adoptată la nivelul co-președinților, întrucât un stat membru nu a fost de acord cu aceste concluzii.

Summitul aliaților de pe flancul estic al NATO s-a încheiat marți, la Riga, cu o declarație comună adoptată de co-președinții Formatului “București 9” care reconfirmă că Rusia este şi va rămâne cea mai semnificativă şi directă ameninţare la adresa securităţii NATO. În documentul adoptat sub formă de poziție a aliaților de pe flancul estic pentru summitul NATO de la Washington din luna iulie, liderii B9 afirmă că aliaţii vor lucra la o strategie “pentru a contesta, constrânge şi contracara Rusia”, inclusiv prin limitarea capacităţii Moscovei de a-şi reconstitui armata.

Continue Reading

NATO

Declarația co-liderilor B9 înainte de summitul NATO: Vom lucra la o strategie “pentru a contesta, constrânge şi contracara Rusia” și a limita capacitatea Moscovei de a-şi reconstitui armata

Published

on

© Administrația Prezidențială

Summitul aliaților de pe flancul estic al NATO s-a încheiat marți, la Riga, cu o declarație comună adoptată de co-președinții Formatului “București 9” care reconfirmă că Rusia este şi va rămâne cea mai semnificativă şi directă ameninţare la adresa securităţii NATO. În documentul adoptat sub formă de poziție a aliaților de pe flancul estic pentru summitul NATO de la Washington din luna iulie, liderii B9 afirmă că aliaţii vor lucra la o strategie “pentru a contesta, constrânge şi contracara Rusia”, inclusiv prin limitarea capacităţii Moscovei de a-şi reconstitui armata.

Summitul din capitala Letoniei a fost prezidat de către inițiatorii Formatului B, și anume președintele, Klaus Iohannis și preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, şi de gazda reuniunii, preşedintele Letoniei, Edgars Rinkevics. La reuniune a fost prezent și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și au participat, în premieră, Finlanda şi Suedia, cei mai noi aliați din cadrul NATO. Au absentat liderii Slovaciei și Ungariei, întărind speculațiile privind o eventuală excludere a Budapestei din acest format după ce premierul Viktor Orban s-a arătat dornic să modifice statutul Ungariei în NATO pentru a nu participa la sprijinul pentru Ucraina.

La finalul summitului, președintele Klaus Iohannis a explicat că Bratislava și Budapesta au fost reprezentate la nivel de ambasadori, că nu a fost discutată nicio excludere din format și că declarația comună a fost adoptată la nivelul co-președinților, întrucât un stat membru nu a fost de acord cu aceste concluzii.

“Rusia este şi va rămâne cea mai semnificativă şi directă ameninţare la adresa securităţii aliate. Vom lucra la o strategie cuprinzătoare pentru a contesta, constrânge şi contracara Rusia, inclusiv prin limitarea capacităţii Rusiei de a-şi reconstitui armata şi capacitatea sa de a lansa ameninţări. Rămânem fermi în eforturile noastre de a susţine presiunea internaţională asupra Rusiei, inclusiv prin sancţiuni şi alte măsuri, atâta timp cât Rusia îşi continuă politicile şi acţiunile ostile, inclusiv încălcarea flagrantă a dreptului internaţional”, se arată în declaraţia comună semnată de cei trei lideri.

Ei s-au declarat “profund îngrijoraţi” de “activităţile hibride maligne” recente ale Rusiei pe teritoriul NATO, apreciind că acestea constituie o ameninţare la adresa securităţii aliaţilor.

De asemenea, copreşedinţii B9 de la Riga au reafirmat sprijinul “neclintit” pentru Ucraina “independentă şi suverană”.

“Ne reunim într-un moment în care Rusia nu dă semne de retragere din războiul său brutal împotriva Ucrainei. Reafirmăm sprijinul nostru neclintit pentru o Ucraină independentă şi suverană, în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional. O Ucraină puternică, independentă şi democratică este vitală pentru stabilitatea regiunii euroatlantice. Continuăm să solicităm Rusiei să oprească imediat toate ostilităţile războiului său de agresiune şi să îşi retragă necondiţionat forţele de pe teritoriul Ucrainei”, au punctat Klaus Iohannis, Andrzej Duda şi Edgars Rinkevics.

Cei trei lideri B9 au reafirmat că Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru războiul său ilegal, nejustificat şi neprovocat de agresiune împotriva Ucrainei.

“Nu poate exista impunitate pentru Rusia pentru crimele de război şi încălcările şi abuzurile de drept internaţional, inclusiv a drepturilor omului şi a dreptului internaţional umanitar”, atrag atenţia aceştia.

De asemenea, prin intermediul co-preşedinţilor summitului de la Riga, liderii B9 au transmis un mesaj Belarusului, dar şi celorlalte state care “facilitează în mod activ efortul de război al Rusiei”, referindu-se la parteneriatul strategic din ce în ce mai aprofundat dintre China și Rusia.

“Îi condamnăm pe toţi cei care, inclusiv Belarus, facilitează în mod activ efortul de război al Rusiei şi acţiunile hibride maligne, inclusiv împotriva Aliaţilor. Îi îndemnăm să înceteze complicitatea la agresiunea şi activităţile destabilizatoare ale Rusiei. Parteneriatul strategic din ce în ce mai aprofundat dintre Republica Populară Chineză şi Rusia şi încercările lor de a se consolida reciproc de a submina ordinea internaţională bazată pe reguli sunt contrare valorilor şi intereselor noastre. Facem apel la toate statele să susţină ordinea internaţională, inclusiv principiile suveranităţii şi integrităţii teritoriale, aşa cum sunt consacrate în Carta ONU şi să se abţină de la sprijinirea efortului de război al Rusiei în orice fel şi de la orice acţiune care ajută Rusia să eludeze sancţiunile impuse”, se menţionează în textul declaraţiei comune.

Liderii B9 au evidențiat, totodată importanţa legăturii transatlantice pentru securitatea şi unitatea statelor lor şi susţin că au consolidat şi vor continua să întărească substanţial postura NATO de descurajare şi apărare înaintată pe Flancul Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră.

În acest context, Iohannis, Duda și Rinkevics au evocat “progresul substanţial” în ceea ce priveşte investiţiile pentru apărare, punctând că o industrie de apărare puternică în întreaga alianţă rămâne “esenţială”.

“Rămânem mai hotărâţi ca niciodată în sprijinirea Ucrainei atât timp cât este nevoie, pentru ca Ucraina să câştige. (…) Susţinem pe deplin aspiraţiile euroatlantice ale Ucrainei. Securitatea Ucrainei este de mare importanţă pentru aliaţi, pentru alianţă şi pentru o pace durabilă în zona euroatlantică. (…) Salutăm angajamentul şi progresul substanţial al Ucrainei, în pofida circumstanţelor generate de război, cu privire la implementarea reformelor, care sunt esenţiale pentru avansarea în continuare pe calea către aderarea la UE şi NATO. Încurajăm Ucraina să continue reformele (…)”, transmit copreşedinţii Summitului B9 de la Riga.

Declarația comună adoptată felicită Republica Moldova pentru eforturile de a menţine stabilitatea şi de a avansa pe calea reformelor pentru integrarea europeană, liderii subliniind că continua “sprijinul adaptat al NATO” pentru Bosnia şi Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova.

Formatul Bucureşti 9 (B9) este o iniţiativă româno-poloneză dedicată aspectelor de securitate specifice flancului estic al NATO care reuneşte statele aliate din această zonă. A fost lansat în 2015, la Bucureşti, la iniţiativa comună a preşedinţilor României, Klaus Iohannis, şi Poloniei, Andrzej Duda, ca răspuns la deteriorarea situaţiei de securitate în urma anexării ilegale a Crimeii.

Reuniunea la nivel înalt a statelor din Formatul “Bucureşti 9” s-a desfășurat cu o lună înaintea summitului aniversar al NATO de la Washington, care marchează împlinirea a 75 de ani de la înfiinţarea Alianţei. Liderii au avut oportunitatea unui schimb aprofundat de opinii cu privire la obiectivele majore şi principalele rezultate preconizate pentru Summitul de la Washington, cu accent pe consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, precum şi pe intensificarea sprijinului pentru Ucraina, precizează sursa citată.

Formatul “București 9” reunește România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Ungaria.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.8 seconds ago

După câștigarea alegerilor europene, von der Leyen s-a întâlnit cu Macron la Paris pentru a discuta “agenda strategică europeană”: Sprijinul pentru Ucraina, prioritate existențială pentru UE

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

“Consens neobișnuit de rapid pentru funcțiile de top din UE” vs. “liderii nu vin la Bruxelles să aprobe un acord”: Cei 4 lideri care ar urma să conducă Uniunea

ROMÂNIA3 hours ago

Klaus Iohannis și Martin Schulz au discutat despre noua configurație politică a UE: Este importantă unitatea europeană în contextul creșterii forțelor extremiste

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Simona Bucura-Oprescu a depus la OIM documentul de ratificare de către România a Convenției privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii

SUA4 hours ago

Biden inspiră de departe mai multă încredere decât Trump la nivel global (sondaj)

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

ROMÂNIA5 hours ago

Eurostat: În 2023, românii erau cetățenii UE cei mai expuși riscului de sărăcie și excluziune socială

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

CE prezintă etapele cheie și acțiunile necesare pentru implementarea Pactului privind migrația și Azilul. Statele membre vor pregăti planuri naționale de implementare până în decembrie

EDUCAȚIE6 hours ago

Universitatea din București, prima universitate din România și în primele 101 – 200 de universități din lume privind dezvoltarea durabilă, conform Times Higher Education Impact Rankings 2024

U.E.6 hours ago

Emmanuel Macron își apără decizia de a convoca alegeri anticipate în Franța: “Eu nu vreau să dau cheile puterii” extremei drepte

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

ALEGERI EUROPENE 20241 day ago

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Războiul este în zona Mării Negre, capacitatea de apărare NATO trebuie să fie totală; R. Moldova, un partener pe care îl dorim de partea noastră

NATO1 day ago

De la summitul B9, Klaus Iohannis anunță convocarea CSAT pentru a analiza posibilitatea transferului unui sistem de rachete Patriot către Ucraina

COMISIA EUROPEANA1 day ago

UE va trimite în iunie Kievului o sumă suplimentară de 1,9 mld. de euro din Mecanismul pentru Ucraina

ALEGERI EUROPENE 20243 days ago

Adrian Câciu, după ieșirea de la urne: Am votat pentru ”o echipă puternică în PE, care să fie întotdeauna la masa deciziilor și care să ne netezească drumul către aderarea la Schengen terestru”

PPE3 days ago

Alegeri europene și locale. Rareș Bogdan a votat ”cu gândul la viaţa românilor de peste tot” și pentru ”o Românie puternică în Europa”

ROMÂNIA3 days ago

Sebastian Burduja: Am votat pentru schimbare. Speranța din inimile bucureștenilor va fi victoria acestei zile

ALEGERI EUROPENE 20243 days ago

Siegfried Mureșan a votat pentru ”o Românie puternică într-o Europă puternică” și pentru dezvoltarea țării ”cu fonduri europene”

Trending