Președinții Statelor Unite și Franței, Joe Biden și Emmanuel Macron, au avut duminică o conversație telefonică înainte de vizita liderului francez la Moscova pentru discuții cu Vladimir Putin și de o deplasare a noului cancelar german la Washington, o vizită în premieră la Casa Albă pentru Olaf Scholz și premergătoare prezenței sale, marți, la Moscova.
Acest convorbire telefonică de 40 de minute s-a înscris într-o “logică de coordonare”, potrivit Palatului Elysee, înainte de vizita preşedintelui francez la Moscova şi apoi, marţi, la Kiev, unde urmează să se întâlnească cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, informează Agerpres.
Potrivit și unui comunicat difuzat de Casa Albă, Biden și Macron au discutat “despre eforturile diplomatice și de descurajare în curs de desfășurare ca răspuns la consolidarea militară continuă a Rusiei la frontierele Ucrainei și și-au afirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”.
În cadrul celei de-a doua convorbiri telefonice din ultima săptămână, președinții SUA și Franței “au convenit că echipele lor vor rămâne în contact și vor continua să se consulte cu aliații și partenerii noștri, inclusiv cu Ucraina”.
De altfel, în pregătirea vizitei sale la Kremlin şeful statului francez a discutat cu premierul britanic, Boris Johnson, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi liderii celor trei ţări baltice, preşedintele lituanian, Gitana Nauseda, şi premierii leton, Krisjanis Karins, şi eston, Kaja Kallas.
Și șefii diplomațiilor americană și franceză, Antony Blinken și Jean-Yves Le Drian, au avut duminică o convorbire telefonică în care au discutat “despre eforturile comune de a consolida flancul estic al NATO”, în condițiile în care SUA trimit 1.000 de soldați în România, iar ministrul de externe francez s-a aflat săptămâna trecută la București, unde a reafirmat disponibilitatea Franței de a conduce un dispozitiv NATO în România.
Înaintea întrevederii faţă în faţă de luni, de la Kremlin, cu preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, şeful statului francez, Emmanuel Macron, va căuta să observe la interlocutorul său “cel puţin un semn al unei detensionări” care să evite izbucnirea unui conflict cu Ucraina, a relatat duminică Journal de Dimanche (JDD), care a citat surse diplomatice şi pe însuşi liderul de la Palatul Elysee, transmite EFE, potrivit Agerpres.
“Câtă vreme noi, europenii, vom delega dialogul (…) nu vom putea rezolva niciun conflict, pentru că, dacă îi lăsăm pe alţii să vorbească în numele nostru, nu vom putea contribui la propria noastră securitate colectivă”, a declarat Macron pentru JDD.
Săptămâna trecută, președintele Emmanuel Macron nu a exclus posibilitatea de a vizita Rusia pentru a găsi o soluţie diplomatică la criză, în timp ce a avut trei convorbiri telefonice cu Vladimir Putin în ultima săptămână. În cadrul acestor discuții, Putin a acuzat SUA și NATO că ignoră “preocupările fundamentale” ale Rusiei cu privire la avansarea NATO în Europa, în timp ce Palatul Elysee a subliniat că Macron și Putin au căzut de acord asupra necesității unei “de-escaladări” în criza ucraineană și a continuării dialogului. Totodată, liderul rus s-a prevalat de contextul celorlalte două conversații cu Macron pentru a invoca “problemele legate de garanţiile de securitate cerute pe termen lung cerute de Rusia şi care să fie constrângătoare din punct de vedere juridic”.
Între timp, președintele chinez Xi Jinping și omologul său Vladimir Putin au semnat vineri, la Beijing, o declarație comună prin care cer Occidentului să “abandoneze abordările ideologizate ale Războiului Rece”, în timp ce liderii celor două regimuri pe care SUA și Occidentul le consideră ca fiind “autocratice” și-au prezentat relația lor afabilă în capitala Chinei. În declarație, cei doi lideri au cerut NATO să excludă extinderea în Europa de Est și au statuat că noile relații sino-ruse sunt “superioare alianțelor politice și militare din perioada Războiului Rece“.
Toate aceste manevre diplomatice au loc în contextul tensiunilor dintre Occident şi Rusia legate de concentrarea de trupe ruse la frontierele Ucrainei. Moscova susţine că nu intenţionează să invadeze ţara vecină, dar cere garanţii din partea NATO că nu va primi Ucraina ca membră.
Pe de altă parte, SUA și aliații săi strâng rândurile în fața unei potențiale invazii militare a Rusiei în Ucraina, acțiune pe care Casa Albă nu o mai califică drept “iminentă”.
Occidentul și Rusia se află în prezent în faza ping-pong-ul diplomatic dintre Moscova, Washington și NATO privind propunerile fiecăreia și răspunsurile aferente pentru arhitectura de securitate europeană.
Atât pe marginea propunerilor SUA și NATO, cât și în contextul unui răspuns pe care Moscova l-a trimis către cele două părți, secretarul de stat american Antony Blinken și ministrul de externe rus Serghei Lavrov au avut săptămâna trecută o convorbire telefonică, dar fără niciun progres notabil înregistrat.
