Connect with us

ROMÂNIA

MAE: Cipru își închide granițele pentru turiștii români după plasarea României în categoria țărilor de mare risc

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

România a fost inclusă pe lista statelor din categoria C, alături de Luxemburg, Muntenegru, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Serbia și Suedia, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE), după ce autoritățile statului insular au plasat România în categoria țărilor de mare risc pe fondul creșterii cazurilor de coronavirus.

Potrivit celui mai recent bilanț publicat de Grupul de Comunicare Strategică, sâmbătă au fost înregistrate 1284 de infectări noi cu noul coronavirus, ducând astfel numărul total de cazuri pe teritoriul României la 43.678 de persoane infectate.

Conform noilor măsuri, accesul pe teritoriul Republicii Cipru este permis cetățenilor care vin din statele incluse în categoria C, după cum urmează:

  1. cetățenii ciprioți și cetățenii străini cu rezidență legală în Cipru pot intra cu condiția prezentării documentelor care atestă rezidența, a autorizației de călătorie obținute prin intermediul portalului www.cyprusflightpass.gov.cy cu 24 de ore înaintea deplasării și testului molecular RT-PCR negativ pentru infecția cu COVID-19. Testul poate fi efectuat fie în România, într-un laborator acreditat, fie în aeroport, la sosire.
  2. alte categorii de persoane (posesori de pașapoarte diplomatice aflați în misiune, oameni de afaceri sau de știință care trebuie să călătorească din motive profesionale, sportivi care au contracte încheiate la cluburi din Cipru, specialiști cu contracte de muncă, cazuri umanitare etc.) pot intra doar cu condiția obținerii unui permis special eliberat de Ministerul de Interne cipriot. Cererile, însoțite de documente doveditoare, vor fi transmise prin intermediul poștei electronice la e-mail-ul: covid19@crmd.moi.gov.cy. Pe lângă permisul special, la intrarea pe teritoriul Republicii Cipru trebuie prezentată autorizația de călătorie obținută prin intermediul portalului www.cyprusflightpass.gov.cy cu 24 de ore înaintea deplasării și un test molecular tip RT-PCR cu rezultat negativ pentru infecția cu COVID-19. Pentru cei cu permise speciale, testul poate fi efectuat doar în România cu maximum 72 de ore anterior momentului intrării pe teritoriul Republicii Cipru și atestat printr-un certificat redactat în limba engleză.

Conform informațiilor comunicate de autoritățile cipriote, necompletarea autorizației de călătorie pe portalul www.cyprusflightpass.gov.cy poate conduce la blocarea îmbarcării sau, la aterizarea în Cipru, la o amendă de 300 de euro. 

De asemenea, toate persoanele care sosesc în Republica Cipru din state incluse la categoria C trebuie să se autoizoleze pentru o perioadă de 14 zile.

Cetățenii proveniți din statele încadrate la categoria C nu pot călători în scop turistic în Republica Cipru.

Totodată, MAE reamintește că, începând cu data de 17 iulie a.c,  autoritățile cipriote nu mai permit turiștilor să traverseze în partea de nord a insulei. Cetățenii români care se află în partea de nord a insulei nu vor primi autorizația de trecere decât în cazuri umanitare (deces al unui membru de familie, situații medicale de urgență), deplasarea urmând a avea loc exclusiv prin punctul de trecere Metehan.

MAE reiterează, de asemenea, că lista statelor din care este permisă intrarea în Republica Cipru este actualizată săptămânal de către Ministerul cipriot al Sănătății, în funcție de datele epidemiologice din fiecare țară.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Nicosia: 00357 22495333, 00357 22517333, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție telefonul de urgență al ambasadei: 00357 97812277.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Declarația finală care trasează calea NATO către 2030: În fața concurenței sistemice din partea Rusiei și Chinei, liderii Alianței reafirmă angajamentul față de Articolul V și decid elaborarea următorului Concept Strategic

Published

on

© NATO

Corespondență din Bruxelles

La primul summit NATO cu Joe Biden președinte al SUA și la ultimul pentru cancelarul german Angela Merkel, liderii celor 30 de state aliate au trasat calea de urmat pentru Alianța Nord-Atlantică către orizontul anului 2030, reafirmând angajamentul solemn față de articolul V din Tratatul de la Washington, în timp ce au recunoscut concurența sistemică din partea puterilor autoritare precum China și Rusia.

“Ne menținem angajamentul ferm față de Tratatul fondator al NATO de la Washington, inclusiv față de faptul că un atac împotriva unui aliat va fi considerat un atac împotriva noastră a tuturor, așa cum este prevăzut la articolul 5”, au transmis liderii în debutul unei Declarații Finale consistente, în 79 de puncte.

Reafirmând că NATO este cea mai puternică și mai de succes Alianță din istorie, atașamentul față de valorile democratice și respectul față de ordinea internațională bazată pe reguli, liderii NATO admit concurența sistemică din partea autocrațiilor.

Ne confruntăm cu amenințări multidimensionale, concurență sistemică din partea puterilor asertive și autoritare, precum și cu provocări de securitate crescânde la adresa statelor noastre și a cetățenilor noștri, din toate direcțiile strategice“, continuă liderii.

Sub semnul acestei competiții cu autocrații, reprezentanții statelor NATO plasează China și Rusia laolaltă încă de la punctul al 3-lea al comunicatului final.

Acţiunile agresive ale Rusiei reprezintă o ameninţare la adresa securităţii euro-atlantice; terorismul în toate formele şi manifestările sale rămâne o ameninţare persistentă pentru noi toţi. Actori statali şi nestatali subminează ordinea internaţională bazată pe reguli şi încearcă să submineze democraţia din întreaga lume. (…) Influența în creștere și politicile internaționale ale Chinei pot prezenta provocări pe care trebuie să le gestionăm împreună, ca Alianță. Vom angaja China în vederea apărării intereselor de securitate ale Alianței“, au decis Biden, Macron, Merkel, Iohannis și ceilalți aliați.

De asemenea, în același registru, liderii au stabilit că “schimbările climatice sunt un factor de multiplicare a ameninţărilor cu implicaţii asupra securităţii Alianţei”.

Cele 79 de puncte incluse în comunicatul aprobat în spiritul consensului care guvernează Alianța Nord-Atlantică conțin 62 de referi la Federația Rusă și 10 referi la China, în timp ce sunt cuprinse și referiri importante pentru securitatea aliaților, precum România, de la importanța strategică a Mării Negre la postura avansată a NATO pe flancul estic și de la salutarea inaugurării Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București la sprijinul pentru partenerii din vecinătatea estică.

Prima abordare consolidată și dură a NATO cu privire la China

Comunicatul final al summitului a inclus o secțiune robustă despre China – o schimbare semnificativă față de acum câțiva ani, după ce Beijingul a fost inclus pentru prima oară în declarația unui summit aliat, la Londra, în 2019. În document, aliații se referă la ambițiile declarate ale Chinei care reprezintă provocări sistemice, la cooperarea în plan militar cu Rusia, la extinderea arsenalului nuclear, însă liderii salută și oportunitățile de relaționare cu China.

“Ambițiile declarate ale Chinei și comportamentul asertiv al acesteia reprezintă provocări sistemice la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli, precum și pentru arii relevante pentru securitatea Alianței. Suntem preocupați de aceste politici coercitive, care sunt în contrast cu valorile fundamentale înscrise în Tratatul de la Washington. China își extinde în mod rapid arsenalul nuclear, prin creșterea numărului de focoase nucleare și a sistemelor sofisticate de lansare, pentru a constitui o „triadă nucleară”. Beijing este lipsit de transparență în implementarea programului de modernizare militară, respectiv a strategiei de fuziune civil-militară, strategie declarată public. De asemenea, cooperează în plan militar cu Rusia, inclusiv prin participarea la exerciții rusești derulate în spațiul euroatlantic. Rămânem îngrijorați de frecventa lipsă de transparență a Chinei și acțiunile sale de dezinformare. Solicităm Chinei să respecte angajamentele internaționale și să acționeze responsabil în sistemul internațional, inclusiv în spațiu, în domeniul cibernetic și maritim, în conformitate cu rolul său de putere majoră, NATO menține un dialog constructiv cu China acolo unde este posibil. În funcție de interesele noastre, salutăm oportunitățile de relaționare cu China în domenii de relevanță pentru Alianță, precum și cu privire la provocări comune, cum ar fi schimbările climatice. Considerăm că schimbul de informații asupra politicilor și activităților acesteia este important pentru creșterea gradului de conștientizare și discutarea potențialelor divergențe. Aliații îndeamnă China să se implice consistent în dialog, precum și în oferirea de măsuri de creștere a încrederii și transparenței privind capabilitățile sale nucleare, respectiv doctrina chineză. Transparența reciprocă și înțelegerea comună vor aduce beneficii atât NATO, cât și Chinei”, se arată în paragrafele 55-56 din comunicatul final.

Documentul abordează cazurile de război hibrid și arată că NATO ar putea activa articolul 5 din Tratatul de la Washington, ca în cazul unui atac armat, în timp ce aliații susțin că NATO nu are “intenţia de a lansa rachete nucleare terestre în Europa”. 

Ce cuprinde agenda transatlantică pentru NATO 2030?

Declarația finală a summitului de la Bruxelles, andosată de Joe Biden, Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și ceilalți lideri euro-atlantici, a aprobat o agendă transatlantică pentru viitor, liderii însărcinându-l pe secretarul general Jens Stoltenberg să conducă procesul de elaborare a următorului Concept Strategic al NATO până la summitul din 2022, care va avea loc la Madrid.

“Agenda NATO 2030 fixează un nivel ridicat de ambiție pentru NATO. Aceasta oferă direcționări clare de continuare a adaptării pentru a răspunde amenințărilor și provocărilor curente, emergente și viitoare, pe baza adaptării în curs politice și militare a Alianței. Avansarea în ceea ce privește Agenda NATO 2030, cele trei sarcini fundamentale și următorul Concept Strategic necesită finanțare adecvată prin cheltuieli naționale pentru apărare și prin bugetele comune. În funcție de cerințe, agreăm să sporim asigurarea acestor resurse inclusiv, dacă este nevoie, a bugetelor comune NATO începând cu 2023, cu luarea în considerare a aspectelor legate de sustenabilitate, responsabilitate și accesibilitate. La reuniunea din 2022 vom agrea, alături de Conceptul Strategic, cerințele specifice de finanțare suplimentară până în 2030 și implicațiile în termeni de resurse pentru bugetul militar NATO, Programul NATO de investiții pentru securitate și bugetul civil NATO și vom identifica potențiale măsuri de eficientizare”, este detaliat în comunicatul final.

Agenda NATO 2030 reafirmă că NATO este forumul transatlantic unic, esențial și indispensabil pentru consultări și acțiuni comune, importanța consolidării rezilienței și prevede că Alianța va lansa un accelerator civil-militar de inovare în domeniul apărării pentru Atlanticul de Nord și va crea un Fond NATO pentru inovare. De asemenea, Alianța Nord-Atlantică a decis să întărească parteneriatele cu UE, cu țările democratice din Asia Pacific – Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Coreea de Sud și cu alte țări din Africa, Asia și America Latină. Nu în ultimul rând, liderii aliați l-au însărcinat pe secretarul general să stabilească o țintă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și să inițieze un dialog regulat la nivel înalt pe teme de schimbări climatice și securitate.

“Prin deciziile noastre de astăzi, am deschis un nou capitol al relației transatlantice și am setat direcția pentru continua adaptare a Alianței către 2030 și în perspectivă. Așteptăm cu interes să ne întâlnim din nou în Spania, în 2022, iar ulterior în Lituania”, au conchis cei 30 de lideri ai statelor membre ale NATO.

Declarația finală a summitului NATO de la Bruxelles este disponibilă aici și aici.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis consideră binevenită o discuție între Joe Biden și Vladimir Putin privind scutul de la Deveselu pentru a clarifica rolul defensiv al sistemului antirachetă

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Bruxelles

Președintele Klaus Iohannis a declarat luni, la finalul summitului NATO de la Bruxelles, că sistemul antirachetă al Alianței Nord-Atlantice de la Deveselu este unul pur defensiv, arătând că o discuție pe acest subiect, la Geneva, între președintele american Joe Biden și președintele rus Vladimir Putin este binevenită.

“Acest scut este de multe ori adus în discuție de Rusia, însă cred că este binevenită și această discuție pentru a reitera că acest scut este unul pur defensiv, inclusiv partea de la noi, de la Deveselu, are numai rol defensiv. Noi nu intenționăm să atacăm pe nimeni cu acest scut, însă suntem foarte hotărâți să apărăm națiunile noastre, statele noastre, și de aceea am acceptat la vremea respectivă instalarea unei componente a acestui scut și în România”, a spus Iohannis, răspunzând la o întrebare cu privire la faptul că Vladimir Putin a afirmat că va aborda acest subiect cu președintele american Joe Biden.

Întrebat în ce măsură România discută cu Rusia, el a răspuns: “Noi discutăm toate aceste chestiuni în formatele din care suntem parte fiindcă aşa este corect”.

De altfel, în paragraful 44 al Declarației Finale a Summitului NATO, liderii aliați au subliniat că sistemul antibalistic al Alianței nu este îndreptat împotriva Rusiei și că acesta are ca scop apărarea împotriva amenințărilor potențiale care provin din afara zonei euro-atlantice.

“Am explicat Rusiei de mai multe ori că sistemul BMD nu este capabil împotriva descurajării nucleare strategice a Rusiei și nu există nicio intenție de a reproiecta acest sistem pentru a avea o astfel de capacitate în viitor. Prin urmare, declarațiile rusești care amenință că vor viza aliații din cauza sistemului BMD al NATO sunt inacceptabile și contraproductive. În cazul în care Rusia este pregătită să discute cu NATO despre BMD și sub rezerva acordului Alianței, NATO rămâne deschisă la discuții”, au transmis liderii NATO.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis l-a invitat pe Joe Biden în România: Președintele SUA a fost perfect de acord să organizăm o întâlnire prin care să întărim Parteneriatul Strategic

Published

on

© NATO

Corespondență din Bruxelles

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat luni, la finalul summitului NATO de la Bruxelles, că l-a invitat pe preşedintele SUA, Joe Biden, în România, pentru a consolida parteneriatul strategic bilateral și pentru a continua discuţia din 2015, când șeful statului a fost primit la Casa Albă de Biden, care atunci era vicepreședintele Statelor Unite.

Șeful statului a anunțat că a avut două discuții scurte cu președintele Biden, în marja summitului NATO, în contextul în care presa americană a relatat că liderul de la Casa Albă a discutat cu președinții României și Poloniei despre summitului formatului București 9 la care a participat, virtual, pe 10 mai.

Am avut două discuții scurte cu Președintele Biden, nu una. Prima a fost chiar la început, unde împreună cu Președintele Duda am ținut să îl salutăm pe Președintele Biden, să ne exprimăm mulțumirea față de prezența domniei sale în Summitul B9. A fost o prezență consistentă, a avut un discurs foarte solid, vă amintiți cu siguranță. Și, evident, am dorit să ne asigurăm că în continuare avem un parteneriat strategic foarte solid și că avem întreaga atenție a Parteneriatului Strategic Statele Unite ale Americii pentru Flancul Estic. Președintele Biden ne-a asigurat că se implică în mod deosebit și foarte mult pentru a sprijini România și Polonia, pentru a îmbunătăți această relație. În cea de a doua, tot scurtă, discuție pe care am avut-o cu Președintele Biden spre finalul Summitului, l-am invitat în România, i-am spus că îmi doresc să continuăm discuția foarte bună pe care am început-o, în 2015 am avut prima întâlnire, atunci a fost vicepreședintele Biden, și că îmi doresc foarte mult să întărim Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii. A fost perfect de acord să încercăm să organizăm o astfel de întâlnire și m-a asigurat încă o dată de faptul că este foarte dedicat acestui parteneriat”, a declarat Klaus Iohannis, la finalul summitului NATO.

Urmăriți și IMAGINEA ZILEI la Summitul NATO: Joe Biden și Klaus Iohannis, unul lângă celălalt la fotografia de familie a liderilor celor 30 de aliați NATO

Președintele american a participat, în premieră pentru un lider de la Casa Albă, la summitul virtual al Formatului București 9, găzduit pe 10 mai de președintele României, Klaus Iohannis.

Reuniți atunci în pregătirea summitului NATO din 14 iunie, liderii aliaților est-europeni, în prezența virtuală a președintelui SUA și a secretarului general al Alianței Nord-Atlantice și-au reafirmat angajamentul de a spori cheltuielile militare în materie de apărare și dezideratul ca summitul aliat să paveze drumul spre un nou capitol în relaţia transatlantică în care “NATO rămâne piatra de temelie a securităţii euro-atlantice, iar rolul SUA în securitatea Europei este indispensabil”.

Amintim că înainte de inaugurarea mandatului lui Joe Biden, președintele Klaus Iohannis s-a arătat convins că “împreună cu noua administrație americană vom continua dezvoltarea Parteneriatului Strategic” dintre România și SUA, în 2021 împlinindu-se zece ani ani de la semnarea Declarației Comune a Parteneriatului Strategic bilateral.

De asemenea, la 9 noiembrie 2020, după anunțarea victoriei lui Biden, președintele Klaus Iohannis i-a transmis un mesaj de felicitare președintelui ales al Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, în care a manifestat angajamentul României pentru promovarea obiectivelor comune de securitate strategică, apărare și economice ale Parteneriatului Strategic dintre România și SUA, a cărui declarație comună a fost adoptată în timpul mandatului lui Biden de vicepreședinte al SUA.

În calitate de vicepreședinte al SUA, Joe Biden l-a primit în septembrie 2015, la Casa Albă, pe președintele Klaus Iohannis, aflat la prima sa vizită în SUA, în contextul participării la Adunarea Generală a ONU, o reuniune la capătul căreia Iohannis și Biden au subliniat că parteneriatul dintre România și SUA “este foarte bun și foarte puternic”.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Alin Mituța21 mins ago

Eurodeputatul Alin Mituța: Am cerut ca BEI să sprijine o tranziție verde echitabilă, precum și o dezvoltare socială și teritorială echilibrată în întreaga UE

CHINA25 mins ago

Emmanuel Macron îndeamnă la prudență în poziția NATO față de China: NATO este o organizație nord-atlantică, China nu are nimic de-a face cu Atlanticul de Nord

Dan Motreanu32 mins ago

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru Mediu din PE: Agricultura viitorului se va baza pe utilizarea inteligenței artificiale

Corina Crețu36 mins ago

Corina Crețu salută nivelul de reprezentare a femeilor în noul Guvern israelian și face apel la autoritățile din România să utilizeze fondurile europene pentru consolidarea drepturilor femeilor

NATO43 mins ago

Angela Merkel a pledat pentru coordonare politică transatlantică la ultimul său summit NATO: Vedem o cooperare foarte bună între Rusia și China

Gheorghe Falcă51 mins ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Summitul NATO confirmă că securitatea României și a românilor este mai bine asigurată

NATO1 hour ago

Joe Biden și Recep Tayyip Erdogan, încrezători că relațiile SUA-Turcia vor progresa, după prima lor întâlnire bilaterală la summitul NATO

NATO1 hour ago

Ambasada SUA la București: La summitul NATO, președinții Joe Biden și Klaus Iohannis au marcat parteneriatul solid dintre SUA și România

CONSILIUL UE1 hour ago

Miniștrii sănătății din UE, reuniți în Consiliul EPSCO, discută azi despre accesul la medicamente și consolidarea EMA

NATO2 hours ago

Joe Biden, la finalul summitului NATO: Angajamentul SUA față de articolul V este sacru. Rusia reprezintă o amenințare la adresa NATO și de aceea m-am întâlnit cu liderii formatului București 9

NATO15 hours ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO1 day ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE5 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

Advertisement
Advertisement

Trending