Connect with us

MAREA BRITANIE

MAE: De la 1 ianuarie 2021, Marea Britanie a refuzat intrarea pe teritoriul său a unui număr de 150 de români din cauza lipsei vizei de muncă sau a nerespectării măsurilor anti-COVID-19

Published

on

© UK Embassy Bucharest/ Facebook

Ministerul Afacerilor Externe precizează, într-un răspuns pentru CaleaEuropeană.ro, că, potrivit informațiilor obținute de către reprezentanții misiunii diplomatice a României în Regatul Unit atât de la autoritățile britanice, cât și de la cetățeni români care au solicitat asistență consulară, începând cu data de 1 ianuarie 2021 și până în prezent, autoritățile britanice de frontieră nu au permis intrarea în acest stat pentru un număr de aproximativ 150 de cetățeni români, pentru motive care priveau, în general, lipsa vizei de muncă sau nerespectarea măsurilor adoptate pe fondul situației generate de pandemia de COVID-19.

Din totalul persoanelor cărora le-a fost refuzată intrarea, MAE menționează că Ambasada României la Londra a fost notificată de către 5 cetățeni români sau/și familiile acestora cu privire la plasarea acestora în centre de imigrări de către autoritățile britanice, până la identificarea unei soluții de revenire în România. MAE precizează că, în prezent, niciuna dintre persoanele în cauză nu se mai regăsește în centrele de imigrări britanice“, informează MAE în răspunsul citat.

Poziția MAE a fost solicitată în urma unui articol publicat de Politico Europe la data de 6 mai și care relata că au apărut 30 de cazuri în care cetățeni germani, greci, italieni, români și spanioli au fost reținuți de autoritățile britanice.

Totodată, cu privire la situația a 80 de cetățeni români din totalul de 150 cărora autoritățile britanice nu le-au permis intrarea în acest stat, MAE menționează că reprezentanții misiunii diplomatice s-au autosesizat, în luna martie a.c., cu privire la refuzul permiterii accesului pe teritoriul britanic, la punctul de trecere a frontierei Dover, a două autovehicule care transportau cetățenii români pentru muncă sezonieră, fără a deține vizele necesare sau dreptul de muncă conform EU Settlement Scheme. 

MAE subliniază că în toate cazurile semnalate sau în care misiunea diplomatică s-a autosesizat, reprezentanții acesteia au întreprins demersuri, în regim de urgență și de permanență, pe lângă autoritățile britanice competente, pentru a obține informații referitoare la motivele pentru care cetățenilor români le-a fost refuzat accesul pe teritoriul Regatului Unit, acordând totodată asistența consulară necesară, conform competențelor legale.

De asemenea, MAE precizează că în dialogul cu reprezentanții ambasadei, autoritățile britanice au invocat dispozițiile legale privind protecția datelor cu caracter personal și au subliniat că, în astfel de cazuri, informarea misiunii diplomatice cu privire la situația cetățenilor români poate fi efectuată numai în baza acordului prealabil al persoanelor în cauză, prin completarea și semnarea unei declarații în acest sens. Cu toate acestea, autoritățile britanice au comunicat că refuzul permiterii intrării s-a datorat, în marea majoritate a cazurilor, lipsei documentelor necesare, solicitate atât în contextul legislației aplicabile începând cu data de 1 ianuarie 2021 (spre exemplu, viza de muncă pentru persoanele care se deplasează în scop lucrativ), cât și în contextul măsurilor adoptate pe fondul situației generate de pandemia de COVID-19 (prezentarea unui test negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2).

Totodată, pe fondul semnalărilor privind nepermiterea intrării în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și urmare demersurilor ambasadei, la data de 3 februarie a.c., a avut loc o întâlnire în format online, la care au participat reprezentanții misiunii diplomatice române și ai Poliției britanice de Frontieră. Scopul acestei întâlniri a fost clarificarea cazurilor aflate în atenția misiunii diplomatice, a procedurii pe baza căreia se adoptă deciziile de refuz al intrării, precum şi a procedurii de contestare a măsurilor anterioare de nepermitere a accesului în Regatul Unit. De asemenea, în continuarea tuturor demersurilor întreprinse, Ambasada României la Londra participă în mod constant la consultări cu reprezentanții misiunilor diplomatice ale altor state membre UE acreditate la Londra, pentru o mai bună coordonare cu privire la demersurile care pot fi întreprinse în astfel de situații.

Ministerul Afacerilor Externe subliniază că Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, prin intermediul Secției Consulare, al Biroului Atașatului pentru afaceri interne și al Biroului Atașatului pe probleme de muncă și afaceri sociale, are în atenție prioritară asigurarea respectării drepturilor cetățenilor români rezidenți sau care călătoresc în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în special în contextul încheierii perioadei de tranziție a ieșirii acestui stat din Uniunea Europeană, intrării în vigoare a reglementărilor privind imigrația, la data de 1 ianuarie 2021, precum și a finalizării, la data de 30 iunie 2021, a perioadei de grație pentru înregistrarea în EU Settlement Scheme. În același timp, Ambasada României la Londra menține în atenție evoluțiile în acest domeniu, continuă dialogul cu autoritățile britanice și este pregătită să acorde, în continuare, asistența consulară necesară, conform competențelor legale și cu stricta respectare a legislației britanice și a măsurilor adoptate în contextul pandemiei de COVID-19.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Londra: +44 20 76027328; +44 20 7602 9833​; +44 20 7603 6694​;+44 20 76025193; +44 20 7603 0572; +44 20 7602 2065, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României la Londra: +44 7738716335.

MAE folosește acest prilej pentru a reitera recomandarea adresată cetățenilor români de a se informa, în prealabil, anterior efectuării unei deplasări în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, prin consultarea informațiilor privind condițiile de călătorie în acest stat, disponibile pe pagina de internet a MAE, secțiunea Brexit: http://www.mae.ro/brexit și secțiunea Atenționări călătorie COVID-19: http://www.mae.ro/node/51935.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european pentru piața internă apreciază că Brexitul este ”o catastrofă” pentru Regatul Unit: Vedeţi ce se întâmplă pe rafturile supermarketurilor, la pompele de benzină

Published

on

©European Union, 2016/ Source: EC - Audiovisual Service

Brexitul reprezintă o ”catastrofă” pentru Regatul Unit, a susținut marți comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, într-o declarație pentru postul de televiziune francez BFM TV, informează Reuters, citat de Agerpres.

”Vedeţi ce se întâmplă pe rafturile supermarketurilor, vedeţi ce se întâmplă la pompele de benzină, vedeţi ce se întâmplă cu penuria de asistente şi medici, vedeţi ce se întâmplă cu criza de şoferi de camioane şi în sectorul construcţiilor”, a spus reprezentantul Executivului comunitar. 

De altfel, premierul britanic, Boris Johnson, a admis că schimbarea pe care și-a dorit-o Regatul Unit în urma deciziei de a părăsi Uniunea Europeană ”va fi dificilă și de durată”, dar a apreciat că Brexitul va conduce țara către un viitor mai bun.

”Ceea ce se întâmplă în prezent este o adevărată dramă”, a adăugat politicianul francez.

Comisarul francez a făcut trimitere, în egală măsură, și la disputa iscată între Londra și Paris pe tema pescuitului. ”Am văzut multă rea-credință din partea britanicilor. Ne-am obișnuit cu acest joc”, a mai spus comisarul european pentru piața internă, potrivit Politico Europe

Franța a amenințat Regatul Unită că va lua măsuri de ”replică” sau chiar de ”retorsiune” dacă acesta din urmă nu acordă mai multe licențe pescarilor francezi, apreciind că nu este o problemă franceză, ci una europeană

Uniunea Europeană și Regatul Unit au ajuns la un acord comercial și de securitate la 24 decembrie 2020, după nouă luni de negocieri intense. Bruxelles-ul a încheiat astfel prima înțelegere comercială și de securitate cu un stat a cărui apartenență la UE s-a întins pe parcursul a aproape jumătate de secol, deschizând așadar ușa unei noi relații ”a vechilor prieteni”.

Acesta prevede un cadru pentru gestionarea comună a stocurilor de pește din apele UE și din apele Regatului Unit. Regatul Unit va fi în măsură să dezvolte în continuare activitățile de pescuit britanice, în timp ce activitățile și mijloacele de subzistență ale comunităților europene de pescari vor fi protejate, iar resursele naturale vor fi conservate.

În zonele de pescuit încă disputate (zona de 6-12 mile a coastelor britanice şi a insulelor din Canalul Mânecii), Londra şi Jersey au acordat un total de puţin peste 200 de licenţe definitive, în timp ce Parisul reclamă încă 244.

Între timp, lucrurile pe acest dosar și nu numai avansează, astfel că apele s-au calmat. Progrese se pot observa și în ceea ce privește Irlanda de Nord, problemă spinoasă care a readus Brexitul în lumina reflectoarelor. 

Recent, Uniunea Europeană și Regatul Unit au convenit ”să se angajeze într-un mod intens și constructiv, atât la nivel de experți, cât și la nivel politic” într-un dialog cu privire la măsurile menite să faciliteze tranzitul mărfurilor în Irlanda de Nord.

Comisia Europeană a prezentat un set de aranjamente pe măsură pentru a răspunde dificultăților cu care se confruntă cetățenii din Irlanda de Nord din cauza ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană, prin facilitarea, în continuare, a circulației mărfurilor din Marea Britanie în această provincie.

Această propunere vine în urma unor discuții extinse purtate în ultimele luni cu Guvernul britanic, precum și a unor acțiuni de informare ale Comisiei Europene în rândul liderilor politici, al întreprinderilor, al societății civile și al altor părți interesate din Irlanda de Nord. De asemenea, prezintă idei bazate pe elemente ridicate în documentul de comandă al Regatului Unit publicat în iulie 2021.

Comisia consideră că acest pachet de măsuri va face o diferență reală pe teren în Irlanda de Nord și abordează problemele legate de Brexit în ceea ce privește circulația mărfurilor din Marea Britanie în Irlanda de Nord, probleme care au fost ridicate de cetățenii și întreprinderile nord-irlandeze. Aceste măsuri vin în completarea pachetului care a fost prezentat în iunie 2021, care facilitează circulația animalelor vii din Marea Britanie în Irlanda de Nord.

Pachetul propune flexibilități suplimentare în domeniul alimentelor, al sănătății plantelor și animalelor, al vămilor, al medicamentelor și al angajamentului cu părțile interesate din Irlanda de Nord. Acesta propune un model diferit pentru punerea în aplicare a protocolului, în care fluxul de mărfuri între Marea Britanie și Irlanda de Nord – în ceea ce privește mărfurile destinate să rămână în Irlanda de Nord – este facilitat într-o măsură semnificativă. Această facilitare este posibilă datorită unei serii de măsuri de protecție și de supraveghere sporită a pieței pentru a se asigura că mărfurile nu intră pe piața unică a UE.

Acest pachet deschide calea spre soluționarea tuturor problemelor de punere în aplicare rămase nerezolvate, stabilind astfel predictibilitatea, stabilitatea și certitudinea pentru cetățenii și întreprinderile din Irlanda de Nord.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Boris Johnson, discuție telefonică cu Vladimir Putin: Relația actuală dintre Marea Britanie și Rusia nu este cea pe care o dorim

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic, Boris Johnson, l-a asigurat luni pe preşedintele rus, Vladimir Putin, că relaţiile dintre ţările lor, foarte degradate, nu sunt la nivelul dorit de Londra şi a cerut Rusiei să depună mai multe eforturi pentru climă înainte de COP26, informează Agerpres

„Prim-ministrul a fost clar asupra faptului că relaţia actuală dintre Marea Britanie şi Rusia nu este cea pe care o dorim”, a indicat un purtător de cuvânt al lui Boris Johnson după prima lor discuţie din mai 2020.

„Rămân dificultăţi importante”, a adăugat el, referindu-se la otrăvirea fostului spion rus Serghei Skripal în 2018 pe teritoriul britanic şi problema Ucrainei.

La rândul său, Kremlinul a transmis că, în pofida problemelor cunoscute, ar fi util ca Moscova şi Londra „să coopereze pe anumite teme”.

Relaţiile dintre Rusia şi Marea Britanie au fost subminate de o serie de dezacorduri în ultimii 15 ani, de la otrăvirea cu poloniu 210 a fostului spion Aleksandr Litvinenko în Marea Britanie în 2006 până la afacerea Skripal, pe lângă chestiuni diplomatice precum Siria sau Ucraina.

În timp ce Vladimir Putin nu intenţionează să participe la conferinţa ONU privind schimbările climatice COP26 care se deschide duminică la Glasgow, în Scoţia, Boris Johnson şi-a manifestat „speranţa ca Rusia să îşi modifice obiectivul de a atinge neutralitatea carbonului până în anul 2050”, faţă de 2060. 

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.


Obiectivul COP26 este de a reuni țările pentru a accelera acțiunile în vederea atingerii obiectivelor Acordului de la Paris. Acordul de la Paris a fost adoptat în 2015 în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP21) și a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016. Până în prezent, acesta numără 197 de părți și stabilește două obiective principale.

Primul obiectiv este acela de a limita creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile de a o limita la 1,5°C. Al doilea obiectiv este adaptarea la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice, asigurând în același timp corelarea fluxurilor de finanțare cu dezvoltarea rezilientă la schimbările climatice.

Principalele obiective ale COP26 sunt de a încuraja părțile să prezinte CSN-uri ambițioase care stabilesc obiectivele lor de reducere a emisiilor pentru 2030, să discute măsuri de adaptare, să crească finanțarea combaterii schimbărilor climatice și să finalizeze cadrul de reglementare de la Paris (normele detaliate pentru punerea în practică a Acordului de la Paris).

Continue Reading

CHINA

Premierul Boris Johnson transmite că Marea Britanie ”nu va da deoparte” investițiile chineze, dar nu va fi ”naivă” când vine vorba de infrastructura esențială a țării

Published

on

© No.10/ Flickr

Premierul britanic, Boris Johnson, nu intenționează să ”dea deoparte” investițiile chineze în Regatul Unit, dar țara sa nu va fi ”naivă” cu privire la infrastructura sensibilă precum 5G sau energia nucleară, anunță AFP, citând un interviu acordat pentru Bloomberg News, informează Agerpres.

”Guvernul britanic nu va da deoparte” orice investiţie chineză, dar ”aceasta nu înseamnă că ar trebui să fim naivi în ce priveşte infrastructurile esenţiale ale ţării”, a declarat Boris Johnson luni seară, cu o zi înaintea deschiderii unui summit dedicat investiţiilor internaţionale în Marea Britanie.

Johnson a dat asigurări că nu este ”sinofob, foarte departe de aşa ceva. China este o mare ţară, o mare civilizaţie.”

”În pofida tuturor acestor dificultăţi, a discuţiilor dificile despre Dalai Lama sau Hong Kong sau uiguri – în care rămânem fidel principiilor noastre -, comerţul cu China a continuat să se dezvolte”, a mai spus premierul britanic. ”China ocupă o parte uriaşă a vieţii noastre economice, iar aceasta pentru mult timp”, a completat șeful Executivului de la Londra.  

Marea Britanie a decis la mijlocul lunii iulie să excludă complet compania chineză Huawei din rețeaua sa 5G, furnizorii britanici fiind nevoiți să înlăture toate echipamentele 5G ale Huawei din rețelele lor până în 2027.

Răgazul de şapte ani este menit să ajute operatorii britanici din sectorul telecomunicaţiilor, precum BT, Vodafone sau Three, care se temeau că vor pierde miliarde de lire sterline pentru a înlocui mai repede echipamentele Huawei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI12 mins ago

Marian-Jean Marinescu critică rezoluția Parlamentului European privind Strategia “De la fermă la consumator”: Impune fermierilor numeroase restricții. Nu ne dorim o criză alimentară

Dan Motreanu20 mins ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Comisia Europeană trebuie să îmbunătățească legislația privind calitatea vieții animalelor de fermă

COMISIA EUROPEANA58 mins ago

Comisarul european pentru piața internă apreciază că Brexitul este ”o catastrofă” pentru Regatul Unit: Vedeţi ce se întâmplă pe rafturile supermarketurilor, la pompele de benzină

COMISIA EUROPEANA59 mins ago

Comisia Europeană investește 1,5 miliarde de euro în proiecte inovatoare în domeniul tehnologiilor curate pentru a stimula tranziția verde a Europei

GENERAL1 hour ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA2 hours ago

Klaus Iohannis l-a eliberat din funcție pe consilierul pentru afaceri europene Leonard Orban în vederea pensionării și l-a decorat pentru “susținerea proiectului european al României”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

SUA vor înființa un departament și un post de emisar însărcinați cu securitatea cibernetică: Consolidăm politica externă în fața ”provocărilor secolului XXI”

U.E.3 hours ago

Curtea de Conturi Europeană solicită o bună gestiune financiară a fondurilor de răspuns la pandemia de COVID-19: Cheltuielile UE continuă să prezinte erori

POLITICĂ3 hours ago

Klaus Iohannis efectuează miercuri o vizită de stat în Egipt, la invitația omologului său Abdel Fattah El-Sisi

U.E.3 hours ago

Germania, Franța și alte șapte state membre UE resping o reformă a pieței europene de electricitate ca soluție la explozia prețurilor

GENERAL1 hour ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA21 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA23 hours ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO4 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ5 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi5 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi5 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi6 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

Team2Share

Trending