Connect with us

ROMÂNIA

MAE: Din 14 iulie, turiștii care intră în Grecia prin punctul de frontieră Kulata trebuie să prezinte un test COVID-19 negativ

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe a menționat într-un comunicat, remis Caleaeuropeana.ro, că  începând cu data de 14 iulie, ora 06.00, toți cetățenii străini care intră în Republica Elenă pe cale rutieră, prin punctul de trecere a frontierei Kulata-Promachonas, sunt obligați să prezinte un test molecular cu rezultat negativ privind infecția cu COVID-19, prelevat cu maximum 72 de ore înainte, altfel nu le va fi permisă intrarea pe teritoriul Republicii Elene.

De asemenea, MAE subliniază că obligativitatea completării formularului de localizare a pasagerilor (PLF/Passenger Locator Form) rămâne în vigoare, iar acesta trebuie completat cu minimum 24 de ore înainte de sosirea în Republica Elenă.
Cu referire la informațiile menționate în mass-media privind confirmarea unor noi cazuri de infectare cu COVID-19 printre turiștii străini aflați în Republica Elenă, MAE precizează că autoritățile elene au confirmat public un număr de 29 de cazuri noi de infectare în rândul cetățenilor care au venit din România și Bulgaria, fără a preciza, până la acest moment, numărul de cazuri în funcție de cetățenie.

Totodată, cu privire la cazul cetățeanului român testat pozitiv pentru COVID-19 în insula Thassos, MAE precizează că, la solicitarea Consulatului General al României la Salonic, autoritățile elene au retestat persoana în cauză, rezultatul celui de-al doilea test fiind negativ. Cetățeanul român urmează să revină în România în cel mai scurt timp. În acest sens, oficiul consular a întreprins demersurile necesare pentru notificarea autorităților elene cu privire la această situație.

Ministerul Afacerilor Externe continuă să urmărească îndeaproape evoluțiile cu privire la tranzitul cetățenilor români prin punctul de trecere al frontierei Kulata – Promachonas și continuă dialogul cu autoritățile elene pentru identificarea de soluții necesare reducerii timpului de așteptare și prevenirii unor noi aglomerații în perioada următoare. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe menționează că autoritățile elene competente pot modifica fără preaviz condițiile de intrare pe teritoriul național, în funcție de numărul de noi cazuri de COVID-19 ce vor fi înregistrate pe parcurs.

Totodată, Ministerul Afacerilor Externe reiterează recomandarea adresată cetățenilor români să completeze formularul electronic (Passenger Locator Form) disponibil la adresa https://travel.gov.gr, cu cel puțin 24 de ore anterior deplasării, și să obțină în timp util codul de confirmare a înregistrării, care va trebui prezentat la frontieră, în format digital sau tipărit. MAE reamintește că nerespectarea obligației de a completa acest formular este sancționată cu o amendă de 500 de euro, potrivit legislației elene în vigoare.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena 00302106774035 și Consulatului General al României de la Salonic 00302310340088, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă 00306978996222 și al Consulatului General al României de la Salonic 00306946049076.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet https://www.mae.ro/node/51914, http://atena.mae.ro, http://salonic.mae.ro, https://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro și www.mae.ro şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația „Călătorește în siguranță” (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

ONU

Mesajul MAE de Ziua Internațională ONU a Tineretului: Întărirea rolului tinerilor în societate, prioritatea activității diplomatice a României în cadrul ONU

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea, la data de 12 august, a Zilei Internaţionale ONU a Tineretului, dedicată tinerilor ca parteneri esenţiali pentru schimbare.

Ziua Internaţională ONU a Tineretului reprezintă o oportunitate de conştientizare a provocărilor cu care se confruntă tinerii din întreaga lume, se arată într-un comunicat al MAE transmis, marţi, Calea Europeană.

Tema din acest an a zilei aniversare “Angajamentul Tinerilor pentru Acţiune Globală” (“Youth Engagement for Global Action”) urmăreşte identificarea modalităţilor prin care favorizarea implicării tinerilor la nivel local, naţional şi global contribuie la consolidarea proceselor şi instituţiilor multilaterale.

“Una dintre priorităţile activităţii diplomatice a României în cadrul ONU o constituie întărirea rolului tinerilor în cadrul societăţii şi sprijinirea acestora să devină vectori ai schimbării, iar una dintre priorităţile preşedinţiei actuale a României la Comunitatea Democraţiilor vizează întărirea rolului tinerilor în procesele democratice”, precizează sursa citată, reamintind că, în acest sens, sub egida preşedinţiei române, în perioada 23 – 24 iulie 2020, s-a desfăşurat Forumul Tinerilor din cadrul Comunităţii Democraţiilor, cu tema Interconectarea tinerilor lideri din ţările democratice.

Un alt element de substanţă prin care MAE susţine interesele şi obiectivele tineretului la nivel internaţional îl reprezintă “Programul Delegat de Tineret la ONU”, care a debutat în România în 2006, sub egida Ministerului Afacerilor Externe şi a Ministerului Tineretului şi Sportului, ţara noastră fiind unul dintre cele aproximativ 30 de state membre ONU care susţin această iniţiativă. Scopul programului este de a antrena tinerii cu potenţial, cu vârste între 18 – 25 ani, în activitatea celui mai mare for decizional global şi de a-i mobiliza în activităţile de tineret din ţară.

Programul urmăreşte reprezentarea publică a intereselor tinerilor români la nivel internaţional.

Tot pe linia angajării problematicii tineretului se numără încheierea, de către MAE român, a unui Protocol de colaborare cu Asociaţia Tineretul ONU din România, care a fost înfiinţată în 2009. Aceasta numără 60 de membri în Bucureşti şi 150 la nivel naţional şi promovează valorile şi activităţile ONU în rândul tinerilor români, fiind membră a Reţelei Asociaţia Tineretului ONU. În perioada 2009 – 2020, MAE şi Asociaţia Tineretul ONU din România au realizat o serie de acţiuni în cooperare, proiectul cel mai consistent constând în organizarea conferinţelor anuale Bucharest International Student Model United Nations / BISMUN, se mai arată în comunicat.


Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a desemnat, în 1999, data de 12 august în vederea marcării Zilei Internaţionale a Tineretului, prin Rezoluţia 54/120, ca urmare a recomandării Conferinţei Mondiale a Miniştrilor responsabili pentru Tineret de la Lisabona (8-12 august 1998). Fiecare ediţie a Zilei Internaţionale a Tineretului are o temă distinctă, având menirea să readucă problemele tineretului în atenţia comunităţii internaţionale şi să sublinieze potenţialul tinerilor în societate.

România are o lungă tradiţie de susţinere a problematicii tineretului la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Cu peste patru decenii în urmă, România a avut iniţiativa de a promova, în cadrul ONU, proclamarea Anului Internaţional al Tineretului. După trei ani de deliberări, Adunarea Generală ONU a decis, la data de 17 decembrie 1979, prin intermediul Rezoluţiei 34/151, să desemneze anul 1985 drept Anul Internaţional al Tineretului, considerând că “aceasta reprezintă o ocazie semnificativă de a atrage atenţia asupra situaţiei, nevoilor şi aspiraţiilor tineretului”

Continue Reading

ROMÂNIA

Curtea de Conturi: Statul român a cheltuit 5 mld. de lei pentru combaterea pandemiei COVID-19 și a efectelor sale socio-economice până la 30 iunie

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Cheltuielile realizate pentru combaterea pandemiei, până la 30 iunie 2020, de la bugetul de stat, bugetele locale şi bugetul asigurărilor de şomaj se ridică la 5 miliarde de lei, potrivit unui comunicat al Curţii de Conturi.

Din această sumă, 73% reprezintă plata indemnizației acordate pe perioada suspendării contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului (3,69 miliarde de lei), 13% sunt indemnizațiile acordate altor categorii de personal ale căror activități au fost întrerupte ori s-au derulat la un nivel foarte scăzut (662 de milioane de lei), iar 5,3% vizează cheltuielile privind stocurile de urgență medicală (266 de milioane de lei). Restul fondurilor s-au alocat pentru stimulentul de risc și alte cheltuieli specifice perioadei de urgență.

La finanțarea publică a cheltuielilor destinate prevenirii și combaterii pandemiei se adaugă donațiile și sponsorizările, în bani sau în natură, primite de instituțiile publice. Astfel, entitățile auditate de Curtea de Conturi au primit și înregistrat donații și sponsorizări în valoare de 214,7 milioane de lei (44,4 milioane de euro). 

Curtea de Conturi a înaintat Parlamentului României Raportul special privind gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgență. Documentul are la bază un control amplu, desfășurat în perioada mai-iulie 2020, la 949 de entități din administrația publică centrală și locală. Pentru a răspunde eficient și rapid solicitării Parlamentului, instituția supremă de audit a mobilizat peste 700 de auditori publici externi. 

„Curtea de Conturi a României, ca instituție supremă de audit, și-a propus să ofere o analiză obiectivă a felului în care au fost gestionate resursele publice în perioada stării de urgență și să sprijine instituțiile publice în a-și crea mecanisme eficiente de răspuns la criză. Raportul este rezultatul unui efort susținut la nivelul tuturor structurilor Curții de Conturi, ținând cont de context, de restricțiile inerente aduse de pandemie, de la ajustarea programului anual de acțiuni, până la adaptarea modului de lucru care a obligat la distanțare fizică. În toate acțiunile noastre am urmărit să nu compromitem eforturile publice comune de răspuns la criza Covid-19. Ne dorim ca recomandările cuprinse în raport să reprezinte o oportunitate pentru autorități de a îmbunătăți procedurile specifice unei situații de criză, cu impact direct asupra modului de gestionare a banului public.” (Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi a României) 

La baza selecției entităților auditate au stat sumele alocate de la bugetele centrale și locale pentru gestionarea stării de urgență, respectiv sumele utilizate, pe sursele de finanțare și pe destinații. Astfel, au fost selectate acele autorități care au primit sume importante de la aceste bugete, dar și cele care au primit responsabilități și atribuții suplimentare în situația de urgență. Nu în ultimul rând, în procesul de selecție au fost extrem de relevante achizițiile realizate, după tipul și valoarea acestora, specifice situației de urgență. 

Impactul financiar estimat de auditori în urma acțiunilor de control este compus din venituri suplimentare, prejudicii și abateri financiar contabile. Astfel, veniturile suplimentare estimate se ridică la 647 de mii de lei. Abaterile financiar contabile estimate pentru perioada supusă controlului sunt de 659 de milioane de lei, în timp ce prejudiciile sunt de 38,3 milioane de lei. 

De asemenea, documentul prezintă și o serie de exemple de bune practici ale entităților publice care au gestionat optim resursele puse la dispoziție în perioada stării de urgență.

Raportul special privind gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgență poate fi consultat pe pagina de internet a Curții de Conturi, www.curteadeconturi.ro, la secțiunea Publicații – Rapoarte de control încheiate în urma acțiunilor efectuate la cererea Parlamentului.

Continue Reading

POLITICĂ

Ministrul apărării Nicolae Ciucă, videoconferință cu omologul eston: România și Estonia susțin consolidarea posturii NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră

Published

on

© Nicolae Ciucă/ Facebook

Ministrul apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, a avut marți o întrevedere bilaterală, în sistem videoconferință, cu omologul din Estonia, Jüri Luik, informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Agenda discuțiilor a inclus elemente privind stadiul cooperării militare bilaterale, aspecte privind situația regională de securitate, teme curente de pe agendele NATO și UE, precum și alte aspecte referitoare la relația transatlantică.

În cadrul discuţiilor, cei doi miniștri au abordat aspecte privind situația de securitate de pe flancul estic al NATO, subliniind importanța continuării procesului de consolidare a posturii NATO, de la Marea Baltică la Marea Neagră. În acest context, oficialul român a accentuat importanţa strategică a celor două regiuni pentru securitatea Alianţei, punctând oportunitatea cooperării aprofundate între Aliaţi, într-un context de securitate caracterizat de multiple provocări.

Ministrul român al apărării a reliefat importanța, eforturile naționale și stadiul procesului de operaționalizare a unor structuri multinaţionale aliate de pe teritoriul României, în special Brigada Multinaţională Sud-Est de la Craiova şi Comandamentul Multinaţional de nivel Corp Sud-Est de la Sibiu.

De asemenea, oficialul român a salutat valoarea adăugată pe care o aduce, în domeniul apărării cibernetice, Centrul de excelenţă NATO pentru apărare cibernetică (Cooperative Cyber Defence / CCD CoE) de la Tallinn.

Referitor la cooperarea în cadrul Uniunii Europene, au fost abordate aspecte privind stadiul și perspectivele inițiativelor UE, cu accent pe Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO) și Fondul European de Apărare (EDF). În context, a fost subliniată importanţa cooperării NATO-UE, din perspectiva asigurării complementarităţii proiectelor şi inițiativelor curente.

În finalul discuţiilor, cei doi oficiali au evidenţiat interesul pentru dezvoltarea cooperării bilaterale în domeniul apărării. De asemenea, ministrul Nicolae-Ionel Ciucă și-a exprimat disponibilitatea de a continua dezvoltarea programelor de cooperare în domenii de interes comun, precum învățământul militar și apărarea cibernetică.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending