Connect with us

COMUNICATE DE PRESĂ

MAE: Începând de astăzi, pașapoartele simple electronice care se vor emite pentru persoanele cu vârsta de peste 18 ani vor avea valabilitate de 10 ani

Published

on

Paşapoartele simple electronice care se vor emite începând de vineri pentru persoanele adulte vor avea valabilitate 10 ani, informează Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

MAE aminteşte că de vineri intră în vigoare modificările aduse Legii 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, modificări iniţiate de Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Afacerilor Externe ca instrument suplimentar în sprijinul cetăţenilor români din ţară şi din străinătate în domeniul paşapoartelor.

“Aceste modificări au ca scop reducerea aglomeraţiei de la serviciile de paşapoarte din ţară, respectiv de la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate şi creşterea eficienţei în procesul de eliberare a documentelor de călătorie”, precizează sursa citată.

Principalele elemente de noutate introduse prin aceste modificări se referă la valabilitatea paşapoartelor simple electronice, situaţiile în care poate fi solicitată eliberarea paşaportului simplu temporar şi noile termene de procesare a cererilor de eliberare a paşapoartelor simple temporare în anumite situaţii.

Astfel, cetăţenii cu vârsta de peste 18 ani, care vor depune, începând din 20 iulie, cerere pentru obţinerea paşaportului simplu electronic vor primi documentul de călătorie cu valabilitate de 10 ani. Până în prezent, termenul de valabilitate era de cinci ani. Pentru celelalte segmente de vârstă, termenul de valabilitate rămâne nemodificat – 3 ani pentru persoanele cu vârsta de până la 12 ani, respectiv 5 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 12 şi 18 ani.

Cererile pentru eliberarea documentelor de călătorie depuse anterior datei de 20 iulie vor fi procesate potrivit dispoziţiilor legale aplicabile la data depunerii cererii.

Tot de vineri, aminteşte MAE, intră în vigoare noile prevederi privind condiţiile de eliberare a paşaportului simplu temporar. Astfel, paşapoartele cu valabilitate de un an vor fi eliberate într-un termen de cel mult trei zile lucrătoare în situaţii obiective în care, din motive de sănătate, familiale sau profesionale, este necesară şi urgentă prezenţa persoanei pe teritoriul altui stat şi nu există timpul necesar pentru emiterea paşaportului simplu electronic. În acest sens, trebuie prezentate documente justificative.

Persoanele care nu doresc un paşaport simplu electronic sau cele care nu pot prezenta documentele justificative din categoria celor menţionate vor putea primi paşaport temporar, dar în termenul de eliberare a documentului electronic: maxim 30 de zile lucrătoare în cazul cererilor depuse în ţară şi cel mult 90 de zile lucrătoare pentru cererile depuse în străinătate.

Pe lângă măsurile de ordin legislativ luate pentru eficientizarea activităţii de eliberare a paşapoartelor, la nivelul MAI şi MAE au mai fost luate măsuri de ordin administrativ şi organizatoric precum: la nivel naţional – suplimentarea personalului de la ghişee, mutarea structurilor de paşapoarte în sedii noi care oferă condiţii decente şi spaţii de aşteptare pentru cetăţeni (ex. pentru regiunea Bucureşti-Ilfov structurile de paşapoarte funcţionează în centrele comerciale ParkLake şi Plaza România); la nivelul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare – informatizarea tuturor serviciilor consulare şi introducerea unor mijloace moderne de gestionare a cererilor de natură consulară, care au condus la procesarea unui volum mai mare de solicitări şi la reducerea considerabilă a timpului de aşteptare.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

COMUNICATE DE PRESĂ

Marian Petrache, preşedinte CJ Ilfov, cere Guvernului să finanţeze proiectele ilfovene privind infrastructura educaţională

Published

on

© Calea Europeana

Preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, Marian Petrache, susţine că a făcut solicitare către Ministerul Educaţiei să finanţeze din bugetul de stat proiectele ilfovene în ceea ce priveşte infrastructura educaţională.

„Am cerut azi (luni, n.r) printr-o scrisoare trimisă Ecaterinei Andronescu, ministrul Educaţiei Naţionale, ca Guvernul să finanţeze din bugetul de stat proiectele ilfovene de investiţii în infrastructura educaţională – clădiri şi dotări – care au fost evaluate deja în cadrul Programului Operaţional Regional, dar pentru care nu mai sunt disponibile alocări europene”, susţine Marian Petrache, prin intermediul unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, primăriile din Ilfov şi Bucuresti au depus, în cadrul Programului Operaţional Regional, pe axele dedicate infrastructurii educaţionale, proiecte în valoare de 109,7 milioane de euro, iar alocarea pentru regiunea Bucureşti-Ilfov a fost de peste 37 milioane de euro.

„În perioada de pregătire, proiectele de investiţii au primit aviz de oportunitate de la Ministerul Educaţiei Naţionale, ceea ce înseamnă că instituţia a considerat necesare investiţiile respective. Proiectele au trecut şi de evaluarea tehnico-financiară făcută de Agenţia de Dezvoltare Regională, care le-a considerat fezabile. Solicit, de asemenea, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice urgentarea semnării contractelor de finanţare, pentru proiectele ce se încadrează în limita a 200%, din alocarea pentru regiunea Bucureşti Ilfov, conform prevederilor legale în vigoare”, mai precizează Marian Petrache.

Continue Reading

COMUNICATE DE PRESĂ

Camera de Comerț și Industrie a României a lansat o platformă de informare și dialog pentru oamenii de afaceri privind Acordul UE-Japonia, cea mai mare înțelegere economică din istoria Uniunii Europene și a Japoniei

Published

on

© European Parliament

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a lansat o platformă de informare și dialog dedicată oamenilor de afaceri pe tema implementării Acordului de Parteneriat Economic UE-Japonia (APE), cel mai cuprinzător acord economic încheiat până acum de UE sau Japonia, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

CCIR a lansat, în premieră în România, o platformă online de informare și dialog unde antreprenorii români nu numai că pot găsi informații utile pe această temă dar și au posibilitatea de a adresa întrebări. CCIR se angajează să intermedieze soluționarea situaților pe care le ridică antreprenorii pe această platformă, cu organele abilitate.

CCIR, în parteneriat cu Ambasada Japoniei la București, se implică activ, prin diverse acțiuni, în promovarea și diseminarea informațiilor referitoare la acordul de parteneriat economic cu Japonia și implicit subliniază avantajele care vin odată cu implementarea acestui acord, în România.

Citiți și O nouă pagină în evoluția comerțului liber global: A intrat în vigoare acordul UE-Japonia, cea mai amplă înțelegere bilaterală negociată vreodată de Uniunea Europeană

APE va crea o zonă comercială imensă, cu 600 de milioane de persoane, reprezentând aproximativ 30% din PIB-ul mondial. Principalul său rol este sporirea creșterii economice dintre UE și Japonia, eliminând barierele comerciale pe care le întâmpină sectorul de afaceri atunci când comercializează bunuri și servicii sau când fac investiții.

Având în vedere că 75,8% din comerțul României se face la nivel intracomunitar, CCIR consideră deosebit de importantă sprijinirea intensificării procesului de negociere a condițiilor acordurilor de liber schimb ale UE cu țări terțe.

În contextul APE, România ar putea dezvolta noi orizonturi pentru a-și consolida relațiile bilaterale cu Japonia, adaptate la realitățile momentului. Japonia este cel de-al 13-lea cel mai mare partener comercial al României în afara UE. Valoarea exporturilor românești către Japonia urcă la 233 milioane de euro, în timp ce valoarea importurilor românești din Japonia este de aproximativ 346 milioane de euro.

Cele trei sectoare principale care vor fi vizate de dispozițiile prezentului acord sunt sectorul auto, electronic și agricol.

APE aduce o serie de avantaje atât pentru UE, cât și pentru Japonia. Astfel, tarifele pentru 99% din exporturile UE către Japonia vor fi eliminate, Japonia va elimina taxele vamale pentru 97% din mărfurile importate din UE, iar exportatorii din UE vor economisi aproximativ 1 miliard de euro pe an reprezentând taxe vamale. 

Continue Reading

COMUNICATE DE PRESĂ

Ludovic Orban: Președinția română a Consiliului UE și reprezentanții PSD în Parlamentul European au trădat interesele consumatorilor români în lupta împotriva dublului standard

Published

on

@TNL/ Facebook
Preşedintele Partidului Național Liberal (PNL), Ludovic Orban, a declarat, joi, la Craiova, că reprezentanţii PSD i-au trădat pe consumatorii români  și i-au mințit pe aceștia că au obținut cele mai bune rezultate pentru protejarea intereselor lor în timp ce au permis perpetuarea dublului standard la produsele care se vând în Uniunea Europeană, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro
Liderul liberalilor din România a declarat că eurodeputații din formațiunea sa politică au votat împotriva directivei de combatere a dublului standard la produsele comercializate în UE deoarece aceasta nu proteajeză pe deplin interesele consumatorilor, blamând Președinția Consiliului UE, la nivel ministerial, pentru aprobarea acestor scăpări. 
,,În Parlamentul European, a fost în dezbatere directiva de combatere a dublului standard, privitor la produsele care se vând în Uniunea Europeană. Partidul Național Liberal a votat împotriva acestei directive și considerăm că Guvernul României, reprezentat în cadrul negocierilor tripartite la nivelul Consiliului Uniunii Europene – stiți foarte bine că România deține președinția Consiliului Uniunii Europene – la nivelul negocierilor tripartite, Consiliul Uniunii Europene, care pe această directivă trebuia condus de ministrul Bădălău, cel care s-a făcut de râs la audierile din Comisia din Parlamentul European, practic, a trădat interesele consumatorilor români, permițând adoptarea unui text în cadrul acestei directive, care permite perpetuarea dublului standard, lăsând portiță legală pentru producătorii care utilizează acest dublu standard, adică folosesc produse de calitate inferioară sub aceeași marcă pe piețele din Europa, care au putere de cumpărare mai mică”, a afirmat Orban.

Ludovic Orban a punctat faptul că eurodeputații liberali au sancționat practică neloială a introducerii pe piața din estul UE a unor produse de calitate inferioară, dar reprezentanții Consiliului și eurodeputații puterii de la București prezenți în Parlamentul European nu au făcut nimic în acest sens.

,,Punctul nostru de vedere a fost clar, că trebuie interzisă această practică, că această practică este neloială și că trebuie sancționată drastic. La negocierile dintre Consiliul Uniunii Europene, repet, condus de către ministrul Bădălău, care oricum habar nu are pe ce lume se află, cred că nici nu știe că s-a adoptat această directivă. Textul care a fost aprobat lasă în anumite situații din motive obiective (..), lasă portiță pentru menținerea dublului standard, adică nu numai că nu s-au bătut reprezentanții PSD la nivelul Uniunii Europene să combată această practică și, în timp ce acasă îi mint pe români că ei se bat pentru combaterea dublului standard, ei de fapt, au permis dublul standard”, precizează șeful PNL.
Pe de altă parte, surse europene au declarat pentru CaleaEuropeană că experții din partea Consiliului UE au făcut tot ce au putut în cadrul negocierilor pentru a asigura cele mai bune standarde de calitate și aplicarea egală a acestora pentru produsele consumate de toți cetățenii UE, indiferent de statul membru în care s-ar afla. De altfel, aceleași surse au punctat faptul că, fără implicarea îndeaproape a Președinției române a Consiliului UE, forma directivei ar fi fost și mai puțin favorabilă luptei împotriva dublului standard la alimente. 

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending