O proporţie de 97% dintre cetăţenii europeni din ţările Uniunii Europene, Islanda, Norvegia, Liechtenstein şi Elveţia care au cerut statut de rezident în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord au primit din partea autorităţilor britanice acordul de a rămâne în această ţară după Brexit, potrivit datelor furnizate de Ministerul britanic de Interne.

Din numărul total al cererilor primite de autoritățile Regatului Unit (4.916.280), cele mai multe au fost depuse de cetățeni polonezi (911.240), urmați de români (836.980) și italieni (472.300).

© gov.uk

În perioada 28 august 2018-31 decembrie 2020, un număr de 4.514.250 de cereri au fost finalizate. Dintre acestea în cazul a 2.432.940 de persoane (54%) a fost acordat statutul de rezident permanent. 1.949.950 au primit statutul de rezident temporar, care oferă permisiunea de a continua să trăiască provizoriu în Regatul Unit şi posibilitatea de a face o nouă solicitare după cel puţin cinci ani de locuit în această ţară. 47.870 de cerceri au fost nule sau retrase, 49.210 au fost calificate drept non-valide, iar unui număr de 34.240 de persoane li s-a refuzat cererea de rezidenţă.

© gov.uk

Majoritatea cererilor au fost depuse de persoane care trăiesc în Anglia (4.446.320), Scoția (245.410) și Țara Galilor (81.280).

Pentru a continua să se bucure de drepturile actuale pe teritoriul Marii Britanii (dreptul de a locui, a studia și a munci) și după Brexit, toți cetățenii europeni trebuie să solicite noul statut de rezident.

Statutul de ”pre-settled” este atribuit celor care sunt de mai puţin timp rezidenţi ai ţării. Acest statut le va permite să rămână cinci ani suplimentari în Marea Britanie şi să solicite statutul permanent, odată trecut pragul de cinci ani de rezidenţă.

Orice cetățean român care, fie se găsește deja pe teritoriul Marii Britanii, fie a intrat pe teritoriul Marii Britanii până la 31 decembrie 2020, poate să aplice pentru acest statut până la 30 iunie 2021. De la 1 ianuarie 2021, cetăţenii europeni din Marea Britanie sunt condiţionaţi să-şi demonstreze statutul atât autorităţilor dar şi atunci când închiriază o proprietate, deschid un cont bancar sau să-şi dovedească dreptul de muncă în această ţară.

Pentru a veni în sprjinul românilor din Marea Britanie Ambasada României în Regatul Unit a precizat anterior că informaţii referitoare la procedura de înregistrare sunt disponibile pe pagina de internet a Home Office (https://www.gov.uk/), pe pagina de internet a Ministerului român al Afacerilor Externe la secţiunea Brexit (http://www.mae.ro/brexit), şi pe paginile de internet a Ambasadei României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord la secţiunea Brexit (www.ambasada-romaniei.co.uk/ro/brexit şi https://londra.mae.ro/node/2171).

În plus, Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a pus la dispoziție un număr de telefon ( 07503882992 ) și o adresă de e-mail ( londra.brexit@mae.ro )  prin care românii pot solicita informaţii şi sprijin în legătură cu procedura de înregistrare în EUSS.  

De asemenea, trebuie amintit că cetățenii străini, inclusiv cei din statele membre ale Uniunii Europene, care doresc să lucreze în Regatul Unit de la 1 ianuarie 2021 pot aplica online pentru viză de muncă începând din data de 1 decembrie, în cadrul unui sistem bazat pe puncte.

Administrația Biden a anunțat Congresul SUA că nu mai puțin de 18 companii, printre ele aflându-se și compania de servicii petroliere Baker Hughes Co și grupul de asigurări AXA Group, au încetat recent să mai lucreze pentru controversatul gazoduct Nord Stream 2 și nu vor fi sancționate, informează Reuters care a consultat documentul, citat de Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a precizat zilele trecute reporterilor că faptul că aceste companii renunţă din cauza sancţiunilor care se apropie ”demonstrează că obiectivele legislative şi acţiunile noastre au efect”. Price a mai spus că Departamentul de Stat continuă să ”examineze entităţile implicate în activităţi potenţial sancţionabile”, precizând că ”sancţiunile sunt doar unul” dintre multele instrumente disponibile ca răspuns la Nord Stream 2.

Anterior, Reuters a dezvăluit că Departamentul de Stat al SUA a avertizat companiile europene pe care le suspectează că ajută Rusia în construcţia gazoductului Nord Stream 2 că riscă sancţiuni.

Potrivit unui diplomat american, Departamentul de Stat se pregăteşte să publice un raport cu privire la companiile despre care crede că ajută la construcţia conductei care porneşte din Rusia şi ajunge până în Germania. Printre companiile care ar putea fi menţionate în raport sunt firme de asigurări, cele care ajută la instalarea conductei submarine sau cele verifică echipamentul de construcţie, a mai spus sursa.

La începutul lunii februarie, Franța, prin ministrul Afacerilor Europene, Clement Beaune, a cerut Germaniei să renunțe la acest proiect controversat, ca urmare a acțiunilor întreprinde de regimul lui Putin împotriva liderului opoziției, Aleksei Navalnîi. Berlinul a declinat apelurile Franţei, precizând că ”Guvernul federal nu și-a schimbat poziția de bază” pe acest subiect.

Pe celălalt mal al Atlanticului, noul președinte al Statelor Unite, Joe Biden, a apreciat că acest proiect este o ”afacere proastă pentru Europa”, anunțând în același timp că administraţia sa va reexamina sancţiunile referitoare la acest gazoduct incluse într-un proiect de lege adoptat în mandatul preşedintelui Donald Trump.

Critici au venit și din partea Parlamentului European, care a cerut la mijlocul lunii ianuarie ”oprirea imediată” și revizuirea relațiilor UE-Rusia.

În cadrul Consiliului de apărare și securitate germano-francez, fondat în 2017 pentru a avansa mai multe proiecte de apărare între cele țări, Emmanuel Macron și Angela Merkel au precizat că vor lucra pentru a avea o strategie unificată europeană în ce privește energia și vor vorbi pe o singură voce în ce privește Nord Stream 2.

Lucrările de construcţie la gazoductul Nord Stream 2 între Rusia şi Germania au fost reluate la începutul lunii februarie în apele daneze după o fază pregătitoare de aproape două săptămâni. 

Acesta este un proiect deținut în majoritate de Rusia prin intermediul companiei de stat Gazprom și implică și actori energetici din Uniunea Europeană, precum Basf, E.ON, Engie, OMV și Shell. Proiectul în valoare de 10 miliarde de dolari vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.

Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

La șapte ani de la anexarea violentă și ilegală a Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol de către Federația Rusă, Uniunea Europeană rămâne fermă în angajamentul său față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional.

Uniunea Europeană continuă să condamne această încălcare a dreptului internațional. Aceasta rămâne o provocare directă pentru securitatea internațională, cu implicații grave pentru ordinea juridică internațională care protejează integritatea teritorială, unitatea și suveranitatea tuturor statelor, se arată în declarația de joi a Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene la aniversarea anexării ilegale a Crimeei și a Sevastopolului de către Federația Rusă, comemorată de Ucraina la 26 februarie 2021.

UE își menține angajamentul de a pune în aplicare pe deplin politica sa de nerecunoaștere, inclusiv prin măsuri restrictive și cooperare în forurile internaționale. Uniunea Europeană solicită din nou statelor membre ONU să ia în considerare măsuri similare de nerecunoaștere în conformitate cu Rezoluția Adunării Generale a ONU 68/262 din 27 martie 2014. Uniunea Europeană nu recunoaște și nu va recunoaște organizarea alegerilor de către Federația Rusă în peninsula Crimeea.

În urmă cu câteva luni, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție prin care solicita Rusiei să pună capăt cât mai curând posibil “ocupației temporare” a Crimeei. Rezoluția, care se concentrează asupra militarizării Crimeei, Sevastopolului şi a unor părți din Marea Neagră și Marea Azov, a fost adoptată de 63 de țări, în timp ce 17 au votat împotrivă și 62 s-au abținut.

Militarizarea crescândă a peninsulei de către Federația Rusă, inclusiv exerciții militare multiple și construirea de nave de război, continuă să aibă un impact negativ asupra situației de securitate din regiunea Mării Negre. În încălcarea dreptului internațional umanitar, Rusia a impus cetățenia și recrutarea în cadrul forțelor sale armate rezidenților din Crimeea. 

De asemenea, Uniunea Europeană condamnă construcția podului Kerch și deschiderea unei secțiuni de cale ferată fără acordul Ucrainei. Acestea constituie alte încercări de integrare forțată a peninsulei anexate ilegal în Rusia și o încălcare suplimentară a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. UE se așteaptă ca Rusia să asigure trecerea liberă a tuturor navelor prin strâmtoarea Kerch către și dinspre Marea Azov, în conformitate cu dreptul internațional. 

Locuitorii peninsulei se confruntă cu restricții sistematice ale libertăților lor fundamentale, precum libertățile de exprimare, religie sau credință și asociere și dreptul la întrunire pașnică. Jurnaliștii, apărătorii drepturilor omului și avocații apărării se confruntă cu interferențe și intimidări în munca lor. Tătarii din Crimeea continuă să fie persecutați în mod inacceptabil, presați, iar drepturile lor sunt grav încălcate.

Tătarilor din Crimeea, ucrainenilor și tuturor comunităților etnice și religioase din peninsulă trebuie să li se asigure posibilitatea de a-și menține și dezvolta tradițiile culturale, educaționale, identitare și de patrimoniu cultural, care sunt în prezent amenințate de anexarea ilegală. Acțiunile distructive împotriva patrimoniului cultural al peninsulei, cum ar fi comorile arheologice, operele de artă, muzeele sau siturile istorice, care continuă fără întrerupere, trebuie să se oprească.

În conformitate cu Rezoluția Adunării Generale a ONU 75/192 din 16 decembrie 2020, este crucial ca mecanismele regionale și internaționale de monitorizare a drepturilor omului, precum și organizațiile neguvernamentale pentru drepturile omului să aibă acces fără obstacole în Crimeea și Sevastopol. Toate cazurile în curs de încălcare a drepturilor omului și abuzurile, cum ar fi disparițiile forțate, tortura și uciderea, violența, discriminarea și hărțuirea, trebuie să fie investigate temeinic. 

UE salută eforturile diplomatice menite să restabilească suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și va lua în considerare ideile ucrainene concrete în acest sens, în conformitate cu politica stabilită de nerecunoaștere.