Vizita premierului Ludovic Orban în Franța a fost foarte importantă pentru relația bilaterală și evocatoare pentru multele lucruri care ne leagă, a declarat amabasadorul României la Paris, Luca Niculescu, într-o postare pe Facebook, la finalul celor două zile de întrevederi ale delegației române la nivel înalt, atât pe parte guvernamentală, cât și cu reprezentanți ai mediului de afaceri francez și ai comunității românești.

„Un program plin pentru a doua zi a vizitei delegației conduse de premierul Ludovic Orban la Paris. O zi care a început foarte devreme la OCDE, o organizație de performanță economică la care Romania speră să adere curând, fiind cea mai bine pregătită dintre candidatele europene. Au urmat întâlniri cu președinții celor doua camere ale Parlamentului francez – discuții pe marile teme de actualitate, cu accent pe ce se întâmplă în zona de est a Europei și în Marea Neagră. O lungă și bună pagina de dialog economic : peste 60 de întreprinderi au participat la reuniunea de la Medef, cea mai importantă organizație patronală din Franța, unde mesajele au fost clare : vrem investiții franceze în Romania și sprijin pentru promovarea unor investitii românești în Franța. I-am condus pe premierul Ludovic Orban și pe membrii delegației și la promenada dedicata Reginei Maria, o personalitate istorică, care are parte de un loc istoric, în inima Parisului. Înainte de plecare, o întâlnire cu comunitatea românească, în grădina ambasadei. Chiar daca ploua, chiar dacă, din cauza pandemiei, nu eram atât de mulți pe cât ne-am fi dorit, momentul a fost plin de bucuria regăsirii pentru că, de multe luni, ne vedem cu românii din Paris doar în video conferințe”, a transmis reprezentantul României în Franța. 

Potrivit lui Luca Niculescu, vizita premierului Ludovic Orban și a delegației române „a fost foarte importantă pentru relația bilaterală”, țările noastre dându-și seama în urma întâlnirilor avute „cât de multe lucruri le leagă”. De asemenea, ambasadorul României la Paris a menționat „căldura cu care a fost primită delegația română” și care amintește de spusele unui mare ambasador al Frantei la București, Contele de Saint Aulaire, în urma cu un secol  „La France et la Roumanie sont un flambeau a deux branches, dont l’une eclaire l’Occident et l’autre l’Orient”, adică „Franța și România sunt o torță cu două ramuri, dintre care una luminează vestul și cealaltă estul”. 

Am primit asigurări că proiectele de infrastructură ale României din cadrul Inițiativei celor 3 Mări vor primi finanțare, informează vicepremierul Raluca Turcan, într-o postare pe Facebook.

„Infrastructura de transport va fi dezvoltată în cadrul Inițiativei celor 3 Mări (I3M)! Am primit asigurări din partea reprezentantului AMBER, Joseph Philipsz, și ai membrilor Consiliului de Supraveghere ai Fondului de Investiții al I3M că proiectele propuse de România pot beneficia de finanțare. Am stabilit ca fiecare minister implicat în pregătirea proiectelor prioritare, cum ar fi proiectul de autostradă „Via Carpathia” și proiectul feroviar „Rail2Sea”, va lucra la un calendar de implementare a proiectelor. Sunt două proiecte care vor conecta Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră, iar România va avea părți importante din traseul care va lega Constanța de Gdansk sau Klaipeda de Salonic. Prin intermediul proiectelor promovate în cadrul Inițiativei celor 3 Mări se va asigura interconectarea țărilor din regiune. Se vor crea locuri de muncă și noi oportunități de creștere economică”, transmite vicepremierul Raluca Turcan.

Iniţiativa celor Trei Mări este o platformă politică la nivel prezidenţial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică şi Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Iniţiativa îşi propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital; creşterea convergenţei reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unităţii şi coeziunii în cadrul Uniunii; precum şi întărirea relaţiei transatlantice, prin stimularea prezenţei economice a Statelor Unite ale Americii în regiune.

Amintim că SUA au anunțat că vor începe derularea unui nou proiect pentru România, împreună cu Polonia, pentru construirea unei autostrăzi și a unei căi ferate, care să lege Constanța, de la Marea Neagră, cu Gdansk, de la Marea Baltică. Acest anunț are o dublă valoare strategică, referindu-se la proiectul feroviar RAIL 2 SEA – “Modernizarea şi dezvoltarea rutei feroviare Gdansk – Constanţa” și la traseul transeuropean Via Carpatia, ambele numărându-se între cele 27 de proiecte principale susținute de România și de Polonia în cadrul Inițiativei celor Trei Mări – Adriatică, Baltică, Neagră – platformă de cooperare prezidențială și de interconectare în domeniile transporturi, energie și digital inițiată care a atins deplina maturitate politică la summitul de la București din 2018.

Potrivit datelor Eurostat, industria a reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică din Uniunea Europeană în funcţie de producţia generată, reprezentând 19,7% din valoarea totală brută adăugată, iar statele cu cel mai ridicat procent au fost: Irlanda (35%), Cehia (29,2%), Slovenia (27%), Polonia (24,7%), Slovacia (24,5%), Germania (24,3%) şi România (24,1%).

Celelalte activităţi economice importante din UE au fost anul trecut “comerţul en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare” (19,7% în UE, 20,1% în România), urmate de “Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială” (18,7% în UE, 15% în România), “Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice” (11,4% în UE, 8,7% în România), “Activităţi imobiliare” (10,8% în UE, 8% în România), “Construcţii” (5,3% în UE, 7,1% în România), “Agricultură, silvicultură şi pescuit” (1,6% în UE, 4,5% în România), “Informaţii şi comunicaţii” (5,4% în UE, 6,1% în România), “Finanţe şi asigurări” (4,7% în UE, 2,7% în România), “Artă şi activităţi de recreere” (3,4% în UE, 3,7% în România), relatează Agerpres.