Premierul Ludovic Orban a avut joi, la Palatul Victoria, o întrevedere cu reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare, în cadrul căreia au discutat despre măsuri de sprijin pentru combaterea efectelor secetei, care a afectat culturile agricole în acest an.

”Pentru susținerea agricultorilor afectați de secetă, dar și pentru stimularea micilor producători să lucreze terenurile agricole, este nevoie, pe termen lung, de reabilitarea infractructurii de irigații, iar unul dintre obiectivele Guvernului în acest sens este construirea Canalului Siret-Bărăgan”, este într-un mesaj postat de Guvern pe pagina de Facebook.

De altfel, executivul și-a propus ca, prin Planul Național de Investiții de Relansare Economică, să investească peste 400 de milioane de euro în agricultură și industria agro-alimentară, în următorii ani.

Reprezentanții agricultorilor au mai discutat cu premierul Ludovic Orban despre soluții privind debirocratizarea și simplificarea procedurilor la nivelul administrației publice.

La întâlnirea de la Palatul Victoria au mai participat ministrul Finanțelor, Florin Cițu, și ministru Agriculturii, Adrian Oros.

În noul ”pachet de decizii de contravenție” din luna iulie, Comisia Europeană solicită României să combată exploratările forestiere ilegale și să protejeze mai bine pădurile din siturile sale ”Natura 2000”. 

Comisia Europeană subliniază că România trebuie să pună în aplicare în mod corespunzător Regulamentul UE privind lemnul (Regulamentul (UE) 995/2010), care interzice producerea și introducerea pe piața UE a produselor fabricate ilegal de bușteni recoltați: ”Autoritățile naționale nu au reușit să verifice în mod eficient operatorii și să aplice sancțiunile corespunzătoare.”

Autoritățile din România au doar o lună la dispoziție să ia măsuri pentru combaterea exploatării forestiere ilegale, dacă nu vor ca Executivul European să emită un aviz motivat și să sesizeze România la  Curtea de Justiție din Uniunea Europeană, se arată în comunicatul oficial al Comisiei.

Experții Executivului au analizat în detaliu argumentele prezentate de România în urma unei scrisori de notificare trimise în februarie 2020, însă Comisia a ajuns la concluzia că ”problemele din teren nu au fost abordate.”

”Prin urmare, Comisia emite acum un aviz motivat. Dacă România nu acționează în termen de o lună, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție din Uniunea Europeana”, se mai arată în comunicat.

În plus, Comisia semnalează că există deficiențe în accesul publicului la informațiile de mediu în planurile de gestionare a pădurilor.

Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție, solicitând sancțiuni financiare, ca urmare a faptului că nu a comunicat măsurile de transpunere în legislația națională a Directivei privind mărcile (Directiva (UE) 2015/2436). România este singurul stat membru care nu a comunicat încă măsurile de transpunere a directivei, precizează un comunicat. 

Directiva privind mărcile constituie un pas important în modernizarea și armonizarea în continuare a legislației UE privind mărcile. Aceasta a introdus o serie de modificări semnificative în ceea ce privește dreptul material al mărcilor UE, cum ar fi: o nouă definiție a mărcii, adaptată la era digitală; noi motive de respingere a cererilor de înregistrare și noi norme privind mărfurile contrafăcute în tranzit. Directiva a introdus, de asemenea, dispoziții procedurale pentru armonizarea procedurilor privind mărcile în toate statele membre ale UE, luând ca reper sistemul mărcilor UE.

Statele membre au fost obligate să transpună directiva în legislația națională până la 14 ianuarie 2019. României i s-a transmis un aviz motivat, iar aceasta a avut la dispoziție un termen pentru a răspunde. Totuși, în pofida faptului că i s-a acordat o prelungire a termenului de răspuns la avizul motivat, România nu a comunicat măsurile de transpunere. Prin urmare, Comisia a decis să sesizeze Curtea de Justiție a UE cu privire la acest caz.