Connect with us

ROMÂNIA

MAE: România a răspuns pozitiv apelului Comisiei Europene de a reloca migranți din Malta. Țara noastră ar mai putea primi din migranții refuzați de Italia

Published

on

România va prelua, la cererea Comisiei Europene,  zece imigranți salvați din Marea Mediterană, într-un efort comun al câtorva state membre de a pune capăt situației precare în care se află persoanele salvate pe mare, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

,,În privința ultimelor evoluții din Marea Mediterană, România a fost contactată recent de Comisia Europeană, care coordonează eforturile de identificare a unor soluții pentru salvarea vieților migranților. Autoritățile române au decis să raspundă favorabil, alături de mai multe State Membre, privind posibilitatea de a prelua un număr limitat de migranți, care să fie relocați (în cazul nostru este vorba de 10 persoane din Malta)”, se arată în comunicat.

Potrivit MAE, decizia ,,arată disponibilitatea României de a contribui la efortul de solidaritate în astfel de situații, fiind vorba de persoane vulnerabile, care necesită protecție, iar acest răspuns nu pune în niciun fel presiune pe sistemul românesc de azil”.

Relocarea în România a unor migranți nu este o premieră pentru autoritățile române. MAE dezvăluie că au mai existat situații similare în acest an,  România participând la 3 astfel de apeluri de preluare făcute de către Comisia Europeană, respectiv 2 din Italia, pentru un număr de 10 persoane și 1 din Malta, pentru un număr de 5 persoane aflate în nevoie de protecție, care s-au finalizat cu sosirea, până în prezent, pe teritoriul României a unui număr de 11 persoane.

În comunicat se dau asigurări legate de faptul că ,,autoritățile române cunosc situația din Marea Mediterană și România a participat activ la discuțiile purtate în vederea identificării unor soluții, atât pentru evitarea pierderii de vieți omenești, cât și pentru împiedicarea deschiderii unor breșe care să conducă la încurajarea migrației ilegale”.

Chiar dacă situația actuală nu poate fi comparată cu nivelul fluxurilor de migranți din perioada 2015-2016, fenomenul rămâne foarte ingrijorator, cu o creștere semnificativă a mortalității în rândul migranților care aleg această cale.

În condițiile în care, în ultimii ani nu s-au înregistrat progrese semnificative în negocierea reformării Regulamentului Dublin, în timpul Președinției României a Consiliului Uniunii Europene, autoritățile române implicate au reușit să identifice soluții punctuale prin introducerea unui nou concept, respectiv aranjamentele temporare, un instrument fără caracter legislativ obligatoriu menit sa simplifice coordonarea dintre statele membre UE în astfel de situații.

Acesta a avut la bază respectarea principiului solidarității, prin participarea la mecanismul de împărțire a responsabilității, pe bază de voluntariat, ținând cont de realitățile din fiecare stat membru și a capabilităților de care acesta dispune pentru a-și asuma preluarea unor persoane aflate în nevoie de protecție internațională, deseori vulnerabile.

România ar mai putea primi din imigranții pe care Italia i-a refuzat

România ar mai putea prelua din migranții salvați din Marea Mediterană de către o navă de caritate aparținând ONG-ului spaniol Proactiva Open Arms, potrivit afirmațiilor făcute de premierul Italiei, Giuseppe Conte, într-o scrisoare adresată vicepremierului și ministrului de interne Matteo Salvini pe 15 august. Pe lângă România, persoanele salvate ar urma să fie relocate în Franța, Germania, Luxemburg, Portugalia și Spania, însă autoritățile române nu au confirmat acest lucru.

Nava de salvare ,,Open Arms” se află de 14 zile în apele italiene, în apropierea Insulei Lampedusa, după operațiunea de salvare a unor migranți în largul coastelor Libiei, însă în dimineața zilei de vineri, 13 persoane au fost transportate de urgență pe uscat din motive medicale, potrivit BBC.

© Giuseppe Conte/Facebook

Premierul Giuseppe Conte i-a transmis lui Matteo Salvini o scrisoare publică, în care îl acuza pe acesta de ,,colaborare neloială și de ,,obsesie” față de menținerea unei politici a ,,ușilor închise” în gestionarea situației în care este implicată nava Open Arms, deși chiar șeful guvernului i-a cerut să asigure asistența imediată a minorilor aflați pe ambarcațiune.

,,Îți înțeleg concentrarea fidelă și obsesivă pentru abordarea problemei imigrației prin reducerea acesteia la formula ,,ușilor închise. Ești un lider politic și te străduiești în mod legitim să-ți sporești constant sprijinul public”, a scris prim-ministrul italian.

În scrisoarea sa, Conte a spus că a convins șase țări ale UE să primească unii dintre migranți aflați bordul navei de caritate Open Arms, printre care și România.

Salvini a răspuns comentariilor lui Conte la o conferință de presă din afara orașului italian Caserta.

,,Da, sunt vinovat că am o obsesie pentru siguranța cetățenilor italieni și o obsesie pentru combaterea traficanților de oameni și a ONG-urilor complice ale traficanților de oameni. Șaizeci de milioane de italieni îmi plătesc salariul pentru această obsesie”, este răspunsul lui Matteo Salvini, citat de BBC. 

Matteo Salvini a emis un decret prin care interzicea debarcarea în porturile italiene a migranților salvați pe mare, susținând că măsura este necesară pentru ,,protejarea ordinii publice”.  Decizia lui Salvini, la care nu vrea să renunțe cu niciun chip, a înrăutățit atmosfera deja foarte tensionată din Guvern pe fondul retragerii partidului său, Liga, din coaliția de guvernare cu Mișcarea 5 Stele (M5S), și al solicitării privind organizarea de alegeri anticipate.

De asemenea, ministrul apărării, Elisabetta Trenta, membră a M5S, a refuzat să semneze un al doilea decret de urgență emis de Salvini prin care interzicea acostarea navei Open Arms în portul din Lampedusa, declarând că ,,sfidarea Curții este ilegală”, iar ,,politicul nu trebui să-și piardă umanitatea”, relatează Euronews.

Primul decret emis de Matteo Salvini a fost anulat prin decizia unui tribunal italian, însă chiar și în aceste condiții, nava de salvare refuză să acosteze dacă autoritățile italiene nu îi vor permite în mod explicit să debarce imigranții salvați din Marea Mediterană. Temerea echipajului este justificată în condițiile în care căpitanul navei Sea Watch 3 a fost arestat într-o situație foarte asemănătoare în luna iunie.

 

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Ministrul apărării Nicolae Ciucă, vizită oficială în Portugalia, la invitaţia omologului său, João Gomes Cranvinho

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Ministrul apărării naţionale, Nicolae-Ionel Ciucă, efectuează, în zilele 27 și 28 ianuarie, o vizită oficială în Republica Portugheză, la invitaţia omologului său, João Gomes Cranvinho, informează un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, principalele subiecte pe care cei doi demnitari le vor aborda sunt cooperarea în domeniul învăţământului militar, al exerciţiilor militare bilaterale şi multinaţionale și modalităţile de colaborare în domeniul industriei de apărare.

Cu acest prilej, cei doi miniștri se vor deplasa la Baza militară Monte Real pentru a participa la un briefing de informare, susținut de specialiștii Forțelor Aeriene Portugheze.

În luna decembrie 2019, cele două părți au semnat contractul pentru achiziția unui nou lot de 5 aeronave F-16 Fighting, care vin în completarea celor 12 achiziționate în perioada 2014-2017 și fac parte din programul major de înzestrare ,,Avion multirol al Forţelor Aeriene Române”.

Programul vizitei include şi o întâlnire bilaterală cu şeful Statului Major General portughez, amiral António Silva Ribeiro.


Elementul central în cooperarea româno-portugheză în domeniul apărării îl reprezintă achiziţionarea şi operaţionalizarea aeronavelor F-16 în cadrul programului major de înzestrare ,,Avion multirol al Forţelor Aeriene Române”.

Faza I a prevăzut achiziţia şi operaţionalizarea primei escadrile dotate cu 12 avioane F-16 Mid-Life Update (MLU) din excedentul Forţelor Aeriene din Portugalia, iar faza a II – a prevede completarea flotei cu încă 5 aeronave F-16.

Astfel, la data de 11 decembrie 2019, Parlamentul României a adoptat legea în baza căreia se permite achiziţionarea de la partenerul portughez a încă cinci avioane F-16 şi a unui pachet de bunuri şi servicii, care include şi modernizarea la un standard superior a avioanelor F-16 ale Forţelor Aeriene Române (Mid-Life Upgrade / SUA), inclusiv a celor 12 aflate deja în dotarea acestora.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Justiției Cătălin Predoiu, către omologii din UE: Ar fi bine ca toate țările membre ale UE să combată corupția așa cum o face România, inclusiv în domeniul fondurilor europene

Published

on

© European Union

Ministrul Justiției Cătălin Predoiu le-a subliniat omologilor europeni, la Zagreb, că „ar fi bine ca toate țările membre ale UE să combată corupția așa cum o face România, inclusiv în domeniul fondurilor europene, pentru a evita apariția dublului standard”, potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției.

În perioada 23-24 ianuarie 2020, Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, a participat la reuniunea informală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), organizată la Zagreb, Croația.

La finalul reuniunii, ministrul Justiției a declarat că a adus în discuție crearea unui mecanism de evaluare a respectării statului de drept cu aplicare egală pentru toate statele membre și a subliniat că  „susținerea pentru operaționalizarea Parchetului European va fi un test pentru angajamentul real al tuturor guvernelor statelor membre pentru aceleași standarde de integritate în toate țările membre, pentru protejarea intereselor europene și combatarea corupției cu fonduri europene”.

În acest sens, oficialul român a punctat că „ar fi bine ca toate țările membre ale UE să combată corupția așa cum o face România, inclusiv în domeniul fondurilor europene”, pentru a evita ajungerea la „duble standarde în mecanismele de absorbție”.

Cătălin Predoiu a mai precizat că nu s-a adus în discuție MCV, dorința tuturor celor prezenți fiind de a se concentra mai întâi pe problemele stringente din domeniul justiției la nivel european, „pentru că este foarte mult de făcut pentru justiție în toate țările europene”.

„Independența justiției, spațiul de libertate, securitate și justiție din UE sunt principalele valori care diferențiază pozitiv construcția europeană pe plan global. De aceea, ele trebuie protejate și consolidate printr-o permanentă modernizare și rafinare”, a explicat acesta.

Potrivit comunicatului, la reuniunea informală de la Zagreb, miniștrii justiției din țările membre ale UE au discutat despre progresul privind orientările strategice din domeniul libertății, securității și justiției, formarea judiciară, importanța rețelei judiciare europene în domeniul civil și comercial, precum și a rețelelor naționale.

De asemenea, în intervenția sa, ministrul român a susținut temele aflate pe Agenda Strategică 2019-2024 din aria de libertate, securitate și justiție.

Principiile dezvoltării viitoarei cooperări judiciare, a arătat ministrul român, trebuie să rămână aceleași: să fie centrate asupra cetățenilor Uniunii, să asigure facilitarea accesului la justiție, să fie bazate pe respectarea valorilor comune, a drepturilor și libertăților fundamentale și a statului de drept și să asigure consolidarea încrederii reciproce în sistemele de justiție ale statelor membre.

În marja ședinței, Cătălin Predoiu a avut întâlniri bilaterale cu miniștrii și delegațiile Germaniei, Suediei și Poloniei și, de asemenea, discuții tête-à-tête cu miniștrii Finlandei, Croației și Austriei, precum și cu comisarul european pentru justiție, Didier Reynders.

Reuniunea bilaterală cu Didier Reynders a reliefat convergențele în ce privește dosarele care figurează pe agenda europeană în domeniul justiției, informează sursa citată.

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Ludovic Orban, vizită în Polonia pentru marcarea a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist Auschwitz-Birkenau

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Premierul Ludovic Orban va participa la ceremonia oficială pentru marcarea a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de concentrare și exterminare Auschwitz-Birkenau, organizată de autoritățile polone în 27 ianuarie, cu prilejul Zilei internaționale de comemorare a victimelor Holocaustului, potrivit unui comunicat al Guvernului.

La ceremonia care se va desfășura sub înaltul patronaj al președintelui Republicii Polone, Andrzej Duda, vor participa oficiali din mai multe state, supraviețuitori ai Holocaustului, membri ai asociațiilor evreiești.

Guvernul României reconfirmă angajamentul de a continua demersurile în materie de asumare a trecutului, educație și cercetare privind Holocaustul și comemorarea victimelor Holocaustului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending