Connect with us

ROMÂNIA

MAE: România a răspuns pozitiv apelului Comisiei Europene de a reloca migranți din Malta. Țara noastră ar mai putea primi din migranții refuzați de Italia

Published

on

România va prelua, la cererea Comisiei Europene,  zece imigranți salvați din Marea Mediterană, într-un efort comun al câtorva state membre de a pune capăt situației precare în care se află persoanele salvate pe mare, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

,,În privința ultimelor evoluții din Marea Mediterană, România a fost contactată recent de Comisia Europeană, care coordonează eforturile de identificare a unor soluții pentru salvarea vieților migranților. Autoritățile române au decis să raspundă favorabil, alături de mai multe State Membre, privind posibilitatea de a prelua un număr limitat de migranți, care să fie relocați (în cazul nostru este vorba de 10 persoane din Malta)”, se arată în comunicat.

Potrivit MAE, decizia ,,arată disponibilitatea României de a contribui la efortul de solidaritate în astfel de situații, fiind vorba de persoane vulnerabile, care necesită protecție, iar acest răspuns nu pune în niciun fel presiune pe sistemul românesc de azil”.

Relocarea în România a unor migranți nu este o premieră pentru autoritățile române. MAE dezvăluie că au mai existat situații similare în acest an,  România participând la 3 astfel de apeluri de preluare făcute de către Comisia Europeană, respectiv 2 din Italia, pentru un număr de 10 persoane și 1 din Malta, pentru un număr de 5 persoane aflate în nevoie de protecție, care s-au finalizat cu sosirea, până în prezent, pe teritoriul României a unui număr de 11 persoane.

În comunicat se dau asigurări legate de faptul că ,,autoritățile române cunosc situația din Marea Mediterană și România a participat activ la discuțiile purtate în vederea identificării unor soluții, atât pentru evitarea pierderii de vieți omenești, cât și pentru împiedicarea deschiderii unor breșe care să conducă la încurajarea migrației ilegale”.

Chiar dacă situația actuală nu poate fi comparată cu nivelul fluxurilor de migranți din perioada 2015-2016, fenomenul rămâne foarte ingrijorator, cu o creștere semnificativă a mortalității în rândul migranților care aleg această cale.

În condițiile în care, în ultimii ani nu s-au înregistrat progrese semnificative în negocierea reformării Regulamentului Dublin, în timpul Președinției României a Consiliului Uniunii Europene, autoritățile române implicate au reușit să identifice soluții punctuale prin introducerea unui nou concept, respectiv aranjamentele temporare, un instrument fără caracter legislativ obligatoriu menit sa simplifice coordonarea dintre statele membre UE în astfel de situații.

Acesta a avut la bază respectarea principiului solidarității, prin participarea la mecanismul de împărțire a responsabilității, pe bază de voluntariat, ținând cont de realitățile din fiecare stat membru și a capabilităților de care acesta dispune pentru a-și asuma preluarea unor persoane aflate în nevoie de protecție internațională, deseori vulnerabile.

România ar mai putea primi din imigranții pe care Italia i-a refuzat

România ar mai putea prelua din migranții salvați din Marea Mediterană de către o navă de caritate aparținând ONG-ului spaniol Proactiva Open Arms, potrivit afirmațiilor făcute de premierul Italiei, Giuseppe Conte, într-o scrisoare adresată vicepremierului și ministrului de interne Matteo Salvini pe 15 august. Pe lângă România, persoanele salvate ar urma să fie relocate în Franța, Germania, Luxemburg, Portugalia și Spania, însă autoritățile române nu au confirmat acest lucru.

Nava de salvare ,,Open Arms” se află de 14 zile în apele italiene, în apropierea Insulei Lampedusa, după operațiunea de salvare a unor migranți în largul coastelor Libiei, însă în dimineața zilei de vineri, 13 persoane au fost transportate de urgență pe uscat din motive medicale, potrivit BBC.

© Giuseppe Conte/Facebook

Premierul Giuseppe Conte i-a transmis lui Matteo Salvini o scrisoare publică, în care îl acuza pe acesta de ,,colaborare neloială și de ,,obsesie” față de menținerea unei politici a ,,ușilor închise” în gestionarea situației în care este implicată nava Open Arms, deși chiar șeful guvernului i-a cerut să asigure asistența imediată a minorilor aflați pe ambarcațiune.

,,Îți înțeleg concentrarea fidelă și obsesivă pentru abordarea problemei imigrației prin reducerea acesteia la formula ,,ușilor închise. Ești un lider politic și te străduiești în mod legitim să-ți sporești constant sprijinul public”, a scris prim-ministrul italian.

În scrisoarea sa, Conte a spus că a convins șase țări ale UE să primească unii dintre migranți aflați bordul navei de caritate Open Arms, printre care și România.

Salvini a răspuns comentariilor lui Conte la o conferință de presă din afara orașului italian Caserta.

,,Da, sunt vinovat că am o obsesie pentru siguranța cetățenilor italieni și o obsesie pentru combaterea traficanților de oameni și a ONG-urilor complice ale traficanților de oameni. Șaizeci de milioane de italieni îmi plătesc salariul pentru această obsesie”, este răspunsul lui Matteo Salvini, citat de BBC. 

Matteo Salvini a emis un decret prin care interzicea debarcarea în porturile italiene a migranților salvați pe mare, susținând că măsura este necesară pentru ,,protejarea ordinii publice”.  Decizia lui Salvini, la care nu vrea să renunțe cu niciun chip, a înrăutățit atmosfera deja foarte tensionată din Guvern pe fondul retragerii partidului său, Liga, din coaliția de guvernare cu Mișcarea 5 Stele (M5S), și al solicitării privind organizarea de alegeri anticipate.

De asemenea, ministrul apărării, Elisabetta Trenta, membră a M5S, a refuzat să semneze un al doilea decret de urgență emis de Salvini prin care interzicea acostarea navei Open Arms în portul din Lampedusa, declarând că ,,sfidarea Curții este ilegală”, iar ,,politicul nu trebui să-și piardă umanitatea”, relatează Euronews.

Primul decret emis de Matteo Salvini a fost anulat prin decizia unui tribunal italian, însă chiar și în aceste condiții, nava de salvare refuză să acosteze dacă autoritățile italiene nu îi vor permite în mod explicit să debarce imigranții salvați din Marea Mediterană. Temerea echipajului este justificată în condițiile în care căpitanul navei Sea Watch 3 a fost arestat într-o situație foarte asemănătoare în luna iunie.

 

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

Programul RO-CULTURA, fonduri SEE și norvegiene: Lansare apel proiecte „Consolidarea Antreprenoriatului Cultural și Dezvoltarea Audienței și a Publicului”

Published

on

© Eurobarometru 2018 (Democracy on the move)

Vineri, 3 aprilie, s-a lansat sesiunea a doua a apelului de proiecte „Consolidarea Antreprenoriatului Cultural și Dezvoltarea Audienței și a Publicului”, în cadrul programului RO-CULTURA, finanțat prin granturi ale Spatiului Economic European (SEE) și norvegiene, potrivit unui comunicat

Programul RO-CULTURA este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 și vizează consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural.

Acest apel de proiecte vizează creșterea gradului de acces la cultură, promovarea diversității culturale și consolidarea dialogului intercultural. Pentru ca activitățile culturale să aibă un impact mai mare, transferul de cunoștințe și expertiză între organizațiile din România și Statele Donatoare este încurajat, împreună cu producția în comun a evenimentelor artistice.

Bugetul prezentului apel de proiecte este de 2.000.000 Euro.

Valoarea sprijinului financiar nerambursabil ce poate fi acordat unui proiect este între 50.000 Euro și 200.000 Euro, reprezentând:

  • 100% din totalul costurilor eligibile ale proiectului, în cazul proiectelor implementate de beneficiari ai ajutorului de minimis de tip instituție publică de cultură,
  • 90% din totalul costurilor eligibile ale proiectului, în cazul proiectelor implementate de beneficiari ai ajutorului de minimis de tip ONG sau societăți comerciale/ societăți cooperative.

În cadrul prezentului apel de proiecte sunt finanțate proiectele sau activitățile care intră sub incidența prevederilorSchemei de ajutor de minimisavizată favorabil de către Consiliul Concurenței.

Pentru a fi eligibile, propunerile de proiecte trebuie să conducă la atingerea următorilor indicatori de Program:

  • 90 de locuri de muncă create;
  • 19.000 de participanți la activitățile culturale;
  • 10 IMM-uri sprijinite;
  • 60 profesioniști cu competențe/expertiză dezvoltate la locul de muncă, alții decât cei de etnie romă;
  • 150 activități de artă contemporană sprijinite;
  • 10 abordări inovative referitoare la patrimoniul cultural, sprijinite în vederea dezvoltării publicului;
  • 5 producții referitoare la minorități sociale, etnice și culturale,  altele decât minoritatea romă;
  • 15 proiecte care implică cooperarea cu un partener de proiect din Statele Donatoare în domeniul artei contemporane.

Numărul maxim de activități în cadrul unui proiect este de 5.

Proiectele vor avea o durată cuprinsă între 6 luni și 24 de luni. Data limită de depunere a proiectelor: 01.07.2020, ora României (16:00).

Ghidul solicitantului și anexele aferente pot fi accesate la următorul link.

Pentru mai multe informații privind eligibilitatea participanților, AICI.

Continue Reading

NEWS

Banca Mondială, pregătită să vină în sprijinul României în lupta sa împotriva COVID-19. România accesează 400 milioane de euro pentru combaterea impactului socio-economic al pandemiei de Coronavirus

Published

on

© World Bank Romania/ Facebook

Guvernul României a accesat linia de asistență financiară pre-aprobată în valore de 400 de milioane de euro, acordată de Banca Mondială, pentru a contribui la prevenirea răspândirii pandemiei de coroanvirus și la punerea în aplicare a unor măsuri în acest scop, a anunțat vineri banca printr-un comunicat.

Această finanțare sprijină o serie de intervenții menite să ducă la consolidarea serviciilor de intervenție și a celor medicale, la minimizarea pierderilor pentru sectoarele public și privat, precum și la protejarea vieții cetățenilor și a calității traiului în general.

Banca Mondială este pregătită să vină în sprijinul României în lupta sa împotriva pandemiei de COVID-19 și a efectelor acesteia asupra oamenilor, prin acordarea unui ajutor financiar rapid, precum și printr-o implicare pe termen lung,” a declarat Tatiana Proskuryakova, Directorul de Țară al Băncii Mondiale pentru România și Ungaria. ”Ȋn funcţie de evoluţia situaţiei, vom continua să sprijinim România pentru a putea depăși această criză”, a completat aceasta.

România a beneficiat de această asistență financiară preaprobată (Catastrophe Deferred Drawdown Option – CAT-DDO), pe care Guvernul României a negociat-o cu Banca Mondială în luna iunie 2018.

Obiectivul acestui program este acela de a consolida cadrul instituțional și juridic din România pentru a putea gestiona eficient impactul fizic, social și fiscal în caz de situație medicală de urgență, în cazul unui dezastru natural sau al schimbărilor climatice. În plus față de sprijinul acordat Guvernului pentru dezvoltarea unor politici publice de importanță critică menite să consolideze reziliența, această facilitate acordă Guvernului posibilitatea de a accesa finanțare în termen de 48 de ore, pentru a putea reacționa în timp util în fața unui dezastru natural sau a unei urgențe de natură medicală.

În același timp, Biroul Băncii Mondiale din România lucrează acum la restructurarea portofoliului existent, în special în domeniul sănătății, pentru a-și valorifica o parte din fondurile existente în vederea finanțării achiziției unor echipamente necesare în contextul crizei actuale, precum și în domeniile afectate de criză dincolo de sectorul sănătății. Acest gen de asistență implică și furnizarea de asistenţă tehnică pentru diminuarea impactului economic pe care il va avea o posibila criză.

Grupul Băncii Mondiale pune la dispoziție un pachet de finanțare cu aprobare rapidă în valoare de 14 miliarde de dolari pentru a consolida răspunsul la efectele pandemiei de COVID-19 în țările aflate în curs de dezvoltare și pentru a reduce perioada de recuperare a acestora. Reacția rapidă include finanțare, consiliere în materie de politici publice și asistență tehnică pentru a ajuta țările să facă față impactului generat de această pandemie în domeniul medical și economic.

IFC oferă o finanţare de 8 miliarde de dolari pentru a ajuta societățile private afectate de pandemie și pentru a contribui la păstrarea locurilor de muncă. IBRD şi IDA pun la dispoziție o primă tranșă de 6 miliarde USD pentru a susține intervenția în domeniul asistenței medicale.

În cazul în care sunt țări care vor avea nevoie de un sprijin mai semnificativ, Grupul Băncii Mondiale va acorda 160 miliarde de dolari în următoarele 15 luni pentru a contribui la protejarea celor sărăci și vulnerabili, pentru a sprijini mediul de afaceri și procesul de recuperare economică.

Continue Reading

POLITICĂ

Premierul Ludovic Orban anunță că România va primi peste 2 milioane de măști și 100.000 de combinezoane: Producția internă de măști, disponibilă în 14 zile pentru populație

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Premierul Ludovic Orban a anunţat, joi seara, că România urmează să primească în perioada următoare peste două milioane de măşti de protecţie şi 100.000 de combinezoane, dar și că în aproximativ 14 zile măştile produse în România vor fi disponibile şi pentru populaţie.

“În următoarea săptămână, urmează să primim pe 3-4 aprilie 200.000 de măşti FFP 2, pe 7 aprilie 100.000 de combinezoane, 16 extractoare automate. (…) Pe data de 8 aprilie trebuie să recepţionăm 110 paturi pentru un spital modular. De asemenea, avem cantităţi care sunt contractate de ONAC – 250.000 de măşti FFP 2, 250.000 de măşti FFP 3, care urmează să intre în ţară în termen de maximum şapte zile, conform graficelor de livrare. (…) Nu e 100% că vom avea intrările la termenele respective. Pe 9 aprilie este estimat să vină transportul cel mai important, care constă în două milioane de măşti FFP 2, care face parte din contractul pe care îl avem cu China pe o cantitate, din informaţiile pe care le am, de 12 milioane măşti FFP 2”, a declarat Orban la Digi24, informează Agerpres.

Premierul a subliniat că în privinţa contractelor pentru achiziţionarea de materiale sanitare din străinătate au existat “probleme uriaşe”. Premierul a dat câteva exemple în acest sens. El a indicat că există un contract pentru achiziţia a peste un milion de măşti FFP 2 şi peste un milion de combinezoane cu o companie din Turcia, dar că a apărut interdicţia de export stabilită de Guvernul turc. Orban a arătat că a intervenit pe linie politico-diplomatică şi că inclusiv preşedintele Klaus Iohannis a comunicat cu omologul său turc. El a dat şi exemplul unui contract cu China prin Unifarm de milioane de măşti şi că prima livrare, de două milioane de măşti FFP 2, trebuia să aibă loc când a apărut decizia Guvernului chinez de a recertifica toate companiile care produc materiale şi echipamente.

Reamintim că în România au sosit deja peste 200.000 de combinezoane, în urma unui contract încheiat între România și Coreea de Sud, și transportate prin intermediul unor zboruri efectuate prin intermediul Capacității de Transport Strategic Aerian NATO.

Referitor la producția internă de măști de protecție și furnizarea lor către cetățenii români, Orban a precizat că prioritatea zero este protecția angajaților din spitale și a personaului care intră în interacțiunii cu pacienții infectați sau posibil infectați 

“În funcţie de capacităţile de producţie care se dezvoltă, vor fi şi la dispoziţia cetăţenilor români, cel puţin măştile chirurgicale care se vor produce într-o cantitate mai mare. Nu pot să vă dau un orizont de timp, dar consider că în 10, 12, 14 zile măştile produse în România vor fi disponibile, dar aici avem câteva priorităţi. Prioritatea zero este protecţia angajaţilor din spitale, ai DSU, ambulanţelor, a personalului care intră în interacţiune directă cu bolnavii sau cu posibilii bolnavi. Trebuie să-i protejăm pe toţi cei care stau în prima linie a bătăliei – jandarmii, militarii, poliţiştii, plus angajaţii unor instituţii care vor avea interacţiuni, cum sunt structurile Ministerului Muncii – AJOFM, AJPIS şi alte instituţii care au interacţiuni publice, vama şi când vom avea cantităţi suficiente statul va putea să genereze o ofertă către cetăţeni la un preţ care să fie cât mai apropiat de preţul de producţie”, a spus Orban.

De altfel, săptămâna trecută, ministrul Economiei Virgil Popescu a anunțat că fabrica de armament ROMARM va produce măști, combinezoane și echipamente sanitare pentru producția strategică a României.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending