Connect with us

ROMÂNIA

MAE: România a răspuns pozitiv apelului Comisiei Europene de a reloca migranți din Malta. Țara noastră ar mai putea primi din migranții refuzați de Italia

Published

on

România va prelua, la cererea Comisiei Europene,  zece imigranți salvați din Marea Mediterană, într-un efort comun al câtorva state membre de a pune capăt situației precare în care se află persoanele salvate pe mare, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

,,În privința ultimelor evoluții din Marea Mediterană, România a fost contactată recent de Comisia Europeană, care coordonează eforturile de identificare a unor soluții pentru salvarea vieților migranților. Autoritățile române au decis să raspundă favorabil, alături de mai multe State Membre, privind posibilitatea de a prelua un număr limitat de migranți, care să fie relocați (în cazul nostru este vorba de 10 persoane din Malta)”, se arată în comunicat.

Potrivit MAE, decizia ,,arată disponibilitatea României de a contribui la efortul de solidaritate în astfel de situații, fiind vorba de persoane vulnerabile, care necesită protecție, iar acest răspuns nu pune în niciun fel presiune pe sistemul românesc de azil”.

Relocarea în România a unor migranți nu este o premieră pentru autoritățile române. MAE dezvăluie că au mai existat situații similare în acest an,  România participând la 3 astfel de apeluri de preluare făcute de către Comisia Europeană, respectiv 2 din Italia, pentru un număr de 10 persoane și 1 din Malta, pentru un număr de 5 persoane aflate în nevoie de protecție, care s-au finalizat cu sosirea, până în prezent, pe teritoriul României a unui număr de 11 persoane.

În comunicat se dau asigurări legate de faptul că ,,autoritățile române cunosc situația din Marea Mediterană și România a participat activ la discuțiile purtate în vederea identificării unor soluții, atât pentru evitarea pierderii de vieți omenești, cât și pentru împiedicarea deschiderii unor breșe care să conducă la încurajarea migrației ilegale”.

Chiar dacă situația actuală nu poate fi comparată cu nivelul fluxurilor de migranți din perioada 2015-2016, fenomenul rămâne foarte ingrijorator, cu o creștere semnificativă a mortalității în rândul migranților care aleg această cale.

În condițiile în care, în ultimii ani nu s-au înregistrat progrese semnificative în negocierea reformării Regulamentului Dublin, în timpul Președinției României a Consiliului Uniunii Europene, autoritățile române implicate au reușit să identifice soluții punctuale prin introducerea unui nou concept, respectiv aranjamentele temporare, un instrument fără caracter legislativ obligatoriu menit sa simplifice coordonarea dintre statele membre UE în astfel de situații.

Acesta a avut la bază respectarea principiului solidarității, prin participarea la mecanismul de împărțire a responsabilității, pe bază de voluntariat, ținând cont de realitățile din fiecare stat membru și a capabilităților de care acesta dispune pentru a-și asuma preluarea unor persoane aflate în nevoie de protecție internațională, deseori vulnerabile.

România ar mai putea primi din imigranții pe care Italia i-a refuzat

România ar mai putea prelua din migranții salvați din Marea Mediterană de către o navă de caritate aparținând ONG-ului spaniol Proactiva Open Arms, potrivit afirmațiilor făcute de premierul Italiei, Giuseppe Conte, într-o scrisoare adresată vicepremierului și ministrului de interne Matteo Salvini pe 15 august. Pe lângă România, persoanele salvate ar urma să fie relocate în Franța, Germania, Luxemburg, Portugalia și Spania, însă autoritățile române nu au confirmat acest lucru.

Nava de salvare ,,Open Arms” se află de 14 zile în apele italiene, în apropierea Insulei Lampedusa, după operațiunea de salvare a unor migranți în largul coastelor Libiei, însă în dimineața zilei de vineri, 13 persoane au fost transportate de urgență pe uscat din motive medicale, potrivit BBC.

© Giuseppe Conte/Facebook

Premierul Giuseppe Conte i-a transmis lui Matteo Salvini o scrisoare publică, în care îl acuza pe acesta de ,,colaborare neloială și de ,,obsesie” față de menținerea unei politici a ,,ușilor închise” în gestionarea situației în care este implicată nava Open Arms, deși chiar șeful guvernului i-a cerut să asigure asistența imediată a minorilor aflați pe ambarcațiune.

,,Îți înțeleg concentrarea fidelă și obsesivă pentru abordarea problemei imigrației prin reducerea acesteia la formula ,,ușilor închise. Ești un lider politic și te străduiești în mod legitim să-ți sporești constant sprijinul public”, a scris prim-ministrul italian.

În scrisoarea sa, Conte a spus că a convins șase țări ale UE să primească unii dintre migranți aflați bordul navei de caritate Open Arms, printre care și România.

Salvini a răspuns comentariilor lui Conte la o conferință de presă din afara orașului italian Caserta.

,,Da, sunt vinovat că am o obsesie pentru siguranța cetățenilor italieni și o obsesie pentru combaterea traficanților de oameni și a ONG-urilor complice ale traficanților de oameni. Șaizeci de milioane de italieni îmi plătesc salariul pentru această obsesie”, este răspunsul lui Matteo Salvini, citat de BBC. 

Matteo Salvini a emis un decret prin care interzicea debarcarea în porturile italiene a migranților salvați pe mare, susținând că măsura este necesară pentru ,,protejarea ordinii publice”.  Decizia lui Salvini, la care nu vrea să renunțe cu niciun chip, a înrăutățit atmosfera deja foarte tensionată din Guvern pe fondul retragerii partidului său, Liga, din coaliția de guvernare cu Mișcarea 5 Stele (M5S), și al solicitării privind organizarea de alegeri anticipate.

De asemenea, ministrul apărării, Elisabetta Trenta, membră a M5S, a refuzat să semneze un al doilea decret de urgență emis de Salvini prin care interzicea acostarea navei Open Arms în portul din Lampedusa, declarând că ,,sfidarea Curții este ilegală”, iar ,,politicul nu trebui să-și piardă umanitatea”, relatează Euronews.

Primul decret emis de Matteo Salvini a fost anulat prin decizia unui tribunal italian, însă chiar și în aceste condiții, nava de salvare refuză să acosteze dacă autoritățile italiene nu îi vor permite în mod explicit să debarce imigranții salvați din Marea Mediterană. Temerea echipajului este justificată în condițiile în care căpitanul navei Sea Watch 3 a fost arestat într-o situație foarte asemănătoare în luna iunie.

 

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

România preia de la Polonia președinția Comunității Democrațiilor. Ceremonia de preluare va avea loc la New York, la sediul Organizației Națiunilor Unite

Published

on

© Community of Democracies

Începând cu 15 septembrie 2019, România exercită Președinția Comunității Democrațiilor (CoD), for multilateral prestigios care promovează principiile și practicile fundamentale ale democrației în lume, urmând a prelua formal și simbolic președinția acestui for la New York, la sediul Organizației Națiunilor Unite, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Încredințarea acestui mandat este o recunoaștere a convingerii cu care România respectă aceste valori, iar exercitarea sa pentru următorii doi ani va facilita consolidarea credibilității și prestigiului României în plan internațional, drept o democrație stabilă.

Alături de continuarea proiectelor pe care Comunitatea le-a inițiat deja în state aflate în tranziție democratică, România are prilejul să introducă teme și proiecte de interes direct în zone de interes strategic. O atenție deosebită va fi acordată implicării tinerilor în procesul decizional democratic și dezvoltării durabile ca unică perspectivă pentru creșterea calităţii vieţii a generaţiilor prezente şi viitoare.

Ceremonia care va marca preluarea de către România a acestei Președinții va avea loc la 26 septembrie 2019 la sediul central al Organizației Națiunilor Unite la New York, iar Ministrul român al afacerilor externe, Ramona-Nicole Mănescu, va prelua această funcție de la omologul polonez Jacek Czaputowicz.

”România se angajează să-și asume cu responsabilitate președinția Comunității Democrațiilor. (…) Într-o perioadă în care democrația este sub presiune în multe locuri din întreaga lume, asigurarea Președinției va multiplica eforturile noastre de a consolida statul de drept și democrația. Ne motivează să apărăm în continuare valorile, principiile și standardele democratice așa cum ne-am angajat la Varșovia, când România a semnat Declarația fondatoare În următorii doi ani, intenționăm să ne concentrăm eforturile pe două aspecte importante: participarea tinerilor la luarea deciziilor la toate nivelurile și rolul sectorului privat în implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Mizăm pe contribuția și sprijinul tuturor membrilor CoD. Democrația este un efort de echipă!”, a declarat Mănescu, conform paginii oficiale a CoD.

Comunitatea Democrațiilor este o structură inter-guvernamentală, de anvergură globală, care are ca obiective promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare  durabilă, accesul la justiție pentru toți și crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile. 

România se numără printre cele 106 state membre ONU care au semnat Declarația de la Varșovia – documentul fondator al Comunității Democrațiilor (CoD).

Comunitatea Democrațiilor a fost înființată în anul 2000. După președinția deținută de Statele Unite ale Americii în 2017, Comunitatea a înființat un Comitet Executiv alcătuit din țările Chile, Norvegia, Coreea de Sued, România, Suedia și Marea Britanie, fiecare dintre statele menționate urmând a asigura președinția acestui for pentru o perioadă de șase luni.

Între 15 septembrie 2017 și 15 septembrie 2019, președinția CoD a fost asigurată pe rând de Norvegia, Chile, Marea Britanie și Polonia.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul fondurilor europene, Roxana Mînzatu: Începând cu 2021, România nu va mai putea accesa fonduri europene prin politica de coeziune pentru gestionarea ecologică a deșeurilor

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene

Ministrul fondurilor europene, Roxana Mînzatu a declarat că, începând cu exercițiul financiar 2021-2017, Uniunea Europeană nu va mai finanța anumite facilități pentru gestionarea ecologică a deșeurilor, iar proiectele depuse și acceptate până acum la nivelul României, unde ,,nevoia de a investi este foarte mare”, vor fi ultimele care vor primi bani europeni din fondurile alocate politicii de coeziune pentru perioada 2013-2020, relatează Agerpres.

Șefa de la Fonduri Europene a făcut această declarație la o conferință de presă, cu ocazia unei vizite de lucru în județul Vâlcea, pentru a discuta stadiul proiectelor implementate din fonduri nerambursabile. Roxana Mînzatu a atras atenția că investițiile în construcția de depozite ecologice și ceea ce înseamna sisteme integrate de gestionare a deșeurilor nu vor mai putea fi făcute din bani europeni după 2021.

,,Pentru ceea ce înseamnă gestionarea deşeurilor în România în general, nevoia de a investi este foarte mare. A fost o mană cerească faptul că am putut negocia bani europeni pentru a investi în închiderea de gropi neconforme, deschiderea de noi depozite ecologice, de staţii de sortare, de staţii de tratare mecano-biologice şi aşa mai departe. Am mers pe acest parcurs din exerciţiul 2007-2013, am pornit accesarea acestor bani cu nişte structuri asociative, ceea ce pot să spun este că în majoritatea cazurilor, majoritatea judeţelor, am avut anumite dificultăţi în a merge înainte. Şi şansa noastră a fost că am putut faza anumite proiecte în ceea ce înseamnă gestionarea deşeurilor cu bani europeni. De ce spun că este o şansă? Pentru că, până la urmă, acele autorităţi, cum este şi Consiliul Judeţean Vâlcea, care au reuşit să nu lase în abandon proiectele de gestionare a deşeurilor şi să le fazeze, adică să permită trecerea lucrărilor şi absorbirea de bani pe exerciţiul 2013-2020, au prins un ultim tren al banilor europeni pentru managementul deşeurilor. În realitate, la nivel european, din politica de coeziune după 2021 noi nu vom mai putea finanţa ca atare construcţia de depozite ecologice şi ceea ce înseamnă sisteme integrate de gestionare a deşeurilor, cum am putut în 2007-2013 şi cum mai putem acum”, a declarat Roxna Mânzatu, într-o conferinţă de presă.

Ministrul Fondurilor Europene a mulţumit echipei Consiliului Judeţean (CJ) Vâlcea pentru că a reuşit să fazeze proiectul de management integrat al deşeurilor şi a reuşit să atragă suma de 138 de milioane de lei prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM). De asemenea, oficialul a dat asigurări autorităților locale cu privire la asistența pe care le-o va acorda Ministerul Fondurilor Europene pentru a implementa corect fondurile europene câștigate.

,,De aceea ţin să mulţumesc foarte tare preşedintelui şi echipei CJ Vâlcea pentru că, până la urmă a fost, şi credeţi-mă, această fazare – poate sună tehnic, este şi mai tehnică şi mai complicată decât sună – a fost pasul decisiv care a salvat proiectul de gestionare a deşeurilor din Vâlcea, care a permis să prindem circa 138 de milioane de lei din POIM pentru a finanţa sistemul de management integrat al deşeurilor din judeţul dvs. Este obligaţia noastră, a Ministerului Fondurilor Europene (…) să vă sprijinim şi să vă fim alături pentru ca în cei patru ani şi un pic, cât a mai rămas din actualul exerciţiu, să facem paşi înainte şi să cheltuim toţi aceşti bani şi să vă ajutăm să vă puneţi investiţiile acestea în funcţiune (…) Dacă ne mişcăm destul de bine, până la final de 2023 vom avea un sistem integrat al deşeurilor care va fi funcţional”, a subliniat ministrul.

Aceasta a mai precizat că judeţul Vâlcea are în implementare 138 contracte de finanțare cu o valoare totală de 1,47 miliarde lei, iar suma este în creştere. Potrivit graficului de mai sus, mare parte a proiectelor pentru care Consiliul Județean și primăriile au asigurat contracte de finanțare sunt proiecte de infrastructură rutieră și urbană.

 

Continue Reading

ROMÂNIA

Săptămâna Europeană a Mobilității: Constanța are de astăzi primul serviciu de car sharing 100% electric. Posesorii de mașini electrice sau hibrid vor beneficia de parcare gratuită

Published

on

@wikipedia

Primăria Constanța invită cetățenii să renunțe pentru câteva zile la folosirea mașinilor personale și să circule pe jos sau cu transportul în comun, în perioada 16 – 22 septembrie, marcând astfel ,,Săptămâna europeană a mobilităţii”, perioadă în care sunt organizate o serie de evenimente dedicate tranziției energetice, fiind lansat totodată şi un serviciu de car sharing 100% electric, relatează Agerpres.

Evenimentele au debutat luni cu Forumul de Mobilitate Urbană Durabilă, în cadrul căruia municipalitatea a prezentat măsurile luate pentru încurajarea şi facilitarea mobilităţii.

Potrivit reprezentanţilor Primăriei Constanţa, Planul de mobilitate urbană durabilă urmăreşte realizarea unui sistem de transport eficient, integrat, durabil şi sigur, care să promoveze dezvoltarea şi care să asigure o bună calitate a vieţii. În acest sens, măsurile se vor aplica la transportul în comun; transportul nemotorizat; intermodalitatea; siguranţa rutieră urbană; transportul rutier, în mişcare şi staţionar); logistica urbană; gestionarea mobilităţii; sistemele de transport inteligente.

De asemenea, primul serviciu de car sharing 100% electric din Constanța a fost lansat tot luni, printr-o colaboare între municipalitate și Banca Comercială Română (BCR), după ce sistemul a fost implementat în Bucureşti.

BCR eGo, noul furnizor de servicii de mobilitate din România,  utilizează exclusiv vehicule electrice premium – BMW i3, care pot fi închiriate tuturor posesorilor de card bancar, indiferent de banca emitentă, la un tarif de 1,3 lei pe minut.

Potrivit declarațiilor primarului Constanței, Decebal Făgădău, utilizarea mașinilor electrice în sistem de car sharing, alături de alte mijloace de locomoție precum bicicletele și trotinetele, dar și încurajarea mersului pe jos, ar trebui să facă parte dintr-un stil de viață ,,verde” care este în prezent un deziderat la nivel european. Edilul a dezvăluit că în proiect sunt și 18 stații electrice care le vor suplimenta pe cele deja existente pe raza municipiului Constanța. În plus, locuitorii orașului și turiștii care dețin mașini electrice sau hibrid vor beneficia de parcare gratuită atât în municipiul Constanţa, cât şi în staţiunea Mamaia.

Flota eGo poate fi accesibilă tuturor posesorilor de card bancar, indiferent de banca emitentă şi, conform iniţiatorilor proiectului, costurile variază între 20 de lei pentru 30 de minute şi 1,3 lei pe minut.

Săptămâna Europeană a Mobilității este o manifestare europeană anuală, lansată de Comisia Europeană. Autoritățile din localitățile participante la acest eveniment sunt încurajate atât să realoce spații traficului nemotorizat, cât și să creeze și să lărgească spațiile destinate activităților sportive și, în general, activităților și mișcării în aer liber.

Campania reprezintă o ocazie ideală de a prezenta problemele legate de consecințele actuale ale transportului, în special în mediul urban și deasemenea oferă alternative durabile pentru cetățenii UE, privind transportul ecologic.

Cetățenii sunt încurajați ca în loc să se urce la volanul propriei mașini, să aleagă variantă autobuzului, a tramvaiului, a metroului, a bicicletei sau, de ce nu, a mersului pe jos. Dacă folosesc transportul public câștigă de două ori: o dată pentru că fac economie la bani și la carburanți și a două oară pentru că produc mai puțină poluare decât dacă ar fi la volanul propriei mașini.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending