Connect with us

ROMÂNIA

MAE salută alegerea României în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Executiv al Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe salută alegerea României în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Executiv al Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), decizie adoptată joi de plenul celei de-a 90-a sesiuni a Consiliului Executiv al OIAC.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, ţara noastră va ocupa această poziţie timp de un an, începând cu 11 mai 2019, când devine membru al Consiliului Executiv al OIAC pentru doi ani.

“Alegerea în această funcţie reflectă aprecierea de care se bucură România la nivelul Organizaţiei, precum şi sprijinul concret oferit activităţilor OIAC în ultimii ani. Totodată, este o recunoaştere a potenţialului României de a contribui la consolidarea şi promovarea rolului OIAC în cadrul sistemului instituţional internaţional în sfera dezarmării. Ca vicepreşedinte al Consiliului Executiv al OIAC, România va continua să susţină activ eforturile vizând întărirea capacităţii Organizaţiei de a răspunde provocărilor actuale din domeniul armelor chimice şi de a implementa cât mai eficient Convenţia pentru Interzicerea Armelor Chimice din perspectiva dezideratului său primordial – eliminarea armelor chimice la nivel global”, se arată în comunicatul citat.

În calitate de organizaţie de implementare a Convenţiei privind Interzicerea Armelor Chimice, OIAC reuneşte 193 de state membre. De asemenea, 98% din populaţia globală se află sub protecţia Convenţiei, iar 96% din arsenalul de arme chimice declarate de statele posesoare au fost distruse sub supravegherea OIAC.

Consiliul Executiv al OIAC este format din 41 de state membre, supervizează activităţile Secretariatului Tehnic al Organizaţiei şi este responsabil de promovarea implementării eficiente şi a respectării Convenţiei. România a mai ocupat funcţia de Vicepreşedinte al Consiliului Executiv al OIAC în perioada mai 2000 – mai 2001.

Convenţia este primul tratat internaţional din domeniul dezarmării care prevede eliminarea completă a unei întregi categorii de arme de distrugere în masă. Documentul a intrat în vigoare la 29 aprilie 1997, iar depozitarul său este Secretarul General al ONU.

România a semnat Convenţia privind interzicerea armelor chimice în prima zi de la deschiderea ei spre semnare, la 13 ianuarie 1993, şi a ratificat-o la 9 decembrie 1994 (prin Legea nr. 125/1994), instrumentele de ratificare fiind depuse la Secretarul general ONU, la 15 februarie 1995. Convenţia a fost implementată în România prin Legea nr. 56/1997, completată şi modificată în 2004.

Datorită eforturilor depuse în eliminarea armelor chimice, OIAC a primit în 2013 Premiul Nobel pentru Pace.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Klaus Iohannis, la Iași, de Ziua Unirii Principatelor Române: ”Îndemn toți românii să nu mai accepte niciun fel de atitudine ostilă modernizării țării noastre”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis, care a participat vineri la manifestările dedicate Unirii Principatelor Române de la Iaşi, le-a transmis guvernanţilor că românii şi România au nevoie de Autostrada Unirii, ”proiect consfinţit prin lege”, care ‘obligă’ statul să realizeze o autostradă de mare viteză peste Carpaţi, unind astfel provinciile istorice, şeful statului subliniind că fără această autostradă Moldova nu va putea recupera decalajul economic faţă de restul regiunilor.

“Pentru că ne aflăm la Iaşi, în inima Moldovei, transmit un semnal ferm către guvernanţi: românii şi România au nevoie de Autostrada Unirii, proiect consfinţit prin lege, care obligă statul să realizeze un drum de mare viteză peste Carpaţi. Provinciile istorice, Moldova şi Transilvania, trebuie să fie unite! Fără această autostradă, Moldova nu va putea recupera decalajul economic”, a afirmat preşedintele.

Iohannis a amintit evenimentele istorice care au avut loc la 1859 la Iaşi şi la Bucureşti – un act de mare abilitate politic, când au fost puse bazele unui stat modern.

”Pentru noi, românii, nimic nu s-a câştigat uşor şi simplu în trecutul nostru. Aşa a fost şi la 1859, când situaţia politică a principatelor române era extrem de complicată, tensiunile, disensiunile politice şi sociale, obstacolele interne şi externe nu lipseau nici atunci, însă, în ciuda tuturor provocărilor, solidaritatea şi dorinţa românilor de a se uni au reprezentat o forţă incredibilă”, a arătat Iohannis.

Mica Unire este piatra de temelie a României moderne şi europene de astăzi, le-a transmis el celor prezenţi la evenimentele de la Iaşi, adăugând că modernizarea s-a concretizat în reforme sistemice în domeniul juridic, administrativ, economic şi social, constituind fundamentul pentru Marea Unire din 1918.

Șeful statului a mai arătat că în prezent, la fel ca în 1859, politicienii trebuie să-şi asume rolul de reformatori, politica are nevoie de oameni curajoşi, de cei care consideră că ”a administra o urbe este o misiune onorantă”.

“Avem nevoie de politicieni vizionari, pasionaţi, integri şi pregătiţi, care să-şi pună patriotismul în slujba cetăţenilor, care să-şi iubească ţara cu adevărat şi să facă din ea o Românie normală (…) Îndemn toți românii să nu mai accepte niciun fel de atitudine ostilă modernizării țării noastre și să rămână la fel de angajați în sancționarea derapajelor funcționarilor și reprezentanților statului. Atașamentul românilor față de spiritul, valorile și principiile europene este indiscutabil și a fost demonstrat în nenumărate rânduri, mai ales în ultimii ani. La rândul său, clasa politică trebuie să demonstreze că îmbrățișează aceleași idealuri și principii. Ceea ce am învățat din realizarea Unirii Principatelor și din modul în care cetățenii au votat anul trecut este că atunci când românii își propun un ideal și luptă cu hotărâre pentru realizarea lui, nimeni și nimic nu le poate sta în cale. Fac aici, la Iași, din locul în care s-a înfăptuit unirea, un apel către toți politicienii, indiferent de culoarea politică: nu ignorați forța și puterea glasului cetățenilor, nu ignorați voința lor!”, a mai transmis Iohannis.


Discursul integral al șefului statului, conform Administrației Prezidențiale:

”Înaltpreasfinția Voastră,

Preasfinția Voastră,

Domnule Primar al Municipiului Iași,

Domnule Președinte al Consiliului Județean Iași,

Onorați miniștri și parlamentari,

Excelențe,

Doamnelor și domnilor,

Dragi români,

Îmi face o deosebită plăcere să fim împreună în această zi importantă pentru națiunea noastră, când sărbătorim împlinirea a 161 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara Românească.  Mi-am dorit ca prima mea întâlnire cu românii din acest al doilea mandat să aibă loc aici, la Iași, unul dintre centrele simbolice ale modernității, spiritualității și românității noastre.

Vă mărturisesc că sunt emoționat de fiecare dată când revin în frumoasa noastră Capitală Istorică și vă mulțumesc pentru primire! Acum mai bine de un secol și jumătate, la Iași și la București, printr-un act de mare abilitate politică înfăptuit de înaintașii noștri, au fost puse bazele statului român modern.

Pentru noi, românii, nimic nu s-a câștigat ușor și simplu în trecutul nostru. Așa a fost și la 1859, când situația politică a Principatelor Române era extrem de complicată. Tensiunile, disensiunile politice și sociale, obstacolele interne și externe nu lipseau nici atunci, însă, în ciuda tuturor provocărilor, solidaritatea și dorința românilor de a se uni au reprezentat o forță incredibilă.

Nevoia românilor de a fi împreună, transformată, mai apoi, într-un ideal național, a făcut posibilă Prima Unire, piatra de temelie a României moderne și europene de astăzi.

„Unirea este actul energic al întregii națiuni române. Unirea, Națiunea a făcut-o!”, spunea distinsul liberal Mihail Kogălniceanu. Onorăm astăzi nu doar priceperea și abilitatea unor elite, viziunea și hotărârea lor, ci, mai ales, substratul modernizator al demersului unionist. Unirea Principatelor Române a însemnat demararea unor reforme sistemice sub aspect juridic, administrativ, economic și social și a constituit, de altfel, fundamentul pentru Marea Unire din 1918.

Unirea Principatelor Moldovei și Țării Românești, opera extraordinară a generației pașoptiste și a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Domnul Unirii, nu trebuie privită doar ca un eveniment istoric, ci ca un ansamblu de lecții prețioase și extrem de actuale pe care elitele vremii ni l-au lăsat moștenire.

Dragi români,

La fel cum înaintașii noștri au acționat la 1859, politicienii de astăzi trebuie să-și asume rolul de reformatori. Politica are nevoie de oameni curajoși, de toți cei care consideră că a guverna sau a administra o urbe este o misiune onorantă. Avem nevoie de politicieni vizionari, pasionați, integri și pregătiți, care să își pună toată priceperea și profesionalismul în slujba intereselor cetățenilor. Avem nevoie de politicieni care să își iubească țara cu adevărat și să facă din ea o Românie normală.

Românii au arătat fără echivoc că își doresc o țară modernă, prosperă, europeană, o țară în care fiecare cetățean să se simtă respectat, auzit, să trăiască decent, să se poată dezvolta și în care instituțiile statului să rezolve problemele eficient și rapid.

Românii așteaptă instituții publice performante, cu funcționari integri, profesioniști, onești și deschiși, infrastructură de transport modernă, spitale sigure și bine dotate, școli în care să-și ducă în siguranță copiii și unde aceștia să primească o educație la cele mai înalte standarde.

Am încredere că actualul Guvern înțelege pe deplin nevoile pe care românii le au și că va lua în continuare măsuri concrete pentru a îndrepta toate lucrurile strâmbe. Primele luni au arătat clar că năzuințele oamenilor au fost auzite. Din Parlament, însă, PSD vrea să blocheze toate reformele, și de aceea avem nevoie de alegeri anticipate. Acesta nu este un moft, ci o dorință stringentă a societății pentru ca România să se schimbe în bine.

Românii vor vota din nou în acest an. Sunt convins că prin alegerile lor vor demonstra, încă o dată și încă o dată, că nu mai acceptă persoane superficiale și slab pregătite în funcții publice. Cei care urmăresc alte scopuri, cei care nu se vor mobiliza pentru susținerea unor reforme oneste, în beneficiul oamenilor, cei care vor încerca să submineze lupta împotriva corupției vor fi excluși automat de la treburile publice de către cetățeni, prin vot.

Îndemn toți românii să nu mai accepte niciun fel de atitudine ostilă modernizării țării noastre și să rămână la fel de angajați în sancționarea derapajelor funcționarilor și reprezentanților statului. Atașamentul românilor față de spiritul, valorile și principiile europene este indiscutabil și a fost demonstrat în nenumărate rânduri, mai ales în ultimii ani.

La rândul său, clasa politică trebuie să demonstreze că îmbrățișează aceleași idealuri și principii. Ceea ce am învățat din realizarea Unirii Principatelor și din modul în care cetățenii au votat anul trecut este că atunci când românii își propun un ideal și luptă cu hotărâre pentru realizarea lui, nimeni și nimic nu le poate sta în cale. Fac aici, la Iași, din locul în care s-a înfăptuit unirea, un apel către toți politicienii, indiferent de culoarea politică: nu ignorați forța și puterea glasului cetățenilor, nu ignorați voința lor!

Având în vedere alegerile românilor de acum 161 de ani, îmi vin în minte cuvintele lui Victor Place, consul francez la Iași și martor al înfăptuirii Micii Uniri, care descria semnificația alegerii domnitorului Cuza astfel: „triumful complet al ideilor unioniste și liberale împotriva vechiului sistem de corupție, care și-a trăit traiul”, cuvinte pe care le găsesc extrem de actuale.

Votul are puterea de a închide drumul oamenilor necinstiți și de a impulsiona meritocrația, onestitatea, buna-credință și profesionalismul. Așadar, dragi români și politicieni de bună-credință, vă îndemn să continuăm pe drumul pe care am pornit acum cinci ani împreună: consolidarea statului de drept și a parcursului democratic și european al României.

Doamnelor și domnilor,

Pentru că ne aflăm la Iași, în inima Moldovei, transmit un semnal ferm către guvernanți: românii și România au nevoie de Autostrada Unirii, proiect consfințit prin lege, care obligă statul să realizeze un drum de mare viteză peste Carpați. Provinciile istorice, Moldova și Transilvania, trebuie să fie unite! Fără această autostradă, Moldova nu va putea recupera decalajul economic.

Închei prin a vă invita să fim împreună, la fel ca în Hora Unirii, în clipele de sărbătoare, să ne stăm aproape unii altora în momentele grele, să ne unim pentru modernizarea României, să ne concentrăm pe lucrurile bune care ne unesc și să găsim împreună soluții pentru a înlătura acele situații care ne dezbină. Vă doresc să aveți multă încredere și mult curaj!

La mulți ani tuturor, oriunde v-ați afla!”

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, de Ziua Unirii Principatelor Române: Vocația diplomației române trebuie să rămână în continuare sprijinirea eforturilor de modernizare și progres ale statului în context euro-atlantic

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

Vocația diplomației române trebuie să rămână în continuare sprijinirea eforturilor politice și administrative de modernizare și progres ale statului în context euro-atlantic, este mesajul transmis de ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române, potrivit unui comunicat de presă remis caleaeuropeana.ro.

,,Ne aflăm la 161 de ani de la un moment crucial al istoriei noastre – Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859. Acest act a marcat decisiv procesul modernizării societății românești și a fost posibil prin voință și solidaritate la nivel național, în ciuda contextului politic complex de la acel moment, mai ales la nivel internațional. De aceea cred că această zi trebuie să ne îndemne să reflectăm profund la perspectivele deschise României și la rolul țării noastre în plan regional, european și global”, a afirmat Bogdan Aurescu.

Cu acest prilej, șeful diplomației române a punctat faptul că „acum, în 2020 constatăm că vocația diplomației române a rămas și trebuie să rămână în continuare sprijinirea eforturilor politice și administrative de modernizare și progres ale statului român, iar determinarea de a urmări îndeplinirea obiectivelor naționale, în prezent în context european și euro-atlantic, reprezintă linii directoare ale activității noastre”.

Bogdan Aurescu a amintit că Unirea Principatelor române a fost, totodată, „rezultatul unei activități diplomatice intense”,  „prin coagularea factorilor internaționali favorabili înfăptuirii obiectivului unității naționale și, ulterior, recunoașterii internaționale a Unirii”.

De asemenea, ministrul de externe a vorbit despre importanța semnificației acestui eveniment istoric, care a determinat înființarea, la 6 martie 1859, a Secției Afacerilor Străine din cadrul Secretariatului de Stat, care a reprezentat „nucleul a ceea ce, începând din 1862, va deveni instituția Ministerului Afacerilor Externe, punându-se astfel bazele diplomației române moderne”.

Așadar, a mai punctat Aurescu, „Unirea Principatelor de la 24 ianuarie 1859, succes și al politicii externe românești și mărturie a convergenței idealurilor naționale, care a condus ​la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 și la consolidarea statului național unitar, a fost atinsă și prin consecvența și priceperea diplomaților români”. 

În cele din urmă, în calitate de diplomat și ministru al afacerilor externe, Bogdan Aurescu a reafirmat  angajamentul Ministerului Afacerilor Externe de a continua să acționeze „în mod strategic și cu maximă responsabilitate pentru a susține interesele României și a crește profilul țării noastre în plan european și internațional.”

Continue Reading

ROMÂNIA

Un producător român de ambalaje va testa în premieră mondială primul lot de hârtie obținută din frunze uscate

Published

on

Fabrica de Ambalaje Exonia va testa în premieră mondială primul lot de hârtie obținută din frunze uscate, potrivit unor declarații făcute de directorul general al companiei, Tiberiu Stoian, pentru Agerpres.
Reprezentanţii fabricii de ambalaje Exonia vor testa în Ucraina, în premieră mondială, primul lot de hârtie ‘Re-leaf Paper’; obţinută din frunze uscate.

Potrivit directorului Exonia, piața ambalajelor din România  este estimată la „aproximativ 890 milioane euro, din care momentan mai puţin de 15% o reprezintă ambalajele biodegradabile compostabile”.

Fabrica de Ambalaje Exonia se află în top cinci procesatori din nișa ambalajelor flexibile, din România, cu o producție care reprezintă 7-8% din totalul pieței ambalajelor utilizate în România.

© Fabrica de Ambalaje Exonia

Hârtia utilizată de Exonia pentru producţia pungilor este fabricată din materii prime reciclate sau deţine Certificat FSC prin care se atestă că nu provine din păduri virgine sau arii protejate, ci exclusiv din plantaţii forestiere destinate exploatării industriale.

Tiberiu Stoian a explicat că „materialului inovativ ‘Re-leaf Paper’ fabricat în Ucraina” va fi folosit la confecţionarea atât a sacoşelor pentru cumpărături, cât şi a altor multe tipuri de ambalaje industriale: coli de împachetat echipamente, saci pentru cărbuni, pungi pentru piese, etc.”. Acesta a adăugat că produsele reprezintă varianta organică, „deopotrivă mai prietenoasă cu mediul dar şi mai economică”.

Într-o primă etapă, fabrica va utiliza aproximativ 130 de tone de hârtie lunar, însă capacitatea de procesare a liniei tehnologice poate atinge 300 de tone, capacitate pe care estimează că o va avea spre finele anului.

Din aceste cantităţi, în funcţie şi de răspunsul pieţei, producătorul apreciază că un procent de aproximativ 10-15% ar putea fi reprezentat de noul tip de hârtie ‘Re-leaf Paper’ fabricată din frunze.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending