Connect with us

ROMÂNIA

MAE salută aniversarea a 10 ani de la adoptarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunării: Continuă să aducă valoare adăugată proiectului european

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea a 10 ani de la adoptarea, de către Consiliul European, la 24 iunie 2021, a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (SUERD), inițiativă română-austriacă de cooperare regională menită să stimuleze cooperarea dintre statele riverane Dunării, se arată într-un comunicat, remis CaleaEuropeana.ro.

„Aniversarea a 10 ani de la adoptarea Strategiei reprezintă un nou prilej de a reafirma contribuția directă și substanțială pe care aceasta a avut-o, pe parcursul implementării sale, la susținerea unor obiective importante precum: promovarea convergenței economice și sociale în cadrul Uniunii, consolidarea cooperării între parteneri care împărtășesc aceleași valori și principii, dezvoltarea de proiecte și inițiative comune și stimularea schimbului de bune practici și dialogului între autoritățile din statele partenere”, se arată în comunicat.

Totodată, prin intermediul Strategiei au fost susținute obiectivele UE vizând promovarea activă a politicii de extindere a Uniunii și a Parteneriatului Estic.

Cu această ocazie, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a afirmat: “Astăzi, la marcarea a 10 ani de la adoptarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, ne bucură să constatăm că inițiativa politică comună a României și Austriei continuă să aducă valoare adăugată proiectului european. Obiectivele Strategiei rezonează pe deplin cu interesul nostru comun de întărire a rezilienței Uniunii, mai ales în contextul determinat de pandemia de Covid-19, precum și de urmărire a priorităților pe termen mediu și lung ale UE, îndeosebi în materie de schimbări climatice și digitalizare.”

Ministerul Afacerilor Externe își exprimă speranța că Strategia UE pentru Regiunea Dunării va continua să acționeze ca un accelerator de dezvoltare pentru regiune și de promovare a coeziunii, inclusiv în contextul noilor eforturi de redresare economică la nivel european post-pandemie, să faciliteze procesul de extindere a UE prin identificarea și valorificarea de noi sinergii cu acesta, precum și să contribuie la apropierea de standardele și valorile europene a țărilor din Vecinătatea Estică a UE participante la Strategie.

Ministerul Afacerilor Externe îi încurajează pe toți partenerii angajați în derularea de acțiuni în cadrul SUERD să continue eforturile de elaborare și implementare de proiecte concrete în cadrul Strategiei care să conducă la creșterea siguranței și calității vieții cetățenilor din regiunea Dunării. Totodată, MAE încurajează participarea susținută și în viitor la cooperarea din cadrul SUERD a reprezentanților administrației, societății civile, mediului academic și de afaceri din România pentru susținerea obiectivelor de dezvoltare ale Strategiei.


SUERD este una din cele patru strategii macro-regionale (SMR) ale UE, inițiată și promovată cu succes de către România și Austria cu obiectivul de a coagula interesele convergente de dezvoltare ale regiunii din interiorul UE și din vecinătate. Aprobată de către Consiliul European la 24 iunie 2011, strategia este un proiect politic de mare vizibilitate, reprezentând prima inițiativă de amploare a României la nivelul UE.

În cadrul acestei Strategii, 14 state, incluzând aproximativ 115 de milioane de cetățeni, cooperează pentru dezvoltare și coeziune regională în spațiul dunărean sub sloganul Strategiei: „Prosperitate prin diversitate”. Regiunea geografică acoperită de SUERD se întinde de la Pădurea Neagră (Germania) la Marea Neagră, reunind nouă state membre UE (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Germania – ca stat federal și prin landurile Baden-Württemberg și Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și cinci state terțe (Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova și Ucraina).

Strategia are patru mari obiective (piloni), respectiv: interconectarea regiunii Dunării, protejarea mediului ambiant în regiunea Dunării, creșterea prosperității în regiunea Dunării și consolidarea regiunii Dunării, fiind structurată pe 11 arii prioritare/AP, fiecare coordonată de câte 2 state membre.

În cadrul acestei Strategii, România coordonează trei arii prioritare: AP1a – navigația pe căile interioare (prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, împreună cu Austria), AP3 – promovarea culturii, turismului și a contactelor directe dintre oameni (prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Culturii, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și Departamentul pentru Relații Interetnice, împreună cu Bulgaria) și AP5 – gestionarea riscurilor de mediu (prin Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, împreună cu Ungaria). În ultimii ani, instituțiile românești au inițiat parteneriate cu alte state membre într-o serie de proiecte transnaționale care sunt implementate în prezent sub umbrela SUERD.

De la momentul deciziei de creare a Strategiei, România a acționat constant pentru promovarea la nivel european a principiilor și obiectivelor SUERD, inclusiv sub aspectul adaptării acesteia la evoluțiile politicilor de la nivel UE. Aceste demersuri au culminat cu acțiunile întreprinse pe durata Președințiilor anuale ale României la SUERD.

România a exercitat în două rânduri mandatul de Președinție rotativă a SUERD (2013, 2019), promovând coeziunea și convergența economică și socială în regiunea Dunării. Totodată, a contribuit activ la coordonarea cooperării dunărene în domeniile mobilității pe căile navigabile, culturii, turismului, contactelor directe între oameni, precum și al gestionării riscurilor de mediu.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

ROMÂNIA

Ministerul Finanțelor a primit de la Banca Europeană de Investiții 368 de milioane de euro pentru construirea Spitalului Regional de la Craiova 

Published

on

© eiah.eib.org

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, și vicepreședintele Băncii Europene de Investiții, Christian Kettel Thomson, au discutat luni, la sediul instituției, despre modalitățile de a operaționaliza cât mai rapid și eficient contractul de finanțare a noului Spital Regional de la Craiova, în valoare de 368 de milioane de euro.

Potrivit unui comunicat al instituției, împrumutul este al treilea din seria finanțărilor acordate de BEI în perioada 2021-2022 pentru sprijinirea construcției spitalelor regionale de urgență din România, după investițiile în spitalele regionale de urgență din Iași și Cluj, în valoare totală de 555 milioane de euro.

”Banca Europeană de Investiții este un partener cheie pentru investițiile în domeniul medical din România. Este o investiție în oameni și pentru oameni. Peste 1,9 milioane de persoane din sud-vestul României vor beneficia de servicii medicale de calitate în urma construirii noului Spital Regional din Craiova. Unitatea va avea 807 paturi pentru spitalizări și 130 de paturi și tărgi pentru tratamente ambulatorii și va oferi servicii medicale de ultimă generație, inclusiv tratamente pentru cancer, traume și asistență maternală. De asemenea, după finalizarea noului spital sperăm să creăm peste 3000 de noi locuri de muncă”, a declarat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor și guvernator al BEI.

”Investițiile în sănătate sunt în beneficiul tuturor. Banca Europeană de Investiții este încântată sã sprijine noul spital regional din Craiova prin cel mai mare împrumut pe care l-am acordat vreodată pentru investiții în domeniul sănătății în România. Această nouă investiție, consolidată de sprijinul consultativ și de asistența tehnică oferite de Centrul european de consultanță pentru investiții, vine după sprijinul recent acordat de BEI pentru noile spitale regionale din Iași și Cluj” , a declarat Christian Kettel Thomson, vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții.

Contractul de finanțare a fost semnat, din partea României, de Adrian Câciu, ministrul Finanțelor și Guvernator BEI și de Christian Kettel Thomson, vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții.

Construcția spitalului de urgență din zona de Sud-Vest a României va contribui la reducerea inegalităților privind accesul la asistență medicală, cu precădere pentru persoanele din zonele rurale și defavorizate, asigurând în același timp stabilirea unor diagnostice și tratamente din timp, ceea ce va duce la scăderea ratei mortalității și a dizabilităților pe termen lung.

Mai mult, infrastructura și echipamentele moderne, precum și o mai bună organizare și management, vor asigura un tratament mai eficient al bolilor mortale. În plus, proiectul are drept obiectiv reducerea exodului de personal medical din regiune prin oferirea unui mediu de lucru atractiv pentru medici și asistente.

Spitalul Regional de Urgenţă Craiova, care ar urma să fie operațional din 2027, va cuprinde un complex de construcții cu 7 nivele, pe o suprafață totală construită de aproximativ 165.296 metri pătrați. Spitalul va avea un număr total de 807 paturi, 19 săli de operație şi va fi construit în jurul unui concept organizațional de specialități medicale grupate în 7 centre. Acesta va fi dotat cu heliport și cu 1 195 locuri de parcare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a anunțat marți că va oferi expertiză tehnică pentru a ajuta nouă state membre, printre care și România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina, informează comunicatul oficial

Statele membre care au depus o cerere de sprijin vor primi experitiza în lunile următoare. Este vorba despre Belgia, Cipru, Cehia, Franța, Grecia, Italia, Polonia, România și Slovacia.

„Invazia Rusiei în Ucraina a declanșat o criză umanitară fără precedent. Este de datoria noastră să îi ajutăm pe cei care fug din calea războiului și caută siguranță în UE. Acest lucru înseamnă să le oferim acces la locuințe, educație, asistență medicală și locuri de muncă. Prin intermediul Instrumentului de asistență tehnică, Comisia Europeană sprijină statele membre pentru ca acest lucru să se întâmple fără probleme și rapid”, a transmis comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

Expertiza tehnică este furnizată în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic (IST), gestionat de Comisia Europeană.

Acesta va ajuta statele membre în ceea ce privește absorbția fondurilor UE în scopul primirii și integrării, precum și în ceea ce privește punerea în aplicare a Directivei privind protecția temporară; facilitarea recunoașterii calificărilor și diplomelor refugiaților ucraineni pentru a facilita intrarea acestora pe piața muncii din UE; adaptarea programelor școlare la nevoile elevilor ucraineni; și îmbunătățirea coordonării interministeriale.

La 21 martie 2022, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, Comisia a lansat un apel special pentru a sprijini statele membre care primesc refugiați din Ucraina și pentru a renunța treptat la dependența lor de combustibilii fosili din Rusia. Cererile depuse de statele membre au fost evaluate și aprobate în prezent de Comisie.

În cadrul IST 2022, Comisia Europeană ajută deja Croația, Danemarca, Finlanda, Grecia, Italia, Olanda și Portugalia în cadrul unor proiecte emblematice de sprijin „Integrarea resortisanților țărilor terțe în statele membre ale UE”.

Aceste proiecte îmbunătățesc capacitatea administrațiilor naționale de a furniza servicii de integrare favorabile incluziunii, precum și de a contribui la păstrarea talentelor și de a facilita accesul resortisanților țărilor terțe la piața muncii.

Sprijinul acordat de IST completează activitatea agențiilor UE și, în special, a Agenției Europene pentru Azil, care este activă în Malta, Italia, Grecia, Spania, Cipru, România, Belgia, Letonia și Lituania și, în curând, în Cehia și Olanda.

În cadrul eforturilor UE de sprijinire a Ucrainei în urma invaziei Rusiei, ambasadorii la UE au aprobat în urmă cu o lună o propunere care le permite statelor membre să aibă acces imediat la o finanțare inițială mai importantă din partea REACT-EU (Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei) și care facilitează acordarea de sprijin pentru a se răspunde nevoilor de bază ale refugiaților din Ucraina. 

În total, în acest an va fi plătită o sumă de 3,5 miliarde EUR ca prefinanțare inițială suplimentară din partea REACT-EU, unul dintre cele mai mari programe de redresare post-pandemie care urmărește să consolideze fondurile politicii de coeziune și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD).

Potrivit datelor la zi ale Agenției ONU pentru Refugiați, România a primit aproape 924.869 de refugiați din cele 6,2 milioane de cetățeni ucraineni care au fugit din calea războiului. Doar Polonia – 3,3 milioane de refugiați – a primit mai mulți ucraineni decât România.

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: În primul trimestru din 2022, România a avut cea mai mare creștere economică din UE, înregistând un avans de 5,2%

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

În primul trimestru din 2022, Produsul Intern Brut al UE a înregistrat o creșrere de 0,4%, comparativ cu trimestrul precedent, însă România a avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, înregistând un avans de 5,2%, arată o estimare preliminară publicată marți de Eurostat.

În zona euro, PIB-ul a crescut cu 0,3% în primul trimestru al acestui an faţă de trimestrul precedent. 

Comparativ cu primul trimestru al anului trecut, PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 5,1% în zona euro şi cu 5,2% în Uniunea Europeană. Şi în acest caz Românian se numără printre statele cu cea mai puternică creştere economică, alături de Portugalia (11,9%), Polonia (9,1%), Austria (8,7%), Ungaria (8%) şi Danemarca (6,8%), scrie Agerpres

Faţă de acelaşi trimestru din anul 2021, PIB-ul României a înregistrat o creștere cu 6,5% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul I 2022 cât și a schimbării modelului aplicat pentru ajustarea sezonieră, informează Institutul Național de Statistică. 

Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul I 2022 cât și a schimbării modelului aplicat pentru ajustarea sezonieră în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2021. Astfel :

  •  rezultatele trimestrului I 2021, comparativ cu trimestrul IV 2020, au fost revizuite de la 101,9% la
    101,1% ;
  • rezultatele trimestrului II 2021, comparativ cu trimestrul III 2020, au fost revizuite de la 101,6% la
    103,3% ;
  • rezultatele trimestrului III 2021, comparativ cu trimestrul II 2021, au fost revizuite de la 100,4% la
    97,1%;
  • rezultatele trimestrului IV 2021, comparativ cu trimestrul III 2021, au fost revizuite de la 99,9 la
    101,0%.

Comisia Europeană și-a revizuit în jos perspectivele de creștere economică în Uniunea Europeană, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, care ridică noi provocări și presiuni asupra prețurilor la materiile prime, generând noi întreruperi ale aprovizionării, fapt ce sporește incertitudinea și accentuează obstacolele preexistente din calea creșterii economice, în legătură cu care existau speranțe de diminuare înainte de izbucnirea războiului.

Potrivit previziunilor economice de primăvară ale anului 2022, PIB-ul UE va rămâne  în teritoriu pozitiv datorită efectului combinat dintre redeschiderea economiilor după perioada de izolare și măsurile politice ferme adoptate în timpul pandemiei pentru a sprijini creșterea economică.

În ceea ce privește România, Comisia Europeană anticipează că economia țării noastre își va încetini ritmul de creștere până la 2,6% în 2022, după o ascensiune robustă în 2021.

Continue Reading

Facebook

NATO51 mins ago

Parlamentul Finlandei a votat pentru aderarea la NATO. Liderii Finlandei și Suediei, așteptați joi la Casa Albă de președintele SUA Joe Biden

Cristian Bușoi60 mins ago

Președintele Comisiei ITRE din PE, Cristian Bușoi: Obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 55%, până în 2030, poate fi atins doar prin extinderea masivă a utilizării energiilor regenerabile

SUA1 hour ago

Unitate transatlantică pentru Ucraina. SUA și UE, pregătite să împingă Rusia și mai mult spre ”o izolare economică, financiară și strategică”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Volodimir Zelenski și Olaf Scholz au discutat despre situația de pe frontul ucrainean: Contăm pe asistența din partea Germaniei în vederea aderării Ucrainei la UE

NATO2 hours ago

Oficial: Suedia a semnat cererea de aderare la NATO printr-o “scrisoare istorică” transmisă secretarului general Jens Stoltenberg

ROMÂNIA2 hours ago

Ministerul Finanțelor a primit de la Banca Europeană de Investiții 368 de milioane de euro pentru construirea Spitalului Regional de la Craiova 

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Timiș și Cluj-Napoca, printre cele 63 de regiuni, șapte orașe și patru țări UE selectate de Comisia Europeană și CoR pentru o nouă acțiune-pilot privind parteneriatele pentru inovare regională

ROMÂNIA4 hours ago

Eurostat: În primul trimestru din 2022, România a avut cea mai mare creștere economică din UE, înregistând un avans de 5,2%

ENERGIE4 hours ago

Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu conducerea Black Sea Oil & Gas: Exploatarea gazelor din Marea Neagră va asigura din acest an 10% din producția necesară la nivel național

U.E.7 hours ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO2 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO2 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL2 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO2 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE7 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

Team2Share

Trending