Connect with us

ROMÂNIA

MAE: Vietnam și Tunisia mulțumesc României pentru sprijinul acordat la evacuarea cetățenilor lor din Ucraina

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Vietnam și Tunisia mulțumesc României pentru sprijinul acordat la evacuarea cetățenilor lor din Ucraina, transmite Ministerul Afacerilor Externe (MAE), după convorbirea de luni a ministrului Bogdan Aurescu cu omologul vietnamez Bùi Thanh Sơn și cu omologul tunisian Othman Jerandi

Șeful diplomației vietnameze a adresat mulțumiri deosebite pentru operativitatea autorităților române, care au sprijinit, până în acest moment, evacuarea rapidă și în siguranță a peste 1.000 cetățeni vietnamezi din Ucraina. De asemenea, ministrul vietnamez a exprimat aprecierea pentru eforturile depuse în vederea gestionării fluxului mare de cetățeni ucraineni și ai altor state aflați la punctele de frontieră cu România, precum și întregul sprijin acordat acestora de către țara noastră. Ministrul Bogdan Aurescu l-a asigurat pe omologul vietnamez că România va continua să ofere sprijin, în continuare, pentru repatrierea cetățenilor vietnamezi prin România.

La rândul său, ministrul de externe al Tunisiei, Othman Jerandi, a mulțumit în mod deosebit pentru sprijinul acordat de România în facilitarea evacuării în siguranță a cetățenilor tunisieni din Ucraina și a apreciat maniera operativă și eforturile substanțiale depuse de autoritățile române pentru gestionarea ansamblului problemelor generate de fluxul de persoane de la frontiera României, în contextul crizei din Ucraina. În perioada 24 februarie – 5 martie, aproximativ 500 de cetățeni tunisieni au beneficiat de sprijinul autorităților române, la frontierele României cu Ucraina și R. Moldova. Cei doi miniștri au convenit continuarea coordonării între autoritățile de resort din cele două țări pentru tranzitul în siguranță al cetățenilor tunisieni pe teritoriul României și reîntoarcerea lor cât mai rapidă acasă.

Ministrul Bogdan Aurescu a exprimat apreciere pentru susținerea manifestată de Tunisia pentru Ucraina, în contextul adoptării, cu o largă majoritate, a Rezoluției Adunării Generale a ONU din 2 martie 2022, privind agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei.

Îm cadrul celor două convorbiri, Bogdan Aurescu a comunicat poziția părții române de condamnare în termenii cei mai fermi a agresiunii declanșate de Federația Rusă asupra Ucrainei, reiterând că acțiunile Federației Ruse încalcă flagrant prevederile dreptului internațional, inclusiv suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei. 

Șeful diplomației române a prezentat eforturile țării noastre pentru oferirea de asistență umanitară, cu accent pe centrul logistic organizat de România pentru colectarea și transferul donațiilor internaționale de asistență umanitară în Ucraina.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Eurostat: Emisiile de CO2 provenite din consumul de energie în UE au crescut cu peste 6% în 2021. România a înregistrat o creștere de 7%

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Emisiile de CO2 provenite din consumul de energie în UE au crescut cu peste 6% în 2021, România (7%) situându-se printre statele membre cu o creștere semnificativă, arată datele publicate de Eurostat.

În 2021, când majoritatea măsurilor de limitare a COVID-19 au fost ridicate de către statele membre ale UE, emisiile de dioxid de carbon (CO2) provenite din arderea combustibililor fosili în UE (în principal petrol și produse petroliere, gaze naturale, cărbune și turbă) au crescut cu 6,3% față de anul precedent. Emisiile de CO2 provenite din consumul de energie contribuie în mare măsură la încălzirea globală și reprezintă aproximativ 75% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră produse de om în UE. Condițiile climatice (de exemplu, iarnă rece/lungă sau vară fierbinte), creșterea economică, dimensiunea populației, transporturile și activitățile industriale sunt unii dintre factorii care influențează emisiile.

Emisiile de CO2 generate de combustibilii fosili își au originea în țara în care sunt arși combustibilii pentru producerea de energie electrică, transporturi, producția de oțel etc., ceea ce are, în consecință, un impact asupra importurilor și exporturilor de produse energetice. De exemplu, importul de cărbune pentru producerea de energie electrică duce la o creștere a emisiilor în țara importatoare. În schimb, importurile de energie electrică nu afectează emisiile din țara importatoare, deoarece acestea sunt raportate în țara exportatoare în care a fost produsă energia electrică.

Cele mai mari creșteri ale emisiilor de CO2 provenite din consumul de energie înregistrate în Bulgaria, Estonia, Slovacia și Italia și scăderi în Portugalia și Finlanda

Potrivit estimărilor Eurostat, emisiile de CO2 au crescut în 2021 în aproape toate statele membre ale UE, cea mai mare creștere fiind înregistrată în Bulgaria (+18,0%), urmată de Estonia (+13,1%), Slovacia (+11,4%) și Italia (+10,6%). Singurele două țări în care se estimează o scădere a emisiilor de CO2 sunt Portugalia (-5,5%) și Finlanda (-1,5%).

În România, creșterea emisiilor de CO2 în 2021 este estimată la cca. 7%.

În 2021, creșterea emisiilor de CO2 s-a datorat în principal utilizării tot mai mari a combustibililor fosili solizi (care a contribuit la peste 50% din creștere). Combustibilii fosili lichizi au fost responsabili pentru peste 29% din creștere, în timp ce 21% pot fi atribuite gazelor naturale. Utilizarea redusă a turbei a atenuat ușor creșterea emisiilor de CO2. 

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis merge la summitul NATO de la Madrid. Mizele României în noul Concept Strategic: Recunoașterea în premieră a importanței strategice a Mării Negre și creșterea pe termen lung a apărării NATO pe întreg flancul estic

Published

on

© CaleaEuropeana.ro

Corespondență din Madrid

Președintele Klaus Iohannis participă de marți până joi la summitul NATO de la Madrid, a treia reuniune de vârf a Alianței Nord-Atlantice din acest an în contextul agresiunii militare neprovocate a Rusiei în Ucraina, unde cei 30 de lideri euro-atlantici vor adopta decizii istorice, precum noul Concept Strategic, recunoașterea Rusiei ca amenințare la adresa seurității euro-atlantice și consolidarea prezenței aliate pe flancul estic, în timp ce șefii de stat sau de guvern din NATO se vor reuni în premieră într-un format din care vor mai face parte liderii Australia, Finlanda, Japonia, Republica Coreea, Noua Zeelandă, Suedia, Georgia și președinții Consiliului European și Comisiei Europene. Pe 29 și 30 iunie, la Madrid, liderii celor 30 de țări nord-atlantice vor lua decizii în cinci domenii-cheie, inclusiv aprobarea noului Concept strategic al NATO, consolidarea descurajării și apărării, continuarea sprijinului aliat pentru Ucraina și alți parteneri aflați în situații de risc, inclusiv Republica Moldova, îmbunătățirea împărțirii sarcinilor și abordarea cererilor istorice de aderare la NATO depuse de Finlanda și Suedia. În timp ce Concept Strategic va reprezenta ”planul cardinal pentru viitorul Alianţe” şi ”va stabili poziţia comună aliată faţă de Rusia, provocările emergente şi China, precum şi cooperarea cu UE, care a atins niveluri fără precedent”, România și celelalte țări de pe flancul estic așteaptă definirea Rusiei ca principală amenințare la adresa securității euro-atlantice, întărirea planurilor de apărare pentru flancul estic și creșterea semnificativă a prezenței militare a NATO în regiune.

Summitul Alianței Nord-Atlantice este a treia reuniune de vârf a Organizației din acest an, dar prima cu caracter regulat, primele două, din 25 februarie și 24 martie, cu caracter extraordinar, fiind convocate în contextul invaziei militare a Ucrainei de către Rusia. La summitul din 25 februarie, la o zi după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, liderii aliați  au stabilit, pentru prima dată în istoria Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, desfăşurarea unor elemente ale Forţei de Reacţie Rapidă a NATO și activarea planurilor de apărare pentru flancul estic. La reuniunea din 24 martie, aceștia au hotărât înființarea a patru noi grupuri de luptă pe flancul estic, în Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria.

Klaus Iohannis prefațează decizii istorice ale unui summit transformativ

“La Summitul de la Madrid, care are loc pe fondul celei mai grave crize de securitate din zona euroatlantică după al Doilea Război Mondial, vor fi adoptate decizii istorice care vor răspunde imperativelor de apărare generate de actualul context, cu un caracter transformator pentru NATO. Aceste hotărâri vor constitui un pas ferm în procesul de adaptare și modernizare a Alianței și vor demonstra, o dată în plus, faptul că NATO este cea mai de succes alianță politico-militară din istorie. Astfel, reuniunea la cel mai înalt nivel de la Madrid va consolida și eficientiza  Alianța din perspectivă politică, militară, funcțională și tehnologică și va reconfirma, totodată, unitatea și solidaritatea aliate, inclusiv parteneriatul transatlantic”, arată Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Reuniunea are un potențial cu adevărat transformativ, întrucât în cadrul Summitului se vor adopta documente de referință, precum Noul Concept Strategic – document programatic care va stabili prioritățile NATO pentru cel puțin următoarea decadă și care va adopta şi adapta instrumentele necesare pentru implementarea acestora, Declarația politică a Summitului, dar și alte decizii privind consolidarea și eficientizarea posturii de descurajare și apărare, intensificarea parteneriatelor NATO, cu accent pe sprijinul pentru partenerii vulnerabili, inclusiv din Vecinătatea Estică. Totodată, Summitul va fi un punct de reper în implementarea viitoare a unor acțiuni care vor consolida capacitatea de răspuns a Alianței față de provocările tehnologiilor emergente și disruptive dezvoltate de actori statali și non-statali.

Programul Summitului va fi unul consistent, incluzând trei reuniuni la cel mai înalt nivel ale Consiliului Nord-Atlantic și activități cu o încărcătură simbolică și practică, precum semnarea Scrisorii de angajament pentru Fondul de Inovare al NATO.

Va fi conturată o postură revizuită a NATO în integralitatea flancului estic

Astfel, președintele Iohannis va participa, miercuri, 29 iunie, la o primă reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern având ca teme de discuție războiul ilegal de agresiune al Rusiei contra Ucrainei, consecințele acestuia și continuarea asistenței acordate Ucrainei, în deschiderea căreia va interveni și președintele Ucrainei prin sistem de videoconferință. De asemenea, vor fi abordate Noul Concept Strategic și noile măsuri privind descurajarea și apărarea. Astfel, în continuarea deciziilor de la Summitul extraordinar din 24 martie 2022, la reuniunea de la Madrid va fi conturată o postură a NATO revizuită, inclusiv pe Flancul Estic în integralitatea sa, pentru a face față provocărilor de securitate fără precedent cu care se confruntă NATO și statele Aliate.

De asemenea, tot la data de 29 iunie, președintele Klaus Iohannis va participa la o a doua reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern, cu participarea șefilor de stat și de guvern din Australia, Finlanda, Japonia, Republica Coreea, Noua Zeelandă, Suedia, Georgia și a Președinților Consiliului European și Comisiei Europene. Liderii din statele membre NATO vor discuta, astfel, împreună cu partenerii cu aceeași viziune, provocările și amenințările globale, inclusiv asertivitatea unor actori autoritari, precum și articularea unei poziții comune față de acestea, cu accent pe obiectivul prezervării și consolidării ordinii internaționale bazate pe reguli.

Mizele României în Noul Concept Strategic: Rusia – principala amenințare, Marea Neagră – importanță strategică pentru securitatea NATO, creșterea prezenței NATO pe flancul estic

Totodată, președintele României va lua parte, joi, 30 iunie, la o a treia reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern dedicată provocărilor și amenințărilor din Vecinătatea Sudică, urmând a fi abordate progresele în lupta contra terorismului, modalitățile de asigurare a securității alimentare și răspunsul la alte provocări provenite din Vecinătatea Sudică a Alianței, precum și posibilitățile de sprijin aliat pentru capacitățile de apărare ale partenerilor din Sud.

În cadrul Summitului, președintele Klaus Iohannis va saluta reflectarea, în Noul Concept Strategic, în mod realist, a situației actuale de securitate, plecând de la recunoașterea Rusiei ca amenințare principală la adresa NATO, precum și menționarea, pentru prima dată, a importanței strategice a regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică. Președintele va sublinia, în cadrul discuțiilor, importanța fundamentală a deciziilor privind consolidarea pe termen lung a posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic, în măsură să răspundă situației de securitate regionale actuale.

Totodată, șeful statului va accentua contribuția semnificativă a țării noastre la sprijinirea Ucrainei, pe plan umanitar și în diminuarea riscurilor legate de securitatea alimentară, precum și susținerea acordată de România partenerilor celor mai vulnerabili, mai ales cei din Vecinătatea Estică, în special Republica Moldova și Georgia. De asemenea, Președintele României va evidenția necesitatea de consolidare a parteneriatelor, inclusiv cu partenerii globali cu aceeași viziune.

Președintele Klaus Iohannis va reitera, și în acest context, sprijinul ferm al României pentru politica NATO a „Ușilor Deschise”, inclusiv pentru aderarea Finlandei și Suediei la Alianța Nord-Atlantică.

În intervențiile sale, președintele va evidenția și importanța consolidării rezilienței și a răspunsului la amenințările cibernetice și hibride, precum și a inovării în domeniului tehnologiilor, pentru adaptarea Alianței la provocările viitorului.


Citiți și

NATO va avea un noul model de apărare pentru flancul estic: Mai multe forțe vor fi dislocate în avans, inclusiv forțe specifice pentru apărarea anumitor aliați

Sondaj NATO înainte de summitul istoric de la Madrid: Peste 80% dintre români consideră că România este mai sigură datorită Alianței și că aceasta este importantă pentru viitorul securității lor


Summitul NATO de la Madrid va fi unul al deciziilor transformatoare. La 25 ani de la precedentul summit din capitala iberică, unde Alianța număra doar 16 state membre, Alianța Nord-Atlantică își va adopta următorul Concept Strategic, document care va avea o greutate net superioară declarației comune a summitului. Un sfert de secol mai târziu, Madridul va fi gazda unor noi decizii istorice euro-atlantice. Summitul din 1997, coincident cu anul semnării Actului Fondator NATO-Rusia, a deschis calea extinderii Alianței Nord-Atlantice către est, cu decizia acceptării Cehiei, Poloniei și Ungariei în Alianță începând cu anul 1999. Summitul din 2022 va fi dominat, alături de Conceptul Strategic, de recalificarea fundamentală a relațiilor cu Rusia, de afirmarea unui NATO global în timp ce China va fi recunoscută ca provocare sistemică și extinderea istorică a Alianței, care prin eventualul compromis pentru aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar lărgi Alianța la 32 de membri.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Statele membre au adoptat definitiv regulamentul potrivit căruia capacitățile de stocare a gazelor în UE vor fi pline înainte de sezonul de iarnă

Published

on

© European Union, 2012

La trei luni de la publicarea propunerii legislative de către Comisia Europeană, Consiliul UE a adoptat definitiv regulamentul care urmărește să asigure faptul că, în pofida perturbărilor de pe piața gazelor, capacitățile de stocare a gazelor în UE sunt pline înainte de sezonul de iarnă și că pot fi partajate între statele membre într-un spirit de solidaritate, informează comunicatul oficial. 

Acesta este un pas important în direcția consolidării securității aprovizionării cu energie a Uniunii Europene în contextul războiului din Ucraina.

„Datorită negocierilor desfășurate în mai puțin de două luni, Uniunea dispune în prezent de un instrument care impune fiecărui stat membru să se pregătească pentru perioada de iarnă cu un stoc de a gaze suficient și să faciliteze partajarea acestuia între țări. Salut acest regulament foarte operațional, care, în contextul internațional pe care îl cunoaștem, permite consolidarea rezilienței energetice europene și a solidarității concrete între statele membre”, a declarat Agnès Pannier-Runacher, ministrul  francez responsabil cu tranziția energetică.

Regulamentul prevede că instalațiile de înmagazinare subterană a gazelor de pe teritoriul statelor membre trebuie să fie umplute înainte de începutul iernii 2022-2023 la cel puțin 80% din capacitate și la 90% din capacitate înainte de începutul următoarelor perioade de iarnă. La nivel mondial, Uniunea va încerca să constituie, în mod colectiv, stocuri de 85% din capacitatea de înmagazinare subterană a gazelor în 2022.

Citiți și: Parlamentul European aprobă planurile de refacere a rezervelor de gaze naturale înainte de iarnă

Întrucât capacitățile de stocare a gazelor și situațiile naționale variază foarte mult, statele membre vor putea, în funcție de situație, să îndeplinească parțial obiectivele de stocare prin includerea unor stocuri de gaz natural lichefiat (GNL) sau de combustibili alternativi. Pentru a ține seama de situația statelor membre cu capacități de stocare foarte mari în raport cu consumul lor național de gaze, obligația de a constitui stocuri subterane va fi limitată la 35% din consumul mediu anual de gaze al statelor membre în ultimii cinci ani.

Unele state membre nu dispun de instalații de stocare pe teritoriul lor, astfel încât regulamentul prevede că aceste state membre trebuie să stocheze 15% din consumul lor național anual de gaze în stocuri situate în alte state membre și, prin urmare, să aibă acces la rezervele de gaze stocate în alte state membre. Mecanismul va spori securitatea aprovizionării cu gaze a acestor state, partajând în același timp sarcina financiară a umplerii capacităților de stocare ale Uniunii.

Regulamentul prevede, de asemenea, certificarea obligatorie a tuturor operatorilor de situri de stocare subterană a gazelor de către autoritățile statelor membre în cauză. Certificarea acestora vizează evitarea riscurilor potențiale de influență externă asupra infrastructurii critice de stocare, care ar putea pune în pericol securitatea aprovizionării cu energie a Uniunii sau orice alt interes esențial în materie de securitate. Este prevăzută o procedură de certificare accelerată pentru siturile de stocare cu o capacitate mai mare de 3,5 TWh care au fost umplute la niveluri sub media Uniunii în 2020 și 2021.

Obligațiile de a umple capacitățile de stocare vor expira la 31 decembrie 2025, pe când obligațiile de certificare ale operatorilor de stocuri vor continua și după această dată. Regulamentul prevede acordarea unei derogări pentru Cipru, Malta și Irlanda atât timp cât aceste țări nu sunt direct interconectate cu sistemele de gaze ale altor state membre.

Salutând adoptarea în cadrul Consiliului Energie de la Luxemburg, comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a declarat că  Parlamentul și Consiliul au dat dovadă de o abordare pozitivă și constructivă cu privire  la această propunere, informează Comisia Europeană

„Aceasta este o declarație importantă a unității, determinării și rapidității de acțiune a UE în fața demersurilor Kremlinului de a-și transforma în arme exporturile de gaze naturale. Acum este esențial să continuăm să ne îndeplinim noile obiective de stocare și să ne intensificăm pregătirea în cazul în care situația se va deteriora și mai mult”, a spus comisarul european. 


La 23 martie 2022, Comisia Europeană a prezentat proiectul său de regulament. Propunerea modifică două regulamente existente, privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale și accesul la rețelele pentru transportul gazelor naturale.

În concluziile sale din 24 și 25 martie 2022, Consiliul European a însărcinat Consiliul să examineze propunerile Comisiei, luând în considerare în mod corespunzător și respectând interesele statelor membre cu o capacitate de înmagazinare semnificativă pentru a asigura un echilibru adecvat între statele membre. Consiliul European a considerat că refacerea stocurilor de gaze în întreaga Uniune ar trebui să înceapă cât mai curând posibil, ținând seama pe deplin de măsurile naționale de pregătire.

Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord în cadrul negocierilor interinstituționale care au avut loc la 19 mai. Parlamentul European a adoptat regulamentul la 23 iulie. Adoptarea de către Consiliu închide procedura. Regulamentul va fi publicat foarte curând în Jurnalul Oficial al UE și va intra în vigoare în ziua următoare datei publicării sale.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA39 seconds ago

Eurostat: Emisiile de CO2 provenite din consumul de energie în UE au crescut cu peste 6% în 2021. România a înregistrat o creștere de 7%

U.E.21 mins ago

Germania, Cehia și Polonia, printre țările care au semnat un memorandum de înțelegere pentru a ”spori securitatea energetică în Europa Centrală și de Est”

NATO36 mins ago

Klaus Iohannis merge la summitul NATO de la Madrid. Mizele României în noul Concept Strategic: Recunoașterea în premieră a importanței strategice a Mării Negre și creșterea pe termen lung a apărării NATO pe întreg flancul estic

CONSILIUL UE52 mins ago

Statele membre au adoptat definitiv regulamentul potrivit căruia capacitățile de stocare a gazelor în UE vor fi pline înainte de sezonul de iarnă

INTERNAȚIONAL55 mins ago

Maia Sandu efectuează prima vizită oficială la Kiev. Va fi primită de președintele Ucrainei Volodimir Zelenski

ROMÂNIA1 hour ago

Ambasadorul României în SUA, primit de Joe Biden la Casa Albă: Dacă Rusia este principala amenințare, răspunsul nu poate fi decât o prezență militară americană și mai robustă în România

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

SUA2 hours ago

Secretarul de stat american: Putin a eșuat în obiectivul său strategic în Ucraina, acela de a pune capăt suveranității și independenței acestei țări

U.E.2 hours ago

Josep Borrell subliniază că extinderea UE cu țările care doresc și sunt capabile să îndeplinească condițiile nu este o „favoare”: Este în interesul nostru strategic

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu îl primește la București pe omologul sârb. Se va discuta parcursul european al Serbiei și viitorul proiectelor comune

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi4 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL6 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL7 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Team2Share

Trending