Connect with us

U.E.

“Mai bine aș muri într-un șanț” decât să amân Brexit-ul: Boris Johnson a trimis nesemnată scrisoarea de prelungire, dar a semnat o a doua scrisoare în care spune că amânarea este o greșeală

Published

on

© European Union, 2019

Obligat de legea votată de Parlamentul britanic privind amânarea Brexit-ului, premierul Boris Johnson a trimis sâmbătă o scrisoare către președintele Consiliului European Donald Tusk prin care premierul Marii Britanii solicită o nouă prelungire a termenului privind Brexit până la data de 31 ianuarie 2020,  dar documentul nu are semnătura sa. 

În schimb, premierul britanic a mai trimis și o a doua scrisoare, de această dată semnată, în care arată că săptămâna viitoare va face tot posibilul pentru aprobarea acordului care să permită ieșirea Marii Britanii din UE la 31 octombrie 2019, acesta subliniind că o nouă prelungire a Brexit-ului ar fi o greșeală și ar prejudicia interesele Regatului Unit și ale Uniunii Europene.

Cele două scrisori sunt însoțite de o notă explicativă din partea ambasadorului britanic la UE, Sir Tim Barrow, în care diplomatul explică faptul că scrisoarea de prelungire este conformă cu legea Benn adoptată de Parlament la 4 septembrie. Simbolic, președintele Consiliului European Donald Tusk a anunțat pe Twitter la ora 00:00 că ”scrisoarea de amânare doar ce a sosit”, în condițiile în care legea Benn îl obligă pe Boris Johnson să ceară prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020 dacă un acord nu este agreat până la data de 19 octombrie.

Potrivit BBC, mesajul transmis prin acest gest politic este că primă prima scrisoare se conformează legii, așa cum a fost decisă de Parlament, iar cea de-a doua scrisoare, având de data aceasta semnătura lui Johnson, reprezintă punctul de vedere al acestuia.

În urmă cu o lună și jumătate, după ce Parlamentul a aprobat legea Benn, premierul Boris Johnson afirma că ”mai bine aş muri într-un şanţ” decât să nu livrez Brexit-ul.

Întrebat atunci dacă le poate promite britanicilor că nu se va duce la Bruxelles să ceară o nouă amânare a Brexit-ului, cum îi cere legea adoptată miercuri de Camera Comunelor, premierul conservator a răspuns: ”Da, pot. Mai bine aş muri într-un şanţ”.

Duminică, ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene s-au reunit la Bruxelles pentru a discuta cererea oficială a Regatului Unit de a-şi amâna retragerea din Uniune. Diplomații au luat notă de cele trei scrisori trimise de prim-ministrul britanic Boris Johnson și au decis să continue procedurile de ratificare a acordul privind Brexit negociat săptămâna trecută și aprobat de Consiliul European, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro.

Potrivit unor oficiali europeni citați de The Guardian, liderii statelor membre vor fi de acord cu extinderea termenului pentru Brexit, însă o astfel de decizie va fi luată spre finalul lunii octombrie pentru a permite evenimentelor de la Londra să își urmeze cursul. Cu toate acestea, în urma unei convorbiri telefonice pe care avut-o cu Boris Johnson, președintele francez Emmanuel a indicat că o prelungire suplimentară a Brexit-ului ”nu este în interesul nimănui”.

Conform Digi24, premierul Boris Johnson ar vrea să treacă chiar luni prin Parlament legislația pentru implementarea acordului pentru Brexit, încheiat cu Uniunea Europeană joi și aprobat de Consiliul European, după ce Camera Comunelor a decis să nu voteze acordul pentru Brexit până când legislația de implementare a acestuia nu va fi votată.

Prin urmare, premierul Boris Johnson speră să obțină în cele din urmă și votul pentru acord, asta dacă președintele Camerei Comunelor, John Bercow, va fi de acord să-l treacă pe ordinea de zi.

Acordul la care au ajuns UE și guvernul lui Boris Johnson, aprobat de Consiliul European joia fost modificat într-o proporție scăzută față de precedentele sale forme, însă noua înțelegere înlătură mecanismul de backstop (plasa de siguranță). Acordul convenit între Londra şi Bruxelles prevede că Irlanda de Nord va fi de facto în interiorul vamal britanic, însă de jure va rămâne aliniată anumitor norme ale pieţei unice europene, pentru a se evita reapariţia unei frontiere între Irlanda şi Irlanda de Nord şi a menţine Acordul de pace din Vinerea Mare. Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Dancu

    October 22, 2019 at 1:55 pm

    Boris, sa stii ca nu te vom lasa in sant, te ridicam, te imbracam frumos si-ti aducem si flori.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D) a intervenit din nou în cazul Cameliei Smicală, medicul român ai cărui copii au fost luați de statul finlandez. Eurodeputatul român solicită o întâlnire cu autoritățile finlandeze pentru protecția copilului

Published

on

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D) a intervenit din nou în cazul medicului român Camelia Smicală, aflată în litigu în Finlanda, ai cărei copii au fost luați de statul finlandez.

” Situația medicului român din Finlanda, Camelia Smicală, se complică alarmant, ultimele informații sosite anunțând măsuri radicale asupra familiei, pentru că românca a apelat la sprijinul Ambasadei României de la Helsinki. Camelia Smicală a transmis opiniei publice că Socialul finlandez a anunțat-o că nu-și va mai vedea copiii, Maria – fata cea mică – fiind dusă la carceră (spațiu izolat din centrul de copii în care se află de patru ani), Mihai aflându-se într-o stare de epuizare psihică majoră.”, este explicat într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În sursa amintită mai sus este precizat că ”europarlamentarul Maria Grapini a intervenit, în toți acești ani, public, de la tribuna PE, de nenumărate ori, solicitând mediere și rezolvarea pe căi diplomatice a acestui caz care a făcut înconjurul lumii. Maria Grapini a scris și oficialilor României precum și celor finlandezi.”

Astfel, potrivit comunicatului, Maria Grapinia i-a scris încă din 7 noiembrie ”ambasadorului României în Finlanda, Răzvan Rotundu, iar astăzi – după noile date defavorabile, sosite dinspre medicul român – a transmis o nouă scrisoare oficială ministrului de Externe român, Bogdan Aurescu. Acestuia din urmă, europarlamentarul i-a prezentat pe larg abuzurile inimaginabile și teroarea pe care Camelia Smicală le trăiește, în disperare, de ani.”

Cât privește scrisoarea transmisă ambasadorului României în Finlanda, din data de 7 noiembrie, Maria Grapini îi solicita acestuia o întâlnire de urgență, la Helsinki, la o dată pe care acesta să o fixeze, cu autoritatea care instituționalizează copiii din Finlanda și cu Ministerul Justiției finlandez. Maria Grapini și-a arătat disponibilitatea să meargă în capitala Finlandei, în momentul în care ambasadorul român fixează această mediere. Doar că acesta nu i-a răspuns nici până în acest moment.

”Am invocat….evidența: Apărarea drepturilor cetățenilor români, în interiorul și în afara granițelor țării, rămâne o prioritate pentru mine și consider că este necesar să acordăm o atenție sporită acestui caz de încălcare a drepturilor copilului. I-am transmis că pot merge acum, în noiembrie, sau oricând se poate realiza această discuție, însă, din păcate, ambasadorul României în Finlanda nu a reacționat… ”, a declarat europarlamentarul Maria Grapini.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Delegația USR-PLUS în Parlamentul European a prezentat primul raport de activitate, la patru luni de la preluarea mandatului. Care sunt cele mai importate realizări ale acesteia

Published

on

© stiri.plus

Alianța USR-PLUS a prezentat un raport al activității europarlamentarilor celor două formațiuni politice, la patru luni de la preluarea mandatului de membri ai Parlamentului European.

Potrivit unui comunicat,  Alianța a prezentat ”cele mai importante realizări ale delegației noastre și pozițiile obținute prin care vom urmări să ne îndeplinim promisiunile făcute în timpul campaniei electorale”, în ”spiritul transparenței și deschiderii față de cetățeni”.

Astfel, în sursa amintită mai sus este punctată influența Delegației USR-PLUS asupra deciziilor europene, prin Dacian Cioloș, care a a devenit la 19 iunie primul român ales în funcția de președinte al Grupului Renew Europe, a treia forță politică în Parlamentul European, după ce a ieșit învingător în urma competiției interne.

De asemenea, este punctat și faptul că europarlamentarii Alianței au devenit membri ai ” celor mai importante comisii și delegații parlamentare, obținând și funcții de vicepreședinți sau coordonatori:

-Cristian Ghinea: copreședinte al delegației USR PLUS și vicepreședinte al Comisiei pentru dezvoltare regională

-Dragoș Tudorache: copreședinte al delegației USR PLUS și vicecoordonator al Renew în Comisia pentru justiție, libertăți civile și afaceri interne (LIBE)

-Dragos Pîslaru: coordonator al Renew în Comisia pentru muncă (EMPL)

-Nicu Ștefanuță: vicepreședinte al delegației cu SUA

-Ramona Strugariu: vicepreședinte al delegației cu Republica Moldova

-Vlad Botoș: vicepreședinte al delegației cu Albania

-Clotilde Armand: comisia de bugete și comisia de transport.”

”Am reușit să obținem introducerea unor priorități-cheie din programul electoral al Alianței în programul pe cinci ani prezentat de noua președintă a Comisiei Europene: extinderea MCV la nivel european, organizarea unei conferințe privind viitorul Europei care să găsească soluții pentru democratizarea UE în special prin găsirea de modalități de participare a cetățenilor în deciziile Uniunii, păstrarea angajamentului pentru politici europene consistente de dezvoltare regională și agricultură.”, mai este subliniat în sursa amintită mai sus.

Alianța a adus în prim-plan și aportul pe care l-a avut delegația de europarlamentari USR-PLUS la numirea Laurei Codruța Koveși în funcția de procuror-șef al Parchetului European.

”De asemenea, prin Clotilde Armand, membru în comisia de bugete, am susținut suplimentarea finanțării pentru Parchetul European pentru a deveni funcțional din 1 ianuarie 2020. Am propus numirea expertului în sănătate Vlad Mixich în funcția de membru independent al Consiliului de administrație al Agenției europene pentru sănătate și securitate în muncă.”, mai este precizat în comunicat.

Sunt aminitite și inițiativele legislative ale unor membri ai USR-PLUS, dar și faptul că unii dintre europarlamentarii acestei delegații au fost desemnați raportori ai Parlamentul European pentru diferite dosare:

”-Cristian Ghinea: raportor al Parlamentului european pentru Regulamentul Mecanismului Transfrontalier, prin care ne propunem să facem mai ușoară viața beneficiarilor de fonduri europene implicați în proiecte transfrontaliere și, de asemenea, raportor special în comisia CONT pentru asistența medicală transfrontalieră.

-Dragoș Pîslaru: raportor PE pentru programul de asistență pentru reforme structurale 2021-2027, raportor pentru regulamentul de coordonare a sistemelor de asigurări sociale și raportor Renew pe programul InvestEU

-Nicu Ștefănuță: raportor al Renew pentru problema despăduririlor și pentru mecanismul de protecție civilă RescEU; inițiator al programului pilot de mobilitate „Erasmus pentru seniori”

-Dragoș Tudorache: raportor permanent al Parlamentului European pentru Republica Moldova

-Vlad Botoș: inițiator al programului pilot de etichetare a alimentelor

-Clotilde Armand: raportoare a Renew pentru bugetul Uniunii Europene pentru anii 2019-2020. Inițiatoare a unor amendamente bugetare prin care se asigură repartizarea echilibrată a fondurilor europene între Est și Vest.

-Ramona Strugariu: raportor Renew în LIBE pentru statul de drept în Ungaria, pentru programele de finanțare pentru justiție și pentru drepturi și valori; raportor Renew în CONT pentru descărcarea de gestiune a agențiilor UE din aria de justiție și afaceri interne, și pentru protejarea intereselor Uniunii împotriva fraudei; responsabilă Renew pentru domeniile pluralismului și libertății presei, precum și infracționalității organizate, corupției și fraudei.”, mai este scris în comunicat.

În încheiere, Alianța USR-PLUS amintește și de sprijinul acordat Republicii Moldova. ”Ne-am întâlnit la Bruxelles cu fostul Premier Maia Sandu pentru a discuta despre sprijinul pe care îl putem acorda de la nivel european Republicii Moldova. În urma acestei întâlniri, delegația noastră, prin Dragoș Tudorache, a obținut în comisiile Parlamentului European creșterea fondurilor europene destinate reformelor în Republica Moldova. Totodată, Dragoș Tudorache a devenit raportor permanent al Parlamentului European pentru Moldova iar Ramona Strugariu este vicepreședintă a delegației Parlamentului European cu Moldova, poziții din care vom putea sprijini în mod consistent parcursul european al acestei țări.”, este stipulat în comunicat.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Grupul de prietenie parlamentară UE – Qatar, relansat în Parlamentul European la inițiativa europarlamentarului Cristian Bușoi (PNL, PPE)

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Grupul de prietenie parlamentară UE-Qatar a fost relansat în Parlamentul European la inițiativa europarlamentarului Cristian Bușoi (PNL, PPE).

”Salut relansarea Grupului de prietenie parlamentară UE – Qatar, care a avut loc, la inițiativa mea, în Parlamentul European și la care mi-au făcut onoarea să participe Excelența Sa Abdulrahman bin Mohammed Sulaiman Al-Khulaifi, ambasadorul statului Qatar și mai mulți colegi eurodeputați”, a scris eurodeputatul român Cristian Bușoi într-o postare pe pagina sa de Facebook. 

Grupul, format din 18 membri, a fost înființat în anul 2014 cu scopul de a sprijini dialogul dintre oficialii UE și Guvernul din Qatar, în vederea îmbunătățirii relațiilor economice, politice, sociale și culturale dintre cele două părți.

”Atribuțiile Grupului presupun organizarea de întâlniri, conferințe și seminarii ce au ca subiect de dezbatere probleme de politică externă, energetică, de securitate și transport, drepturile omului, educație și formare, protejarea mediului, inovație, politici de sănătate sau relații de investiții.”, a explicat Bușoi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending