Connect with us

U.E.

“Mai bine aș muri într-un șanț” decât să amân Brexit-ul: Boris Johnson a trimis nesemnată scrisoarea de prelungire, dar a semnat o a doua scrisoare în care spune că amânarea este o greșeală

Published

on

© European Union, 2019

Obligat de legea votată de Parlamentul britanic privind amânarea Brexit-ului, premierul Boris Johnson a trimis sâmbătă o scrisoare către președintele Consiliului European Donald Tusk prin care premierul Marii Britanii solicită o nouă prelungire a termenului privind Brexit până la data de 31 ianuarie 2020,  dar documentul nu are semnătura sa. 

În schimb, premierul britanic a mai trimis și o a doua scrisoare, de această dată semnată, în care arată că săptămâna viitoare va face tot posibilul pentru aprobarea acordului care să permită ieșirea Marii Britanii din UE la 31 octombrie 2019, acesta subliniind că o nouă prelungire a Brexit-ului ar fi o greșeală și ar prejudicia interesele Regatului Unit și ale Uniunii Europene.

Cele două scrisori sunt însoțite de o notă explicativă din partea ambasadorului britanic la UE, Sir Tim Barrow, în care diplomatul explică faptul că scrisoarea de prelungire este conformă cu legea Benn adoptată de Parlament la 4 septembrie. Simbolic, președintele Consiliului European Donald Tusk a anunțat pe Twitter la ora 00:00 că ”scrisoarea de amânare doar ce a sosit”, în condițiile în care legea Benn îl obligă pe Boris Johnson să ceară prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020 dacă un acord nu este agreat până la data de 19 octombrie.

Potrivit BBC, mesajul transmis prin acest gest politic este că primă prima scrisoare se conformează legii, așa cum a fost decisă de Parlament, iar cea de-a doua scrisoare, având de data aceasta semnătura lui Johnson, reprezintă punctul de vedere al acestuia.

În urmă cu o lună și jumătate, după ce Parlamentul a aprobat legea Benn, premierul Boris Johnson afirma că ”mai bine aş muri într-un şanţ” decât să nu livrez Brexit-ul.

Întrebat atunci dacă le poate promite britanicilor că nu se va duce la Bruxelles să ceară o nouă amânare a Brexit-ului, cum îi cere legea adoptată miercuri de Camera Comunelor, premierul conservator a răspuns: ”Da, pot. Mai bine aş muri într-un şanţ”.

Duminică, ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene s-au reunit la Bruxelles pentru a discuta cererea oficială a Regatului Unit de a-şi amâna retragerea din Uniune. Diplomații au luat notă de cele trei scrisori trimise de prim-ministrul britanic Boris Johnson și au decis să continue procedurile de ratificare a acordul privind Brexit negociat săptămâna trecută și aprobat de Consiliul European, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro.

Potrivit unor oficiali europeni citați de The Guardian, liderii statelor membre vor fi de acord cu extinderea termenului pentru Brexit, însă o astfel de decizie va fi luată spre finalul lunii octombrie pentru a permite evenimentelor de la Londra să își urmeze cursul. Cu toate acestea, în urma unei convorbiri telefonice pe care avut-o cu Boris Johnson, președintele francez Emmanuel a indicat că o prelungire suplimentară a Brexit-ului ”nu este în interesul nimănui”.

Conform Digi24, premierul Boris Johnson ar vrea să treacă chiar luni prin Parlament legislația pentru implementarea acordului pentru Brexit, încheiat cu Uniunea Europeană joi și aprobat de Consiliul European, după ce Camera Comunelor a decis să nu voteze acordul pentru Brexit până când legislația de implementare a acestuia nu va fi votată.

Prin urmare, premierul Boris Johnson speră să obțină în cele din urmă și votul pentru acord, asta dacă președintele Camerei Comunelor, John Bercow, va fi de acord să-l treacă pe ordinea de zi.

Acordul la care au ajuns UE și guvernul lui Boris Johnson, aprobat de Consiliul European joia fost modificat într-o proporție scăzută față de precedentele sale forme, însă noua înțelegere înlătură mecanismul de backstop (plasa de siguranță). Acordul convenit între Londra şi Bruxelles prevede că Irlanda de Nord va fi de facto în interiorul vamal britanic, însă de jure va rămâne aliniată anumitor norme ale pieţei unice europene, pentru a se evita reapariţia unei frontiere între Irlanda şi Irlanda de Nord şi a menţine Acordul de pace din Vinerea Mare. Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Dancu

    October 22, 2019 at 1:55 pm

    Boris, sa stii ca nu te vom lasa in sant, te ridicam, te imbracam frumos si-ti aducem si flori.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Mesajul eurodeputatului Eugen Tomac în amintirea victimelor Holocaustului: Este crucial ca această tragedie să nu se mai repete

Published

on

Cu ocazia Zilei Internaţionale de Comemorare a Holocaustului, eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) transmite un mesaj prin care subliniază că este ”crucial” ca această tragedie să nu se mai repete.


”Este crucial să ne asigurăm că această tragedie de proporţii în istoria modernă a umanităţii nu va fi uitată, nu va fi negată şi, mai presus de toate, nu se va mai repeta” – Eugen Tomac


Președintele PMP reiterează importanța de a înțelege ”cât de importantă este valoarea chiar şi a unei singure vieţi.”

Mesajul meu este, aşa cum bine spune cea mai cunoscută rugăciune mozaică: „Să ne amintim!”, a mai scris Eugen Tomac în mesajul său.

Reamintim că Parlamentul European va organiza miercuri, 29 ianuarie, o ceremonie în amintirea victimelor Holocaustului, potrivit unui comunicat al Legislativului european. 

Evenimentul comemorativ este dedicat împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de concentrare şi exterminare Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945, dată care marchează și sfârșitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei, romi și alte persoane aparținând unor grupuri persectutate au fost ucise de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Continue Reading

U.E.

Grecia încearcă o revenire completă pe piețele financiare internaționale prin emiterea de euroobligațiuni cu scadența în 2035

Published

on

Grecia intenționează să împrumute între 2 şi 2,5 miliarde de euro la o dobândă de 2% prin emiterea de euroobligaţiuni cu scadenţa în 2035, valorificând astfel condițiil prielnice de pe piețele internaționale după actualizarea pozitivă a ratingului suveran al țării, relatează The New York Times și Agerpres.

Agenția de gestionare a datoriilor publice a numit, într-un comunicat, cinci bănci care să se ocupe de intermedierea împrumutului. Barclays, BNP Paribas, BofA (Bank of America Securities), Goldman Sachs International Bank, HSBC şi JP Morgan sunt băncile care vor fi implicate în această tranzacție de așteptat să aibă loc chiar marți. 

La sfârșitul zilei de vineri, agenția de rating Fitch a apreciat ratingul suveran al Greciei de la „BB minus” la „BB” cu o perspectivă pozitivă, pe fondul îmbunătățirii sustenabilității datoriei  și a stabilității politice. 

Grecia a încheiat cel de-al treilea program internațional de rederesare financiară în 2018 și încearcă să facă o revenire completă pe piețe, profitând de ratele mici ale dobânzilor pentru a încerca să-și îmbunătățească profilul datoriilor pe termen lung.

După un deceniu de criză şi mai multe planuri de asistenţă internaţională, economia Greciei s-a îmbunătăţit în ultimii ani, iar ţara a revenit pe pieţele financiare în luna ianuarie 2019 printr-o emisiune de obligaţiuni pe cinci ani, pentru ca în luna martie să lanseze un al doilea împrumut pe zece ani. În luna octombrie 2019, Grecia a emis obligaţiuni pe trei luni la o dobândă negativă, ceea ce înseamnă că creditorii au fost dispuşi să piardă bani pentru a împrumuta Grecia, informează Agerpres. 

Se estimează că datoria națională va scădea treptat în raport cu produsul intern brut, după ce a atins un pic peste 180% din PIB în 2018.

Randamentul obligațiunilor pe 10 ani ale Greciei a scăzut sub 2% în august anul trecut și este în prezent în jurul valorii de 1,16%.

Continue Reading

U.E.

Comisia von der Leyen organizează prima conferință consultativă la nivel înalt cu privire la Legea europeană a climei

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană organizează marți, la Bruxelles, prima conferință de tip consultativ la nivel înalt, din acest mandat, cu privire la Legea europeană a climei, înainte de înaintarea propunerilor pe această temă, în luna februarie, informează un comunicat. 

Comisia s-a angajat în Orientările politice ale președintelui von der Leyen să adopte o lege europeană a climei în termen de 100 de zile de la preluarea noului mandat.

Legea europeană a climei va transpune în legislație angajamentul UE privind atingerea neutralității climatice până în 2050 și va stabili direcția pentru acțiunile climatice ale UE, oferind astfel predictibilitate investitorilor și asigurându-se că transformarea este ireversibilă.

Conferința va reuni o gamă largă de părți interesate, inclusiv din mediul de afaceri, cercetare și societatea civilă.

Găzduită de vicepreședintele executiv Frans Timmermans, conferința va reuni o gamă largă de părți interesate, inclusiv din mediul de afaceri, cercetare și societatea civilă. Discuțiile și sugestiile din cadrul evenimentului vor contribui la deliberările Comisiei privind înaintarea proiectului legislativ în domeniul climei.

În cadrul Conferinței vor avea intervenții vicepreședinții executivi ai Comisiei Europene, Frans Timmermans și Valdis Dombrovskis, precum și miniștri din statele membre, europarlamentari, experți și reprezentanți ai societății civile.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending