Connect with us

ROMÂNIA

MAI: Cu ajutorul unui proiect finanțat cu fonduri europene, cetățenii vor putea depune online cereri pentru obţinerea cărţii de identitate, a paşaportului sau a carnetului de şofer

Published

on

© Calea Europeană

Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, a anunţat joi că, la nivelul MAI, va fi creat, printr-un proiect european, un centru de furnizare de servicii electronice cu scopul debirocratizării activităţii şi pentru simplificarea accesului cetăţenilor, care vor putea depune online cereri inclusiv pentru obţinerea cărţii de identitate, a paşaportului sau a carnetului de şofer, informează Agerpres.

Ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mânzatu, ministrul Comunicaţiilor, Alexandru Petrescu, ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, şi preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi, Adrian Vlad Chiotan, au semnat contractele de finanţare pentru proiectele: “Hub de servicii (centrul de furnizare servicii electronice) la nivelul MAI”, “Sistem informatic integrat de emitere şi gestiune a paşaportului elctronic, paşaportului diplomatic şi de serviciu şi a titlurilor de călătorie în oficiile posturilor consulare” şi “Sistem naţional de management privind dizabilitatea”.

“Mai exact, numărul punctelor de penalizare se vor putea obţine online imediat, fără a fi nevoie de un drum până la poliţie. Tot online se pot depune documentele necesare înscrierii la şcolile MAI sau la Academia de Poliţie. Documentele pentru obţinerea anumitor avize de la MAI pentru documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului, precum şi pentru autorizarea unor construcţii vor putea fi transmise în format electronic.”

”De asemenea, în ceea ce priveşte obţinerea cărţii de identitate, a paşaportului, a permisului de conducere sau pentru înmatricularea autovehiculului, cetăţenii vor putea depune online cererea şi documentele necesare. Tot online vor putea să plătească taxele aferente şi să descarce diferite formulare. În plus, pentru că vorbim de o platformă informatică, vom crea posibilitatea verificării online a stadiului diferitelor cereri depuse de cetăţeni pentru instituţie. Asta înseamnă că vom reuşi să obţinem o reducere a costurilor generate de consumabile sau de prestarea unor activităţi fizice de manipulare, înregistrare, transport şi arhivare a documentelor.”

Ministrul de Interne a explicat că, pentru cetăţenii români, implementarea proiectului, în valoare de 90 de milioane de lei, va aduce beneficii directe, între acestea fiind obţinerea cazierului judiciar sau a istoricului sancţiunilor rutiere.

Trebuie menţionat că proiectul pe care îl lansăm astăzi are o valoare de 90 de milioane de lei, este finanţat în proporţie de 80% din fonduri europene nerambursabile, iar restul reprezintă contribuţie de la bugetul de stat”, a precizat Carmen Dan.

Potrivit oficialului guvernamental, românilor le va fi mai uşor să interacţioneze cu autorităţile statului, iar acest proiect trebuie să reprezinte un exemplu pentru alte structuri ale administraţiei centrale sau locale, reprezentând o soluţie fiabilă de accesare a fondurilor europene în vederea eficientizării activităţi proprii şi a relaţiei dintre cetăţean şi stat.

Ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, a transmis într-o postare pe facebook că certificatele de naștere, căsătorie, divorț sau deces, vor putea fi furnizate online. Odată cu finalizarea proiectului european, care beneficiază de o finanțare din partea UE de 156 milioane de lei, transmiterea electronică a acestor documente între insituțiile publice va fi posibilă.

Iunie 2021 este data menționată pentru finalizarea acestui proiect, fiind coordonat de Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Afacerilor Interne: „El se derulează cu fonduri europene și îmi doresc să monitorizăm îndeaproape buna derulare a marilor proiecte, mai ales cele cu un impact așa de mare in viața de zi cu zi precum informatizarea stării civile”, a menționat Roxana Mînzatu.

Citiți și: Ministrul Fondurilor Europene: Certificatele de naștere, căsătorie sau divorț vor putea fi furnizate online cu ajutorul unui program finanțat cu fonduri europene în valoare de 156 milioane de lei

 

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

ROMÂNIA

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de conștientizare privind schimbările climatice: ”Protejarea mediului înconjurător devine obligația și responsabilitatea noastră, a tuturor”

Published

on

© Klaus Iohannis/ Facebook

În contextul în care această săptămână este dedicată climei, președintele Klaus Iohannis a scris un mesaj pe pagina de Facebook prin care transmite că protejarea mediului trebuie să devină o responsabilitate pentru toți.

”Într-o lume afectată tot mai mult de schimbările climatice cauzate de poluare, protejarea mediului înconjurător devine obligația și responsabilitatea noastră, a tuturor.”

Cel mai recent barometru INSCOP arată că 83,6% dintre români consideră schimbările climatice reale, producând efecte vizibile, în timp ce 11% cred contrariul, iar 5,4% nu știu sau nu răspund. 

Întrebați dacă schimbările climatice (încălzirea globală) sunt un fenomen real, vizibil deja pe toată planeta, sau unul fals, inventat în scopul promovării comerciale a unor tehnologii,  83,6% dintre români consideră schimbările climatice reale, producând efecte vizibile, în timp ce 11% cred contrariul, iar 5,4% nu știu sau nu răspund. 

Citiți și: Barometru INSCOP: 83,6% dintre români consideră încâlzirea globală un fenomen real, vizibil deja pe toată planeta

Tot astăzi, 22 septembrie, este Ziua mondială fără maşini.

Această săptămână este dedicată climei, iar milioane de oameni, mai ales tineri, au ieșit vineri în stradă și au solicitat schimbări concrete pentru a stopa încălzirea globală.

Potrivit cunoscutei activistei pentru mediu, Greta Thunberg, care s-a aflat la New York în această zi importantă, #FridaysForFuture, au participat peste 4 milioane de oameni în 163 de țări.

Această acţiune de protest organizată la nivel global a debutat în insulele din Pacific, cele mai ameninţate locuri de creşterea nivelului oceanului planetar, şi a continuat în Australia, Japonia, Asia de Sud-Est şi până în Europa, Africa şi Orientul Mijlociu.

Tinerii români s-au alăturat protestelor și au scandat în mai multe orașe din țară.

Mai multe persoane s-au strâns în fața Bibliotecii Naționale din Capitală. Se pleaca imediat in marș către Ministerul Mediului. “Vrem aer curat, nu poluat”, ”Vrem schimbări politice, nu climatice”, “Trăim intr-o criza climatică” câteva mesaje din mesajele manifestamților.

Aproape 1.000 de persoane și-au anunțat prezența la Global Climate Strike numai în București.

Continue Reading

NEWS

Statistică: Peste 51% dintre români au încredere mare și foarte mare în NATO și Uniunea Eruopeană

Published

on

© Mihai Fifor/ Facebook

Potrivit barometrului INSCOP, românii au cea mai mare încredere la nivel internațional în două instituții: NATO cu 52,5% încredere mare și foarte mare și  Uniunea Europeana  cu 51,4%.

La nivel națioanl, Armata este instituția în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere, 64% declarând că au încredere mare și foarte mare în această instituție, urmată de Biserica cu 55,2%.

 Pe următoarele poziții se situează Academia Română cu 45,3%, Președinția cu 39,9%, Presa cu 33,7% și Poliția cu 33,2%. În Guvern au încredere multă și foarte multă 12,6% dintre români.  Pe ultimele poziții se află Parlamentul cu 9,2% încredere multă și foarte multă și partidele politice cu 9%.

În opinia a 63,8% dintre respondenți, aderarea la Uniunea Europeană a adus pentru România mai degrabă avantaje, în timp ce 27,7% sunt de părere că a adus mai degrabă dezavantaje. 8,5% reprezintă non-răspunsurile, arată cele mai recente publicate de INSCOP.

61,8% dintre români consideră că, în calitate de stat membru al UE, România are drepturi egale cu restul statelor membre. 30,5% împărtășesc opinia contrarie iar 7,7% nu știu sau nu răspund.

Într-un procent de 77,3%. cetățenii români consideră că România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are obligații egale cu celelalte state membre.

În contextul în care România și SUA au încheiat cu parteneriat strategic în urmă cu peste 20 de ani, 51,6% dintre respondenți sunt de părere că relațiile dintre cele două țări ar trebui să devină și mai apropiate, 37,4% cred că ar trebui să rămână așa cum sunt, 4% să fie mai puțin apropiate și 7% nu știu sau nu răspund.

65,5% dintre români sunt de părere că alianța cu SUA este cea mai bună garanție de securitate pentru România, 22,9% își exprimă dezacordul cu această afirmație, iar 11,6% nu știu sau nu răspund.

Un procent de 64,7% dintre români este de părere că România și Ungaria ar trebui să facă mai multe eforturi pentru a-și îmbunătăți relațiile, în timp ce 27,5% sunt în dezacord cu această afirmație și 7,8% nu știu sau nu răspund. Aproape jumătate (47,9%) dintre respondenți consideră că Ungaria nu respectă suveranitatea și unitatea României, 37% sunt în dezacord cu această afirmație și 15,1% nu știu sau nu răspund.

42,7% dintre români consideră că relațiile României cu UE, respectiv cu SUA sunt la fel de importante. 33% dintre respondenți sunt de părere că cea mai importantă relație de colaborare pe plan extern pentru România este cea Uniunea Europeană, în timp ce 19% preferă relația SUA. 5,3% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

 

Continue Reading

ROMÂNIA

Vocea tinerilor din România se poate face auzită la nivel european, completând Chestionarul Comun European pentru cel de-al șaptelea ciclu de ”Dialog UE cu tinerii”

Published

on

© Grupul Național de Lucru și CTR

Dialogul UE cu tinerii (DUET) este un instrument central de participare pentru tinerii din UE și din alte țări europene, după caz, printre elementele-cheie ale acestuia numărându-se dialogul direct între factorii de decizie și tineri, precum și reprezentanții acestora, consultarea tinerilor cu privire la teme relevante pentru aceștia și parteneriatul continuu în ceea ce privește guvernanța procesului la nivel local, național și european.

Completează chestionarul aici.

La nivel național, procesul de Dialog al UE cu tinerii și, implicit aplicarea acestui chestionar, este coordonat de Grupul Național de Lucru.

”Acum este momentul! Chestionarul Comun European pentru cel de-al Șaptelea Ciclu de Dialog UE cu tinerii s-a lansat! Este important să-ți spui părerea pentru a ghida decidenții să creeze politici de tineret sustenabile!”, îndeamnă Grupul Național de Lucru.

Dialogul UE cu tinerii reprezintă comunicarea directă dintre tineri, organizații de tineret, actori relevanți ai societății civile și decidenți cu scopul de a implementa prioritățile în domeniul politicilor de tineret la nivel local, regional, național și/sau european în fiecare stat membru al UE. Totodată, acesta reprezintă un mecanism prin care vocea tinerilor se face auzită în procesul de creare și actualizare a politicilor locale și naționale, a directivelor europene etc.

Dialogul UE cu tinerii se organizează în cicluri de câte 18 luni. Fiecare ciclu se concentrează pe o prioritate tematică diferită setată de către Consiliul de Miniștri. Tematica ciclului actual (1 ianuarie 2019- 30iunie 2020) este Crearea oportunităților pentru tineri (Creating Opportunities for Youth). Trio-ul actual este România (1 ianuarie 2019- 30 iunie 2019), Finlanda (1 iulie 2019- 31 decembrie 2019) și Croația (1 ianuarie 2020- 30 iunie 2020).

Începând cu anul 2010, tinerii din Statele Membre ale Uniunii Europene au posibilitatea de a se implica ȋn largi consultări privind politica de tineret de la nivel local, naţional sau european.
Succesul Dialogului Ue cu tinerii depinde de implicarea activă a tinerilor și a organizațiilor de tineret. La fiecare 18 luni, fiecare țară UE realizează consultări naționale cu tinerii.

La nivel naţional, Dialogul este implementat de Grupul Naţional de Lucru (GNL), organism format din reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale şi ai autorităţilor. Grupul Naţional de Lucru este stabilit de către Ministerul Tineretului şi Sportului, pe baza unui apel deschis de candidatură (https://goo.gl/n9VtbQ). La ȋntâlnirile GNL pot fi invitaţi ȋn calitate de contributori şi alţi actori sociali interesaţi.

Pentru perioada noiembrie 2017 – decembrie 2019, GNL are următoarea componență:
Consiliul Tineretului din România (CTR)
Fundația Județeană pentru Tineret Timiș (FITT)
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR)
Federația Forumul Tinerilor din România (FTR)
Uniunea Studenților din România (USR)
Organizația de tineret – Blocul Național Sindical (OT-BNS)
Federația YMCA România

Grupul Național de Lucru încurajează tinerii din România să participe activ la dialog: ”E timpul să ai un rol activ! Convinge-ți cât mai mulți prieteni să completeze chestionarul pentru a oferi cât mai multe perspective și mai multă credibilitate nevoilor tinerilor din statele UE! Completează formularul și oferă-le oportunitatea cât mai multor tineri să-și spună părerea!”

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending