Connect with us

Ramona Mănescu

Mai este loc pentru UE în trenul către Africa? (Opinie semnată de europarlamentarul PPE Ramona Mănescu)

Published

on

Este în interesul Uniunii Europene să aibă o prezență mult mai puternică, nu doar politică ci și în domeniul economic și investițional, în Africa, susține europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE). Declarația sa vine în contextul în care președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a propus o nouă alianţă cu Africa, bazată pe investiţii.

„Dacă Uniunea Europeană dorește cu adevărat să aibă succes cu această inițiativă, va avea nevoie de mult mai multă flexibilitate și va trebui să arate mult mai multă înțelegere pentru realitățile de pe continentul african”, atrage atenția eurodeputatul român.

Textul integral semnat de europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE):

„În februarie 2015, cu mai bine de trei ani și jumătate în urmă, publicam [1] o analiză referitoare la relația UE – Africa.

Atrăgeam atunci atenția asupra instabilității în creștere din zona sub-Sahariana care, în mod inevitabil, va debușa către sudul Europei.

Efectul direct al acestei deprecieri a situației de securitate este creșterea presiunii migratorii asupra Europei și proliferarea rețelelor de trafic de persoane și de crimă organizată care se îmbogățesc din suferința altora.

 Lui i se adaugă și creșterea insecurității în interiorul Uniunii Europene – mișcările necontrolate de persoane sunt folosite de organizațiile teroriste, iar rețele de crimă organizată, de cele mai multe ori, <împart personalul> cu grupările teroriste.

Securitatea și stabilitatea sunt indisolubil legate de prosperitatea economică. Acolo unde nu există securitate, nu există nici perspective de dezvoltare economică. Lipsa de perspective economice în rândul tinerei generații, care în multe țări africane reprezintă cel mai numeros segment al populației (de exemplu, în Nigeria, tinerii sub 24 de ani reprezintă 62% din cei 190 milioane de locuitori ai țării [2]), duce la rândul ei la dorința de a găsi un viitor mai bun într-una dintre țările europene.

Ceea ce am spus în 2015, este la fel de valabil și astăzi: este în interesul Uniunii Europene să aibă o prezență mult mai puternică, nu doar politică ci și în domeniul economic și investițional, în Africa. Bineînțeles, nu este doar interesul UE: prezența europeană aduce stabilitate, securitate, dezvoltare, locuri de muncă – iar toate acestea creează condițiile pentru democrații solide, stat de drept și respect pentru drepturile omului.

Din păcate, Europa, deși a avut mereu capacitatea de a fi mult mai prezentă pe continentul African, a ales să fie, până acum, mai mult un spectator.

Nu același lucru se poate spune însă despre alți mari actori globali, iar aici este vorba despre China. În perioada 2000-2014, China a acordat credite guvernamentale de 6 md USD / an țărilor africane, dar în 2015, după summitul de cooperare Africa – China, președintele Xi Jinping a triplat această implicare a Chinei, oferind până la 20 md USD / an. Efectul? Peste 3.000 de proiecte de infrastructură (majoritatea infrastructură critică) au fost realizate cu sprijin chinez.

În aceste condiții, nu pot decât să salut anunțul făcut de președintele Juncker [3], privind lansarea unei noi Alianțe pentru Investiții Sustenabile și Locuri de Muncă Europa – Africa, ce își propune crearea a 10 milioane de locuri de muncă în Africa, în următorii cinci ani. Acestei ținte i se adaugă cele 44 md EUR în investiții publice și private.

Bineînțeles, mi-aș fi dorit ca mesajul meu să fie auzit în 2015 de leadershipul european și mai puțin de cel chinez. Sunt țări africane, așa cum este Kenia, unde China deja deține 72% din întreaga datorie externă [4].

Dacă Uniunea Europeană dorește cu adevărat să aibă succes cu această inițiativă, va avea nevoie de mult mai multă flexibilitate și va trebui să arate mult mai multă înțelegere pentru realitățile de pe continentul african. Concurența sistemului „no questions asked” oferit de China este extrem de puternică, iar în țările cu deficit de democrație poate fi exact cartea câștigătoare. Bineînțeles, știm că UE nu va putea niciodată să ignore complet contextul politic și democratic din țările unde investește. Tocmai de aceea prezența europeană în Africa va trebui să fie una inteligentă și plină de răbdare și tenacitate.

Așa cum am mai spus-o, creșterea economică și dezvoltarea infrastructurii aduc inevitabil speranță, stabilitate și securitate. Pe astfel de baze se pot construi apoi democrații solide și poate fi cultivat întregul set de valori în care credem aici, în spațiul european.

Un continent African ce oferă speranțe reale tinerilor și securitate cetățenilor săi este vecinul de care are nevoie Uniunea Europeană și pârghia necesară pentru a crește nivelul schimburilor economice bilaterale, mult peste cele 300 md EUR din 2017 [5]”.


[1] Uniunea Europeană trebuie să-și utilizeze instrumentele de gestionare a crizelor în vederea susținerii stabilității în Africa: http://www.ramona-manescu.ro/uniunea-europeana-trebuie-sa-si-utilizeze-instrumentele-de-gestionare-a-crizelor-in-vederea-sustinerii-stabilitatii-in-africa/

[2] Nigeria Demographics Profile 2018: https://www.indexmundi.com/nigeria/demographics_profile.html

[3] State of the Union 2018 https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/soteu2018-speech_en_0.pdf

[4] How China is transforming Africa into the next ‘factory of the world’ https://bigthink.com/matt-davis/chinas-growing-influence-in-africa

[5] Competing in Africa: China, the European Union, and the United States https://www.brookings.edu/blog/africa-in-focus/2018/04/16/competing-in-africa-china-the-european-union-and-the-united-states/

.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Conferința ”Fake news- un pericol la adresa democrației”. Europarlamentarul PPE Ramona Mănescu: Avem obligația de a ne forma propriile opinii și de a verifica informația

Published

on

Avem obligația de a ne forma propriile opinii și de a verifica informația, a declarat europarlamentarul PPE Ramona Mănescu în cadrul conferinței ”Fake news – un pericol la adresa democrației”, organizat de Forumului Europolis în parteneriat cu Comisia pentru Afaceri Europene a Camerei Deputaților.

”Din 2014, de la anexarea Crimeei, am văzut cum Parlamentul European, Consiliul, Comisia Europeană și unele guverne au acționat în raport cu ceea ce reprezintă astăzi războiul hibrid. Dezinformarea a fost întotdeauna o armă utilizată în război, din timpuri străvechi. Astăzi însă, cu tehnologiile actuale, t

 

otul este dus la un cu totul alt nivel. Internetul și social media au schimbat profund tot ce este legat de informație. În acest nou context, am început să vorbim despre <<fake news>>, <<dezinformare>> și vulnerabilitățile pe care societatea noastră le are în fața lor, doar de prin 2015 încoace”, a precizat eurodeputatul român în cadrul evenimentului care a reunit specialiști de prestigiu din mediul universitar, politic, jurnalistic și cibernetic.

Ramona Mănescu a explicat că dezinformarea, care este diferită de publicitate, prezintă trei elemente: manipularea opiniei publice, deturanrea mijloacelor de propagare, scopuri politice (interne sau externe).

”Clientul este cel care suportă consecințele dezinformării. În publicitate, transmițătorii sunt televiziunile, presa scrisă, mediul online. În cazul dezinformării, opinia publică devine transmițător, propagand și rostogolind mesajele. De asemenea, tema, în cazul dezinformării, este indusă și prezentată ca o temă cerută de cetățeni ca fiind principala lor preocupare. Ținta o reprezintă opinia publică”, a completat eurodeputatul român.

Ramona Mănescu a explicat că ”majoritatea opiniei publice, uneori o cvasi-unanimitate, iese din sfera raționalului și nu mai percepe realitatea. Tema vizează zona emoțională, care în cele mai multe situații domină rațiunea. Dezinformații devin dezinformatori la rândul lor”, a mai spus aceasta.

Europarlamentarul român a mai spus că varianta favorită este cea a maniheismului, ”prin crearea artificială a două tabere – cei buni și cei răi. Pe o bază pre-existențială, uneori extrem de firavă, se construiește și alimentează ostilitatea”, a mai spus Ramona Mănescu.

Amintim că în luna martie, eurodeputații au adoptat o rezoluție prin care condamnă acțiunele agresive în creștere din partea Rusiei, Chinei, Iranului și Coreei de Nord ”care încearcă să submineze fundamentele și principiile democrațiilor europene, precum suveranitatea tuturor țărilor Parteneriatului Estic”.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eliminarea conținutului cu caracter terorist din mediul online. Europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE): Sunt necesare termene clare și măsuri de coerciție dacă vrem ca cei care promovează conținut ilegal să fie aduși în fața justiției

Published

on

Dacă dorim cu adevărat ca cei care creează, distribuie și promovează conținut cu caracter ilegal, incitând la comiterea unor acte de terorism în acest caz, să fie aduși în fața justiției, măsurile de coerciție, termenele clare și obligativitatea de a acționa sunt necesare, a declarat pentru CaleaEuropeană.ro europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE).

Eurodeputatul român a mai spus că nu ne mai putem baza doar pe măsuri voluntare ”atunci când avem conținut cu un evident caracter terorist, dar și în cazul campaniilor de dezinformare sau altor forme de caracter ilegal sau subversiv”.

”Va exista mereu o opoziție, iar multe dintre argumentele celor care se opun oricărei forme de cenzură sunt valide într-o lume perfectă. Din păcate, nu trăim într-o astfel de lume și suntem obligați să luăm măsuri pentru a apăra viața, securitate, valorile și democrația de care ne bucurăm astăzi. Semnalul dat de către Parlamentul European este clar și el trebuie să se regăsească, cât mai rapid, în legislația și practica statelor membre”, a transmis europarlamentarul Ramona Mănescu.

Precizăm faptul că Parlamentul European a votat joi o propunere privind combaterea utilizării abuzive a serviciilor de găzduire pe internet în scopuri teroriste.

Companiile de internet sunt obligate să elimine conținutul care incită la terorism în maximum o oră după primirea unui ordin din partea autorităților compente, pentru a combate radicalizarea și pentru a contribui la securitatea publică.

Odată ce o companie de internet care activează în UE și care găzduiește conținut încărcat de utilizatori (cum ar fi Facebook sau YouTube) primește un ordin de îndepărtare a acestuia de la autoritatea națională competentă, va avea la dispoziție doar o oră pentru a-l elimina sau a dezactiva accesul la informațiile respective în toate statele membre ale UE. Cu toate acestea, companiile de internet nu vor fi, în general, obligate să monitorizeze informațiile pe care le transmit sau să le stocheze, și nu vor trebui nici să caute în mod activ fapte care să trimită la activitatea ilegală.

Pentru a ajuta platformele mai mici, deputații europeni au decis că, atunci când o companie nu a primit niciodată o cerere de eliminare a conținutului ilegal, autoritatea competentă ar trebui să o contacteze, pentru a-i furniza informații cu privire la proceduri și termene, cu cel puțin 12 ore înainte de a emite prima cere de eliminare a conținutului găzduit.

Dacă o companie a fost supusă unui număr important de ordine de eliminare a conținutului cu caracter terorist, autoritățile pot cere să implementeze măsuri specifice suplimentare (de exemplu, raportarea regulată către autorități sau creșterea resurselor umane). Deputații din cadrul Comisiei pentru Libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) au convenit să nu impună obligația de a monitoriza conținutul încărcat, dar nici utilizarea instrumentelor automate.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE) a participat în cadrul ultimei întrevederi a Comisiei pentru Transport și Turism (TRAN) la Bruxelles

Published

on

Odată cu încheierea legislaturii Parlamentului European și înainte ca unii europarlamentari  să își înceapă campania electorală pentru alegerile europene, iar alții să urmeaze o altă cale, europarlamentarul Ramona Mănescu (EPP) a participat la ultima reuniune a TRAN care a avut loc în data de 11 aprilie în Bruxelles.

În cadrul întrevederii, comisarul european pentru transport și turism, Violeta BULC, a prezentat un rezumat al lucrărilor comisiei TRAN  din această legislatură: “Sunt deosebit de mândră că această relație foarte strânsă cu voi vă aduce are atâtea rezultate”.

Munca și colaborarea au dus la:

1. Adoptarea a cel puțin 30 de acte legislative noi începând din noiembrie 2014 – aproape 10% din cele 327 de acte adoptate până acum de acest Parlament!

2. Și progrese foarte semnificative în ceea ce privește alte 16 noi propuneri legislative (din 173 – din nou aproape 10%!) asupra cărora Parlamentul va continua să lucreze după alegeri.

“Aceste cifre vorbesc în mare măsură vorbesc de la sine. Acestea sunt un răspuns direct pentru cei care au considerat – mai ales la începutul mandatului nostru – că transportul ar putea să nu primească prioritatea pe care o merită. Transportul este, de fapt, în vârful agendei politice a UE! Am reușit să-l punem în centrul multor priorități Juncker “:

  • ca parte a agendei noastre pentru creștere, locuri de muncă și investiții;
  • ca o componentă esențială a pieței unice digitale;
  • ca principal contribuitor al strategiei noastre de decarbonizare în cadrul strategiilor Uniunii Energiei și Climatice;
  • printre acțiunile pentru o piață internă mai aprofundată și mai corectă;
  • în cadrul pilonului european al drepturilor sociale;
  • ca parte a strategiei de apărare a UE;
  • dar, de asemenea, ca un sector care face UE un actor global mai puternic

Timp de 5 ani, comisia TRAN a finalizat 46 de dosare legislative, dar și multe alte inițiative nonlegislative, “am dezvoltat o politică coerentă a Uniunii Transporturilor”, a declarat comisarul european. Toate aceste acte legislative au avut la bază acțiuni concrete pentru oameni – de exemplu pentru a îmbunătăți siguranța rutieră sau pentru a face transportul mai atractiv, în special pentru femei și pentru tineret.

Continue Reading

Facebook

U.E.2 hours ago

Polonia amenință că va bloca inițiativele UE prin exercitarea dreptului de veto, dacă nu îi vor fi deblocate fondurile din MRR

ROMÂNIA2 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: România este mai aproape de materializarea obiectivelor din PNRR în materie de energie verde

U.E.4 hours ago

Germania reiterează ”sprijinul ferm pentru Ucraina”: Susținem sancțiunile împotriva Rusiei, chiar dacă ”ne așteaptă luni dificile”

U.E.4 hours ago

La doi ani de la alegerea frauduloasă a lui Aleksandr Lukashenko, UE își reafirmă sprijinul pentru aspirațiile democratice ale belarușilor

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Gaza: Uniunea Europeană salută acordul dintre Israel și Jihadul Islamic Palestinian privind încetarea focului

ROMÂNIA5 hours ago

Ministrul Energiei, Virgil Popescu: Coreea de Sud este interesată să facă investiții în România în domeniul energiei nucleare

U.E.6 hours ago

Eurostat: UE a exportat servicii de 1027 mld. de euro în 2021, indicând o revenire la nivelurile anterioare pandemiei

RUSIA6 hours ago

UE demontează dezinformarea rusă cu privire la Georgia: Kremlinul urmărește să creeze o prăpastie între această țară și partenerii ei, UE și NATO

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Comisia Europeană aprobă României un ajutor de stat de 149 de milioane de euro prin Mecanismul de redresare și reziliență pentru producția de hidrogen din surse regenerabile

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Ucraina acuză Rusia de comiterea a peste 27.000 de crime de agresiune şi de război pe teritoriul ucrainean

INTERNAȚIONAL4 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA5 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA5 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending